image-title

Dragi reprezentanți ai OSC,

Pe măsură ce Ziua deșertificării și a secetei se apropie rapid, suntem încântați să le împărtășim
cu tine mesajul video al secretarului executiv al UNCCD, Ibrahim Thiaw. https://www.youtube.com/watch?v=5mvqxZpgj4E

Am adăugat toate subtitrările în limba ONU. Pentru a vizualiza videoclipul într-o limbă preferată
subtitrare, accesați setări / subtitrări.

De asemenea, este atașat pliantul 2021DDD care oferă o imagine de ansamblu asupra campaniei noastre și
evenimentul de respectare din 17 iunie. Materialele campaniei pot fi găsite
Aici. Așteptăm cu nerăbdare să aflăm de la dvs. despre evenimentul dvs. de respectare. Te rog trimite
ne o scurtă notă cu fotografii, astfel încât să le putem posta pe

Pagina evenimentelor din întreaga lume.

Vă mulțumesc din nou pentru angajamentul și sprijinul dvs. în punerea în aplicare a UNCCD

Vă dorim o zi minunată de deșertificare și secetă.

Marcos Montoiro
ONG și ofițer de legătură cu societatea civilă

Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD)

 

Citește mai mult
image-title

Ziua Dezertificării și Secetei din 2021 din 17 iunie se va concentra pe transformarea terenurilor degradate în pământuri sănătoase. Restaurarea terenurilor degradate aduce reziliență economică, creează locuri de muncă, crește veniturile și crește securitatea alimentară. Ajută la recuperarea biodiversității. Blochează carbonul atmosferic care încălzește Pământul, încetinind schimbările climatice. De asemenea, poate diminua impactul schimbărilor climatice și poate sprijini o redresare ecologică în urma pandemiei COVID-19.

Vă invităm să vă alăturați sărbătorii noastre distractive și educative a Zilei deșertificării și secetei din acest an. Există ceva pentru toată lumea – de la șefii de stat până la copii.

De asemenea, vă invităm să împărtășiți programul cu colegii, prietenii, familia și partenerii dvs. și îi invităm să se alăture. Programul va conține evenimente virtuale live și un program online transmis prin intermediul rețelelor sociale UNCCD.

Evenimente virtuale

Forumul la nivel înalt al liderului mondial, intitulat „Restaurare. Teren. Recuperare.” convocat de președintele Carlos al Costa Rica (transmis prin Facebook)
Lansarea Raportului global de evaluare a secetei de către experți renumiți. Înregistrați-vă aici: Webinar
Program online

Principalele evenimente includ un talk show; mesaje video de la șefii agențiilor ONU, miniștrii și ambasadorii funciari; spectacole de muzică, film și dans; un program pentru copii; panouri și un anunț al câștigătorului Premiului Land for Life.

Materiale media

materiale de social media pentru informare, inclusiv materiale de realitate virtuală: https://trello.com/b/KdB8v0nV/desertification-and-drought-day-2021. Distribuiți postările noastre de pe rețelele sociale:
twitter: https://twitter.com/UNCCD/status/1404677105586257922?s=20
facebook: https://www.facebook.com/UNCCD/posts/10159495911124085
linkedin: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:6810443028558360576
instagram: https://www.instagram.com/p/CQISqMtnwiw
Provocare de dans Tik Tok: https://vm.tiktok.com/ZMd8DH367
Trusa de presă cu filmări (b-roll) și fotografii: https://bit.ly/3iILj4w
O deficiență a programului de zi întreagă și a produselor vor fi disponibile aici: https://www.unccd.int/actions17-june-desertification-and-drought-day/2021-desertification-and-drought-day

Publicați evenimentele aici: https://www.unccd.int/actions17-june-desertification-and-drought-day2021-desertification-and-drought-day/2021-events

 

Etichete

#EndLandLoss

#RestorationLandRecovery

#Desertificare șiDroughtDay

# Kids4Land

Forum de nivel înalt convocat de președintele Carlos Alvarado Quesada din Costa Rica

Lansarea Raportului special GAR privind seceta

Program online

Un talk show

Spectacole de muzică, film și dans

Program pentru copii cu o prezentare muzicală și o provocare de o zi pentru copii

Panouri tematice

Anunțul câștigătorului Premiului Land for Life
Mesaje video de la invitați speciali
Pentru utilizare sunt oferite materiale de masă și rețele sociale

Materiale de socializare și

Trusa de presă cu filme gratuite (rola b) și fotografii de înaltă rezoluție

Evenimentul va fi transmis prin intermediul conturilor UNCCD Facebook, YouTube și Twitter. @unccd

Aflați mai multe despre Ziua deșertificării și a secetei 2021 și despre tema sa “Restaurare. Teren. Recuperare: construim înapoi mai bine cu un teren sănătos” https://www.unccd.int/actions17-june-desertification-and-drought-day/2021-desertification-and-drought-day .

 

Marcos Montoiro
ONG și ofițer de legătură cu societatea civilă

Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD)

 

Citește mai mult
image-title

Organul de conducere al Facilității Globale de Medui (FGM) se va întruni în perioada 14-18 iunie pentru a lua decizii în privința la 340 de milioane de dolari în noi fonduri pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să își sporească rezistența la climă și să continue să promoveze protecția și conservarea mediului, în perioada și după pandemia COVID-19.

Va fi cea de-a 60-a reuniune a Consiliului FGM, care se întrunește de două ori pe an de când fondul multilateral a fost creat acum trei decenii în 1991, și a 30-a din Fondul pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDCF) și Fondul special pentru schimbări climatice (SCCF). La fel ca ultimele două reuniuni ale Consiliului, această ședință va avea loc virtual din cauza coronavirusului.

CEO-ul și președintele FGM, Carlos Manuel Rodriguez, a remarcat înainte de ședințe că multe țări în curs de dezvoltare au manifestat o hotărâre impresionantă în a continua să acorde prioritate acțiunilor de mediu în ultimul an, chiar și în condiții extrem de dificile.

“Sunt umilit de angajamentul și perseverența pe care le-am văzut la guvernele partenere de a continua să acorde prioritate problemelor de mediu în condițiile pandemiei și de a ridica ambițiile colective de a pune planeta noastră pe o cale mai sănătoasă”, a spus Rodriguez. „Cred cu adevărat că vom utiliza șansele de a impulsiona acțiunile pentru o recuperare verde, albastră, curată și rezilientăă și aștept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru schimbarea de care are nevoie lumea”.

În cadrul ședinței, reprezentanții celor 184 de guverne membre ale FGM vor lua decizii în privința 281 de milioane de dolari pentru inițiativele de mediu ale țărilor în curs de dezvoltare, plus 60 de milioane de dolari suplimentari pentru adaptarea la schimbările climatice în cele mai vulnerabile țări ale lumii prin intermediul LDCF.

Lor li se vor alătura șefii celor cinci convenții internaționale de mediu pe care FGM le sprijină financiar – în ceea ce privește diversitatea biologică, schimbările climatice, deșertificarea, substanțele chimice și mercurul – precum și reprezentanții celor 18 agenții oficiale partenere care implementează proiecte sprijinite de FEM în colaborare cu autoritățile locale.

Având în vedere că țările în curs de dezvoltare eligibile pentru finanțare din partea FGM sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice, reuniunile Consiliului se așteaptă să se concentreze în mod semnificativ asupra modalităților de reducere a decalajului de finanțare pentru reziliență la schimbările climatice, inclusiv prin angajamentul de 60 de milioane de dolari noi sprijin financiar special pentru țările cel mai puțin dezvoltate.

Delegații vor revizui, de asemenea, evidența operațională și rezultatele FGM, vor discuta despre o nouă abordare inovatoare a colaborării cu Fondul Verde pentru Climă și vor asculta de la Comitetul consultativ științific și tehnic și de la Biroul independent de evaluare, ciclul de finanțare FGM-8 care va dura din iulie 2022 până în iunie 2026.

Reuniunile Consiliului FGM și LDCF / SCCF vor fi precedate de consultări ale societății civile axate pe oportunitățile pentru societatea civilă, popoarele indigene și comunitățile locale de a îmbunătăți în continuare adaptarea la schimbările climatice în locurile în care o astfel de investiție este cea mai urgentă, inclusiv și în special în țările cel mai puțin dezvoltate.

Programul de lucru al fondului fiduciar de 281 de milioane de dolari este cel de-al doilea din ultimul ciclu de reaprovizionare a FGM-7 și se întinde pe 92 de țări, inclusiv 30 de țări cel mai puțin dezvoltate și 35 de state insulare mici în curs de dezvoltare. Acesta include 36 de proiecte legate de apele internaționale, produse chimice și deșeuri, biodiversitate, schimbări climatice și degradarea solului.

Se așteaptă ca de noile proiecte să beneficieze de peste 18 milioane de locuitori din zonele proiectului, inclusiv femei, și să genereze beneficii globale de mediu dincolo de granițele naționale. Trei programe sprijinite de FGM – privind mobilitatea electronică, substanțele chimice și mineritul artizanal – sunt, de asemenea, pregătite pentru extindere în noi țări în cadrul programului de lucru.

Un alt set de proiecte, evaluat la 60 de milioane de dolari și care se concentrează în mod special pe țările cel mai puțin dezvoltate, va fi, de asemenea, luat în considerare de Consiliul LDCF / SCCF.

Acestea includ patru proiecte de adaptare la schimbările climatice care urmează să fie finanțate atât de fondul fiduciar FGM, cât și de LDCF gestionat de FGM, care este singurul fond multilateral axat exclusiv pe ajutarea țărilor cel mai puțin dezvoltate să facă față schimbărilor climatice. Acestea reprezintă un proiect de reabilitare a agriculturii adaptive și a terenurilor de pădure în Somalia; un proiect durabil de gestionare a terenurilor și adaptare la schimbările climatice în Timor-Leste; un proiect de reziliență la schimbările climatice din sectorul apei în Bhutan; și un proiect integrat de gestionare și restaurare a peisajului în Republica Central africană.

LDCF propune, de asemenea, proiecte pentru a sprijini creșterea rezilienței la climă în Eritreea, Kiribati și Lesotho. Cu acest set de proiecte, fondul dedicat sprijinit de donatori, inclusiv Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit și Statele Unite va acorda sprijin financiar tuturor țărilor cel mai puțin dezvoltate din Ciclul FGM-7.

Citește mai mult
image-title

Astăzi am fost invitat în calitate de membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice la Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în parteneriat cu PNUD Moldova și Ambasadele Marii Britanii și a Italiei la Chișinău.

Au avut loc mai multe prezentări interesante conform agendei evenimentului. Agenda 13-07-1789 13.05.2021. Poate că din cauza că evenimentul a avut loc online, s-a reușit doar de ascultat prezentările, dar de fapt dialog nu s-a primit, deoarece au fost alocate doar 10 minute pentru întrebări și răspunsuri, iar în discuții au avut posibilitate să se includă doar persoanele incluse în agendă.

Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP 26” este un eveniment foarte important și era necesar de discutat materialele care le va prezenta Moldova la Glasgow, cel puțin, în Comisia Nalională privind Schimbările Climatice creată de MADRM, despre care a vorbit D-na Valentina Țapiș, Secretar de Stat la MADRM. Astfel, noi, membrii Comisiei nu am avut posibilitate să facem cunoștință din timp cu aceste materiale și să ne expunem pe marginea lor. Mai mult ca atât, nu ni s-a rezervat timp ca să ne expunem opinia și în cadrul acestui eveniment.

Din prezentările reprezentanților Administrației Publice Centrale, reiese că Republica Moldova este una dintre țările fruntașe atât la planificarea acțiunilor privind atingerea țintelor Acordului de la Paris, cât și la implementarea acestora. Astfel, Dl. Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a menționat că Republica Moldova este una dintre cele patru țări din lume care a prezentat contribuția națională determinată (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. Pe de altă parte, el a menționat că Republica Moldova a redus cu circa 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020. Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%. Cifrele impresionează și pare-se că Moldova chiar e în fruntea majoritatea țărilor, inclusiv celor dezvoltate. Așa să fie? Hai să analizăm puțin cifrele și cauzele acestor reduceri. Vom analiza puțin agricultura, care ocupă al 2-lea loc după volumul emisiilor gazelor cu efect de seră. Reducerea emisiilor este din cauza lipsei unei viziuni holistice la dezvoltarea agriculturii și ca consecință este reducerea semnificativă a numărului animalelor, păsărilor, etc. în perioada 1990-2020. Și specialiștii în domeniu cunosc că sectorul zootehnic e practic distrus, dar aceasta nu înseamnă că noi întreprindem careva măsuri și facem careva progrese în acțiunile privind schimbările climatice.

 

Vorbind despre reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, se are în vedere dezvoltarea durabilă a sectorului respectiv prin intermediul trecerii la tehnologii cu consum redus de energie și de reziliență la schimbările climatice, dar nu distrugerea subsectoarelor sau sectoarelor economiei naționale. În fitotehnie în ultimii ani au început să fie aplicate practicile agriculturii conservative, dar nu putem spune că e o dezvoltare a sectorului față de 1990, deoarece indicatorii economici sunt mai mici ca în perioada respectivă. Anume despre aceste aspecte trebuia să fie dialogul – în ce măsură noi contribuim la reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, asigurând o dezvoltare durabilă a economiei naționale, precum și cum monitorizăm și evaluăm datele respective, astfel ca ele să fie transparente și accesibile.

 

Sunt multe întrebări și privind calculele care au stat la baza prezentării contribuției naționale determinate (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. În documentul respectiv se specifică că 70% din NDC vor fi atinse necondiționat, adică din bugetul RM și doar 15% – condiționat – cu susținerea partenerilor de dezvoltare/donatorilor. Este evident că nu avem bani alocați pentru aplicarea noilor tehnologii în domeniu. Nu întâmplător, Dl. Perju a terminat prezentarea cu următoarele cuvinte: mizând pe susținerea partenerilor de dezvoltare, RM va atinge NDC, țintele Acordului de la Paris. Am dat întrebarea în ce măsură datele prezentate în NDC sunt reale și nu doar visuri când de fapt ne-am angajat ca să asigurăm reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice preponderent cu forțe proprii. Chiar m-a mirat faptul că în loc să ascultăm ce măsuri se întreprind în sectoarele economiei naționale pentru a reduce emisiile și adaptare la schimbările climatice, am ascultat ce întreprinde PNUD-ul ca să susțină RM în acest domeniu, deci noi ne luăm angajamente că le vom realiza preponderent din contul nostru, dar mizăm ca acțiunile să fie realizate de partenerii de dezvoltare sau donatori.

 

Poate e cazul să ne reamintim cu ce am început în acest domeniu și să revenim la experiența respectivă… Astfel, am avut onoarea să fiu manager la pregătirea Primei Comunicări Naționale a RM față de Conveția cadru a schimbărilor climatice UNFCCC. Pentru a pronostica emisiile și a întreprinde măsuri, echipa proiectului respectiv s-a adresat la Ministerul Economiei și Centrul de Analize Strategice PNUD ca să ne ofere scenariile de dezvoltare economică a RM și în baza acestora să calculăm emisiile prognozate. Acum trăim cu ziua de azi, nu mai avem careva scenarii de dezvoltare economică, socială și ecologică a RM, așa că presupun că NDC-ul s-a elaborat reieșind din situația la zi – în ce măsură s-a deteriorat domeniul respectiv și trend-ul de înrăutățire a situației fără a lua în considerație varinta care o iau țările dezvoltate – dezvoltarea durabilă prin modificarea tehnologiilor, care să fie prietenoase mediului și adaptate la schimbările climatice. E regretabil acest fapt.

Mai este un aspect al angajamentelor luate de RM – luând asemenea angajamente ambițioase și ași adăuga eu negândite, noi contribuim la frânarea dezvoltării economice a acestui teritoriu, deoarece dezvoltarea economică presupune și emisii mai mari ale gazelor cu efect de seră, mai ales în condițiile când noi nu schimbăm tehnologiile; dar având angajamentele respective, Moldova va fi obligată să ia măsuri ca de exemplu, să reducă numărul animalelor – în caz că agenții economici decid ca acest domeniu să-l dezvolte. Poate a venit timpul ca să nu ne focusăm doar la rapoarte și promisiuni, dar să avem grijă în primul rând de oamenii care au mai rămas să trăiască aici, la dezvoltarea acestui teritoriu prin luarea în considerație a tuturor factorilor, dar și să avem rezerve ale emisiilor gazelor cu efect de seră astfel ca agenții economici să se poată dezvolta.

Evident că va veni și perioada evaluării implementării măsurilor de reducere a gazelor cu efect de seră și adaptare la schimbăriole climatice prezentate de Moldova ca contribuție națională determinată, cum de exemplu, a făcut-o, de exemplu, Secretariatul Convenției de poluare transfrontalieră la distanțe lungi (CLTAP) și a trebuit să oferim dovezile solicitate. N-ași vrea ca să se spună despre Moldova că este țara cu cele mai mari promisiuni și cu cele mai puține realizări.

 

Acest eveniment a demonstrat că avem nevoie de dialoguri politice pe diferite probleme și nu odată în an, dar mai des. Totodată, ele trebuie să fie atât pentru a prezenta vre-un raport peste hotare, dar în special – ca să discutăm cum îmbunătățim situația la nivel local, național, sectorial, intersectorial, astfel nu numai să raportăm careva date, dar oamenii chiar să sesizeze schimbări spre bine în viața zi de zi, inclusiv și în adaptarea la schimbările climatice.

 

Valentin Ciubotaru,

doctor în științe agricole,

directorul executiv al AO BIOS,

membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice.

image-title

Toate țările, în fața crizei ecologice, cu care se confruntă umanitatea, fac eforturi de a intensifica și fortifica educația ecologică, iar în acest sens există multiple resurse de ajutor pentru cei interesați, inclusiv pentru școli, pedagogi, factori de decizie din ministere și parlament, organizații non-guvernamentale, autorități locale, etc.

 

De exemplu în România, cu susținerea organizațiilor WWF, Greeninitiative și Viitor Plus, s-a elaborat un curs interactiv, cu multe resurse electronice dar și numeroase idei de proiecte practice incluse în o platformă, pentru ca copii să aplice cunoștințele în mod practic.

 

Cursul are un caracter transdisciplinar și se adresează elevilor de clasele a V-a, a VI-a și a VII-a. Obiectivele generale de învățare sunt:

  • Conștientizarea de către elevi a impactului activităților umane asupra capacității naturii de a ne furniza cele necesare existenței noastre
  • Transformarea elevilor din „eco-indiferenți” în persoane interesate de probleme de mediu și implicate în rezolvarea lor
  • Experimentarea de către elevi a etapelor derulării unui proiect și a beneficiilor colaborării în echipă pentru atingerea unor obiective stabilite de către ei înșiși.

 

Conținutul educativ al cursului este structurat pe 3 module principale :

 

  1. Ce primim de la Planetă? Lecțiile incluse în această temă se prezintă elevilor, într-un limbaj accesibil și pe baza unor activități și exerciții practice, arătând serviciile pe care natura le oferă oamenilor și fără de care viața noastră nu ar fi posibilă. Reglarea climei, filtrarea apei, producerea de hrană, cherestea, medicamente, fibre, formarea solului, polenizarea sau fotosinteza sunt câteva dintre temele de discuție, care se propun în acest modul.
  2. Ce ii dam înapoi Planetei? Lecțiile incluse în această temă îi ajută pe elevi să conștientizeze impactul, pe care modul cum ne hrănim, cum locuim și construim, cum ne deplasăm, precum și obiceiurile noastre de consum îl au asupra capacității naturii de a ne furniza beneficiile discutate în prima temă. Accentul este pus pe analizarea și conștientizarea impactului personal, pe care îl avem fiecare, prin modul nostru de viață.
  3. Școală mea verde. A treia parte a cursului este dedicată soluțiilor la problemele identificate și analizate în primele două module prin realizarea la nivel de clasă, în echipă, a unui mic proiect practic, prin care elevii participă la rezolvarea unei probleme de mediu identificate chiar de ei. Elevii vor fi îndrumați de către profesor pentru a se organiza în echipă, a identifica probleme semnificative de mediu, a decide democratic asupra soluțiilor posibile și a pune în practică un plan de acțiuni. Experiența implementării acestui mini-proiect va fi apoi analizată împreună în timpul ultimelor ore din modul, pentru a fi transformată într-o experiență solidă de învățare.

 

CARACTERISTICI NOI ALE CURSULUI:

  • Mai puțină teorie și mai multă învățare prin jocuri și activități practice.
  • Învățare într-un cadru mai puțin rigid, mai prietenos, deoarece manualele digitale și resursele multimedia vor fi mai aproape de mediul lor preferat de interacțiune.
  • Explorarea propriei lor relații cu mediul printr-o abordare inovatoare, practică, interdisciplinară, orientată spre implicare și acțiune.
  • Integrarea în viața de zi cu zi a unor filtre decizionale, care să genereze beneficii atât pentru mediu, cât și pentru calitatea vieții personale a elevilor.
  • Dezvoltarea unui simț al responsabilității individuale și comunitare în raport cu natura.
  • Învățarea prin jocuri și activități în aer liber; dacă vremea permite, o parte din orele alocate acestei discipline pot fi realizate și în aer liber, în spațiul verde din curtea școlii sau, dacă nu e posibil, într-un cadru mai puțin formal.
  • Implicarea activă în managementul unui mic proiect: o parte dintre orele cursului de protecție a mediului sunt alocate organizării și implicării în rezolvarea unei probleme concrete de mediu, identificate de elevii clasei.
  • Explorarea calităților de lider: proiectul Școala/comunitatea mea verde din cadrul cursului va fi atât un succes colectiv, cât și unul individual.
  • Învățarea noțiunilor de cetățenie activă prin identificarea unor aspecte, care pot fi îmbunătățite (de ex. colectarea separată a deșeurilor, reducerea consumului de hârtie sau folosirea hârtiei reciclate, transmiterea unor solicitări către autorități etc., dar și parcurgerea unor etape concrete de implicare.
  • Promovarea la nivel național a realizărilor și experiențelor deosebite din cadrul cursului opțional pe pagina de internet a proiectului.

 

Școlile, în care se implementează acest curs opțional primesc de la organizatori o plachetă de Școală verde și asistență gratuită pentru a deveni mai sustenabile. Toți elevii din clasele, care aleg să urmeze cursul primesc de la profesor o diplomă de participare la curs pe un format pus la dispoziție prin Platforma Școli Verzi.

 

În majoritatea buletinelor noi oferim calendarul de evenimente pe trimestrul respectiv, cu care se pot asocia diverse activități de protecție a mediului. Acesta nu înseamnă că se vor realiza activități ecologice doar în aceste zile, ci că activitățile ecologice de rutină pot fi celebrate în anumite zile, în care efectul lor educațional se poate răsfrânge și asupra altor membri ai societății. Resurse de ajutor pentru educația ecologică

 

Citește mai mult

Primele 40 de certificate ale inginerilor cadastrali au fost înmânate titularilor, în urma susținerii procedurii de certificare a Agenției relații Funciare și Cadastru. Inginerii cadastrali și-au asumat responsabilitatea că vor executa calitativ lucrările cadastrale conform legislației și celor mai bune practici. Astfel, odată cu reluarea procedurii de certificare a fost asigurată piața serviciilor și lucrărilor cu specialiști certificați și respectiv stimularea activității de întreprizător.

Citește mai mult
image-title

Din cauza defrișărilor masive, la nivelul global, suprafețele forestiere s-au redus de la cca. 9 mld. ha in antichitate – până la doar cca. 4 mld. ha in prezent, cu consecințe foarte grave la nivelul bilanțului hidrologic, de accelerare a eroziunii solului, degradare a solurilor sau climei. Alte consecințe includ scăderea resurselor de biomasa lemnoasa, modificarea peisajelor, reducerea biodiversități. Unele țări duc politici de reîmpădurire, astfel mărind suprafețele forestiere (de exemplu, în Germania 41% din teritoriu este acoperit cu păduri în prezent fata de mai puțin de 25% in anii 50).

 

In ultimii 10.000 de ani, acoperirea cu păduri a planetei s-a diminuat cu o treime prin defrișările ce făceau loc terenurilor arabile, pășunilor sau așezărilor omenești. Deși aceasta evoluție continuă, pădurile tropicale diminuându-se anual cu circa 17 milioane de hectare de teren, cererea fata de bogăția ei principala – lemnul – este mare si într-o permanenta creștere. Intre timp, devine, însă, clara necesitatea de a conserva pădurile, prin recunoașterea rolului determinant al acestora în conservarea condițiilor climaterice, stabilizarea terenurilor si a resurselor de apa, și în asigurarea diversității biologice.

 

In funcție de procentajul real de împădurire, distingem:

  • țari cu păduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);
  • țari cu păduri relativ puține dar încă in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
  • țari extrem de sărace in păduri (in Africa Tropicala, Australia).

 

În general, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud, fiind continentul cu cel mai mare procent de păduri (46,7%).  In Africa, defrișările au luat proporții critice, în special în Algeria, Egipt, Africa de Sud. Foarte afectata a fost Sahara, care din o zonă fertilă, parțial împădurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si Kenya se despăduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgașa, în care toate pădurile de pe ramura vestica si nordica au dispărut, ducând la dispariția unor specii de păsări necunoscute in alte părți ale lumii. Singura parte a Africii relativ bine păstrata, cu un potențial forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair, Gabon, Nigeria, Congo).

 

In Asia, pe locul pădurii de odinioară s-a instalat desertul (Hindustan, Iran, Arabia, Siria). Tăblițele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, păduri de cedrii, care ocupau un areal continuu din Munții Taurus (Turcia) pana in Munții Libanului, Amanului (Siria) si Ciprului. Tăierea masiva a cedrilor a condus la dispariția speciei. Astăzi exista in Liban o modesta rezervație cu cedrii.

La fel de puternic a fost impactul și în Extremul Orient. Cele mai mari distrugeri au avut loc în China, în bazinele fluviilor Huanhe și Iantzi.

 

În America de Nord, deși pădurea a fost bine conservată până la venirea coloniștilor (sec. 18), ea a suferit cea mai rapidă și cea mai violentă transformare din istoria omenirii. Pădurea a fost afectată atât de grav, încât din 382 milioane ha au mai rămas doar 311 milioane ha, din care 216 milioane ha sunt productive, 6 milioane ha sunt în rezervații si 89 milioane ha sunt păduri degradate.

 

În America de Sud, defrișările au fost de o intensitate neuniformă, in funcție de gradul de accesibilitate și direcția de propagare a presiunii demografice. Cea mai afectată zonă a fost Brazilia răsăriteana, dar și Columbia și Chile. Pădurea amazoniană tinde și ea să fie distrusă din cauza mijloacelor de transport – marea magistrală amazoniană.

 

În Europa, despăduririle s-au produs mai lent, dar „moartea pădurilor” aici este poluarea. Tăierile, distrugerile neraționale nu conduc numai la pierderea pădurilor, dar și la pierderi materiale, pierderi de vieți omenești, cum s-a întâmplat in nordul Italiei, unde, din cauza defrișărilor, inundațiile au avut efecte devastatoare.

 

În România, pădurile ocupa o suprafață totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentând 26% din suprafață totală. In vremurile preistorice, acestea ocupau 70-80% din suprafață tarii, fapt pentru care in anul 1526, când sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a încumetat sa ocupe și țările românești, deoarece erau bine aparate de munții cei mai abrupți si de pădurile cele mai greu de străbătut – ”codrul frate cu romanul”.

 

În Republica Moldova, conform datelor oficiale, fondul forestier național constituie 13,2% din teritoriul țării. Dispersarea și fragmentarea resurselor forestiere, repartizarea lor neuniformă pe teritoriul țării constituie un factor negativ pentru exercitarea influențelor eco-protective benefice asupra mediului înconjurător, crearea condițiilor confortabile de trai pentru populație și asigurarea cu produse lemnoase și nelemnoase.

 

Republica Moldova dispune de 49,2 mii ha de vegetație forestieră din afara fondului forestier, ceea ce constituie 30,7 mii ha de perdele forestiere de protecție (câmpuri agricole, drumuri, râuri și bazine acvatice etc.) și 18,5 mii ha de alte tipuri de vegetație forestieră (spații verzi, plantații de arbori și arbuști etc.). Majoritatea terenurilor cu vegetație forestieră nu sunt amenajate și gospodărite în baza unor proiecte și planuri justificate și argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice și fără a respecta exigențele ecologice și silvice.

În Moldova, indicele de acoperire a teritoriului cu păduri a evoluat pe parcursul a ultimelor două secole de la 30% – până la circa 6% (anul 1918), urmând ca în perioada postbelică să fie parțial recuperat până la 11,4% (Fig. 1). Indicatorul respectiv este mult sub media europeană (circa 30%), fiind aproape de sarcina pe termen mediu, stabilită printr-un șir de documente naționale de politici și strategii (15%). În consecință, se înregistrează intensificarea proceselor de eroziune a solului și de alunecări de teren, de schimbare nefavorabilă a regimului hidrologic, aridizare continuă a condițiilor de mediu. Pădurile reprezintă principalul element în asigurarea echilibrului ecologic în acest spațiu geografic.

 

Astfel, problema conservării și dezvoltării durabile a pădurilor existente, precum și extinderea terenurilor forestiere prin împădurirea de noi suprafețe nepotrivite pentru utilizări agricole, constituie o sarcină de interes național. Extinderea terenurilor forestiere este o sarcină de interes național

 

Citește mai mult
image-title

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociația Obștească BIOS a organizat pe 05 martie 2021 Atelierul de consultare și validare a Studiului privind Sistemul de Reducere a Riscurilor de Dezastru pentru Agricultura in Moldova conform agendei Agenda_March 05_eng.

 

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru evaluarea reducerii riscului de dezastre în sectorul agricol din Caucaz și Europa de Est”.

 

În cadrul evenimentului a fost discutat Studiul menționat mai sus de părțile interesate prezente la eveniment. Versiunea preliminară a Studiului în engleză se atașează 2021 02 08 Report Moldova Final Draft CLEAN .

 

Organizatorii Atelierului

Citește mai mult
image-title

Am primit un mesaj de la Secretariatul WOCAT (World Overview of Conservation Approaches and Technologies) că practica de management durabil al terenurilor (SLM) „Reabilitarea terenurilor degradate” (tehnologia1819), compilată de Asociația Obștească BIOS, a fost publicată în baza de date Global SLM de Rima Mekdaschi Studer și poate fi vizualizată acum de toți membrii WOCAT din rețea și de vizitatorii bazei de date.

Puteți găsi practica SLM publicată la următorul link: https://qcat.wocat.net/en/wocat/technologies/view/technologies_1819/ 

Cu respect,

Consiliul Director BIOS.

 

Citește mai mult
image-title

Organizațiile membre ale Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic  constată că Pandemia și factorii naturali de risc în 2020 au generat cel mai mare șoc asupra economiei Republicii Moldova din ultimele 2 decenii. Datele efective pentru perioada ianuarie-septembrie 2020 indică o scădere economică de 8,2%. Cele mai afectate sectoare sunt HoReCa, transportul, comerțul internațional, activitățile de recreere și de agrement, gospodăriile casnice, industria de prelucrare și agricultura, care a fost prejudiciată puternic și de factorii naturali de risc.

Structura pe activități economice denotă că, IMM-urile au un nivel mai înalt de expunere în cele mai afectate sectoare de pandemie. IMM-urile au fost cel mai mult afectate reieșind din însuși structura economiei naționale. IMM-urile contribuie cu 85,9% la formarea valorii adăugate din Comerț, Transport și HoReCa, care de facto sunt și cele mai afectate sectoare de pandemie. Serviciile de suport, afectate și ele mult peste medie de contextul pandemic (VAB la 9 luni în scădere cu -16,2%) sunt de asemenea dominate covârșitor de IMM-uri cu 88,5% din valoarea adăugată creată în acest sector.

IMM-urile au întâmpinat pandemia cu un sentiment general al inițiativei antreprenoriale în descreștere și fără capacități de ripostare. În anul 2019, numărul întreprinderilor, care au depus rapoarte la BNS (56,7 mii) a crescut cu doar 0,4% sau de șase ori mai lent față de media de creștere a ultimilor cinci ani (2,6%). În ultimii cinci ani, sursa principală de finanțare a investițiilor a fost, pentru companiile din Republica Moldova, capitalul propriu, care a crescut cu 54,8% în anul 2019 față de 2015.

Multe IMM-uri sunt fragile și afectate de orice tip de perturbare și au fost slab pregătite pentru șoc. Doar o treime dintre ele au avut suficientă lichiditate pentru trei luni de activitate, în timp ce doar 12% au acces la surse de finanțare externe. IMM-urile nu folosesc asigurări. Jumătate dintre antreprenori nu au proceduri interne adecvate pentru gestionarea crizelor. Nivelul lor scăzut de alfabetizare juridică se reflectă în contracte nefavorabile cu furnizorii, distribuitorii și alte organizații. 36 la sută din companii au niveluri scăzute de competențe TIC și acces la instrumente.

Mediul de afaceri din R. Moldova este afectat de limitările impuse în timpul crizei pandemice, dar se confruntă și cu provocări preexistente în rețelele sale de distribuție. Provocările respective includ limitări administrative și de mobilitate, rețele de furnizare și distribuție defectuoase, acces limitat la piețe (mai ales externe, dar și interne), infrastructură și soluții slabe sau absente ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), birocrație și reglementări guvernamentale lente sau inflexibile și acces limitat la capital.

Companiile au suferit o scădere a cererii de produse și servicii, restricții la activitățile lor și întreruperea aprovizionării (în special pentru materialele importate). Companiile se așteaptă să atenueze aceste provocări prin reducerea costurilor de personal (83%), reducerea cheltuielilor administrative (75%), amânarea investițiilor strategice (83%) și reducerea producției 75%).

Pierderile economice au rezultat din scăderea volumului vânzărilor pe fundalul menținerii la același nivel a costurilor fixe și a costurilor semi-variabile. Cheltuielile legate de locuțiune, dobânzile la credite și fondul de salarizare rămân a fi în mare parte constante, chiar dacă volumul vânzărilor scade. Unele costuri sunt semi-variabile, cum ar fi remunerarea muncii, care poate fi controlată într-o oarecare măsură prin disponibilizări de personal și concedii forțate. Alte costuri, aferente procurării de materie primă, consumului de electricitate etc. variază în aceiași măsură ca și cifra de afaceri.

Deși au fost cel mai mult afectate de pandemie, afacerile mici au beneficiat cel mai puțin de careva suport din partea statului. După cum poate fi desprins din sondajul Băncii Mondiale “Ancheta întreprinderilor privind COVID-19”, în luna noiembrie 2020, scăderea medie a vânzărilor companiilor a constituit -29,4%, comparativ cu -57% raportate în sondajul realizat în luna mai. În același timp, rezultatele dezagregate după mărimea întreprinderilor arată că cel mai afectate de pandemie sunt afacerile mici cu până la 20 de angajați, care au consemnat în luna noiembrie o reducere a cifrei de afacere f-a-p de 34,3% față de scăderea de -20,6% înregistrată de companiile cu 20-100 angajați și de -14,2% de cele cu peste 100 de angajați. Declaratia_26.02.2021_Platforma Nationala Declarat-ia-Platformei-Nationale_sustinerea-IMM-urilor-1

 

Citește mai mult