image-title

Organul de conducere al Facilității Globale de Medui (FGM) se va întruni în perioada 14-18 iunie pentru a lua decizii în privința la 340 de milioane de dolari în noi fonduri pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să își sporească rezistența la climă și să continue să promoveze protecția și conservarea mediului, în perioada și după pandemia COVID-19.

Va fi cea de-a 60-a reuniune a Consiliului FGM, care se întrunește de două ori pe an de când fondul multilateral a fost creat acum trei decenii în 1991, și a 30-a din Fondul pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDCF) și Fondul special pentru schimbări climatice (SCCF). La fel ca ultimele două reuniuni ale Consiliului, această ședință va avea loc virtual din cauza coronavirusului.

CEO-ul și președintele FGM, Carlos Manuel Rodriguez, a remarcat înainte de ședințe că multe țări în curs de dezvoltare au manifestat o hotărâre impresionantă în a continua să acorde prioritate acțiunilor de mediu în ultimul an, chiar și în condiții extrem de dificile.

“Sunt umilit de angajamentul și perseverența pe care le-am văzut la guvernele partenere de a continua să acorde prioritate problemelor de mediu în condițiile pandemiei și de a ridica ambițiile colective de a pune planeta noastră pe o cale mai sănătoasă”, a spus Rodriguez. „Cred cu adevărat că vom utiliza șansele de a impulsiona acțiunile pentru o recuperare verde, albastră, curată și rezilientăă și aștept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru schimbarea de care are nevoie lumea”.

În cadrul ședinței, reprezentanții celor 184 de guverne membre ale FGM vor lua decizii în privința 281 de milioane de dolari pentru inițiativele de mediu ale țărilor în curs de dezvoltare, plus 60 de milioane de dolari suplimentari pentru adaptarea la schimbările climatice în cele mai vulnerabile țări ale lumii prin intermediul LDCF.

Lor li se vor alătura șefii celor cinci convenții internaționale de mediu pe care FGM le sprijină financiar – în ceea ce privește diversitatea biologică, schimbările climatice, deșertificarea, substanțele chimice și mercurul – precum și reprezentanții celor 18 agenții oficiale partenere care implementează proiecte sprijinite de FEM în colaborare cu autoritățile locale.

Având în vedere că țările în curs de dezvoltare eligibile pentru finanțare din partea FGM sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice, reuniunile Consiliului se așteaptă să se concentreze în mod semnificativ asupra modalităților de reducere a decalajului de finanțare pentru reziliență la schimbările climatice, inclusiv prin angajamentul de 60 de milioane de dolari noi sprijin financiar special pentru țările cel mai puțin dezvoltate.

Delegații vor revizui, de asemenea, evidența operațională și rezultatele FGM, vor discuta despre o nouă abordare inovatoare a colaborării cu Fondul Verde pentru Climă și vor asculta de la Comitetul consultativ științific și tehnic și de la Biroul independent de evaluare, ciclul de finanțare FGM-8 care va dura din iulie 2022 până în iunie 2026.

Reuniunile Consiliului FGM și LDCF / SCCF vor fi precedate de consultări ale societății civile axate pe oportunitățile pentru societatea civilă, popoarele indigene și comunitățile locale de a îmbunătăți în continuare adaptarea la schimbările climatice în locurile în care o astfel de investiție este cea mai urgentă, inclusiv și în special în țările cel mai puțin dezvoltate.

Programul de lucru al fondului fiduciar de 281 de milioane de dolari este cel de-al doilea din ultimul ciclu de reaprovizionare a FGM-7 și se întinde pe 92 de țări, inclusiv 30 de țări cel mai puțin dezvoltate și 35 de state insulare mici în curs de dezvoltare. Acesta include 36 de proiecte legate de apele internaționale, produse chimice și deșeuri, biodiversitate, schimbări climatice și degradarea solului.

Se așteaptă ca de noile proiecte să beneficieze de peste 18 milioane de locuitori din zonele proiectului, inclusiv femei, și să genereze beneficii globale de mediu dincolo de granițele naționale. Trei programe sprijinite de FGM – privind mobilitatea electronică, substanțele chimice și mineritul artizanal – sunt, de asemenea, pregătite pentru extindere în noi țări în cadrul programului de lucru.

Un alt set de proiecte, evaluat la 60 de milioane de dolari și care se concentrează în mod special pe țările cel mai puțin dezvoltate, va fi, de asemenea, luat în considerare de Consiliul LDCF / SCCF.

Acestea includ patru proiecte de adaptare la schimbările climatice care urmează să fie finanțate atât de fondul fiduciar FGM, cât și de LDCF gestionat de FGM, care este singurul fond multilateral axat exclusiv pe ajutarea țărilor cel mai puțin dezvoltate să facă față schimbărilor climatice. Acestea reprezintă un proiect de reabilitare a agriculturii adaptive și a terenurilor de pădure în Somalia; un proiect durabil de gestionare a terenurilor și adaptare la schimbările climatice în Timor-Leste; un proiect de reziliență la schimbările climatice din sectorul apei în Bhutan; și un proiect integrat de gestionare și restaurare a peisajului în Republica Central africană.

LDCF propune, de asemenea, proiecte pentru a sprijini creșterea rezilienței la climă în Eritreea, Kiribati și Lesotho. Cu acest set de proiecte, fondul dedicat sprijinit de donatori, inclusiv Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit și Statele Unite va acorda sprijin financiar tuturor țărilor cel mai puțin dezvoltate din Ciclul FGM-7.

Citește mai mult
image-title

Astăzi am fost invitat în calitate de membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice la Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în parteneriat cu PNUD Moldova și Ambasadele Marii Britanii și a Italiei la Chișinău.

Au avut loc mai multe prezentări interesante conform agendei evenimentului. Agenda 13-07-1789 13.05.2021. Poate că din cauza că evenimentul a avut loc online, s-a reușit doar de ascultat prezentările, dar de fapt dialog nu s-a primit, deoarece au fost alocate doar 10 minute pentru întrebări și răspunsuri, iar în discuții au avut posibilitate să se includă doar persoanele incluse în agendă.

Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP 26” este un eveniment foarte important și era necesar de discutat materialele care le va prezenta Moldova la Glasgow, cel puțin, în Comisia Nalională privind Schimbările Climatice creată de MADRM, despre care a vorbit D-na Valentina Țapiș, Secretar de Stat la MADRM. Astfel, noi, membrii Comisiei nu am avut posibilitate să facem cunoștință din timp cu aceste materiale și să ne expunem pe marginea lor. Mai mult ca atât, nu ni s-a rezervat timp ca să ne expunem opinia și în cadrul acestui eveniment.

Din prezentările reprezentanților Administrației Publice Centrale, reiese că Republica Moldova este una dintre țările fruntașe atât la planificarea acțiunilor privind atingerea țintelor Acordului de la Paris, cât și la implementarea acestora. Astfel, Dl. Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a menționat că Republica Moldova este una dintre cele patru țări din lume care a prezentat contribuția națională determinată (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. Pe de altă parte, el a menționat că Republica Moldova a redus cu circa 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020. Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%. Cifrele impresionează și pare-se că Moldova chiar e în fruntea majoritatea țărilor, inclusiv celor dezvoltate. Așa să fie? Hai să analizăm puțin cifrele și cauzele acestor reduceri. Vom analiza puțin agricultura, care ocupă al 2-lea loc după volumul emisiilor gazelor cu efect de seră. Reducerea emisiilor este din cauza lipsei unei viziuni holistice la dezvoltarea agriculturii și ca consecință este reducerea semnificativă a numărului animalelor, păsărilor, etc. în perioada 1990-2020. Și specialiștii în domeniu cunosc că sectorul zootehnic e practic distrus, dar aceasta nu înseamnă că noi întreprindem careva măsuri și facem careva progrese în acțiunile privind schimbările climatice.

 

Vorbind despre reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, se are în vedere dezvoltarea durabilă a sectorului respectiv prin intermediul trecerii la tehnologii cu consum redus de energie și de reziliență la schimbările climatice, dar nu distrugerea subsectoarelor sau sectoarelor economiei naționale. În fitotehnie în ultimii ani au început să fie aplicate practicile agriculturii conservative, dar nu putem spune că e o dezvoltare a sectorului față de 1990, deoarece indicatorii economici sunt mai mici ca în perioada respectivă. Anume despre aceste aspecte trebuia să fie dialogul – în ce măsură noi contribuim la reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, asigurând o dezvoltare durabilă a economiei naționale, precum și cum monitorizăm și evaluăm datele respective, astfel ca ele să fie transparente și accesibile.

 

Sunt multe întrebări și privind calculele care au stat la baza prezentării contribuției naționale determinate (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. În documentul respectiv se specifică că 70% din NDC vor fi atinse necondiționat, adică din bugetul RM și doar 15% – condiționat – cu susținerea partenerilor de dezvoltare/donatorilor. Este evident că nu avem bani alocați pentru aplicarea noilor tehnologii în domeniu. Nu întâmplător, Dl. Perju a terminat prezentarea cu următoarele cuvinte: mizând pe susținerea partenerilor de dezvoltare, RM va atinge NDC, țintele Acordului de la Paris. Am dat întrebarea în ce măsură datele prezentate în NDC sunt reale și nu doar visuri când de fapt ne-am angajat ca să asigurăm reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice preponderent cu forțe proprii. Chiar m-a mirat faptul că în loc să ascultăm ce măsuri se întreprind în sectoarele economiei naționale pentru a reduce emisiile și adaptare la schimbările climatice, am ascultat ce întreprinde PNUD-ul ca să susțină RM în acest domeniu, deci noi ne luăm angajamente că le vom realiza preponderent din contul nostru, dar mizăm ca acțiunile să fie realizate de partenerii de dezvoltare sau donatori.

 

Poate e cazul să ne reamintim cu ce am început în acest domeniu și să revenim la experiența respectivă… Astfel, am avut onoarea să fiu manager la pregătirea Primei Comunicări Naționale a RM față de Conveția cadru a schimbărilor climatice UNFCCC. Pentru a pronostica emisiile și a întreprinde măsuri, echipa proiectului respectiv s-a adresat la Ministerul Economiei și Centrul de Analize Strategice PNUD ca să ne ofere scenariile de dezvoltare economică a RM și în baza acestora să calculăm emisiile prognozate. Acum trăim cu ziua de azi, nu mai avem careva scenarii de dezvoltare economică, socială și ecologică a RM, așa că presupun că NDC-ul s-a elaborat reieșind din situația la zi – în ce măsură s-a deteriorat domeniul respectiv și trend-ul de înrăutățire a situației fără a lua în considerație varinta care o iau țările dezvoltate – dezvoltarea durabilă prin modificarea tehnologiilor, care să fie prietenoase mediului și adaptate la schimbările climatice. E regretabil acest fapt.

Mai este un aspect al angajamentelor luate de RM – luând asemenea angajamente ambițioase și ași adăuga eu negândite, noi contribuim la frânarea dezvoltării economice a acestui teritoriu, deoarece dezvoltarea economică presupune și emisii mai mari ale gazelor cu efect de seră, mai ales în condițiile când noi nu schimbăm tehnologiile; dar având angajamentele respective, Moldova va fi obligată să ia măsuri ca de exemplu, să reducă numărul animalelor – în caz că agenții economici decid ca acest domeniu să-l dezvolte. Poate a venit timpul ca să nu ne focusăm doar la rapoarte și promisiuni, dar să avem grijă în primul rând de oamenii care au mai rămas să trăiască aici, la dezvoltarea acestui teritoriu prin luarea în considerație a tuturor factorilor, dar și să avem rezerve ale emisiilor gazelor cu efect de seră astfel ca agenții economici să se poată dezvolta.

Evident că va veni și perioada evaluării implementării măsurilor de reducere a gazelor cu efect de seră și adaptare la schimbăriole climatice prezentate de Moldova ca contribuție națională determinată, cum de exemplu, a făcut-o, de exemplu, Secretariatul Convenției de poluare transfrontalieră la distanțe lungi (CLTAP) și a trebuit să oferim dovezile solicitate. N-ași vrea ca să se spună despre Moldova că este țara cu cele mai mari promisiuni și cu cele mai puține realizări.

 

Acest eveniment a demonstrat că avem nevoie de dialoguri politice pe diferite probleme și nu odată în an, dar mai des. Totodată, ele trebuie să fie atât pentru a prezenta vre-un raport peste hotare, dar în special – ca să discutăm cum îmbunătățim situația la nivel local, național, sectorial, intersectorial, astfel nu numai să raportăm careva date, dar oamenii chiar să sesizeze schimbări spre bine în viața zi de zi, inclusiv și în adaptarea la schimbările climatice.

 

Valentin Ciubotaru,

doctor în științe agricole,

directorul executiv al AO BIOS,

membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice.

image-title

Foamea este cea mai groaznică și profundă expresie a sărăciei și se întîlnește în toate țările, chiar și în cele mai dezvoltate. Frica de foame a devenit deja un element indispensabil al ADN-ului nostru, transmis de la strămoșii noștri speriați și afectați de diverse epizoade de foamete din viața proprie sau cea a predecesorilor.

 

Totuși, în acest sens, în țările cu condiții favorabile și bine administrate ar fi bine să nu ne lăsăm pradă fricii, deoarece de câteva zeci de ani acest fenomen este în descreștere în întreaga lume. Acest lucru se datorează ingeniozității și optimismului fermierilor de pe tot mapamondul. Anume ei produc aproximativ 80 procente din alimentele consumate de către toți locuitorii pămîntului. Alte roluri importante în acest progres îl au și ONG-urile de profil, creșterea economică și dezvoltarea industriei.

 

Cu regret, totuși, din cauza secetelor și altor dezastre naturale de care au suferit recent foarte multe țări, fenomenul foametei a început a crește din nou. În lume, aproximativ 820 milioane de oameni suferă de foame cronică. Aceștia trăiesc o foame persistentă, care scade gradual moralul și credința într-un viitor mai bun. Zi de zi, aceste milioane de oameni își vor trimite copiii la culcare flămînzi și se vor întreba dacă le va ajunge puteri să muncească în ziua următoare fără a-și pierde cunoștința de foame.

 

Chiar dacă mulți dintre noi sunt deja atît de obosiți de acest subiect și reacționează indiferent la noutățile despre criza climatică, secete și inundații, trebuie să realizăm că creșterea globală a foametei se datorează în mare parte situației climatice. În ultimul timp, am fost martori a multor inundații, secete, furtuni cu mult mai aprige decât în trecut. Fermierii din ziua de azi au ajuns să accepte astfel de evenimente mai mult ca pe o rutină decît ca ceva excepțional.

 

Totodată, producerea alimentelor este una din cauzele schimbărilor climatice, deoarece pentru a cultiva culturi și a crește animale domestice, se defrișează milioane de hectare de păduri. Deci, în momentul de față, trăim o mare provocare, iar principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem este dacă e posibil de a hrăni toată populația lumii fără a distruge planeta pe care trăim?  Cel mai logic răspuns este agricultura durabilă. Ar trebui să creștem în continuare produsele cu care ne alimentăm, dar păstrînd calitatea solului, păstrînd apele curate, minimizînd pe cît e posibil folosirea chimicatelor, și protejînd biodiversitatea. Evident că aceste scopuri nu pot fi atinse dacă toți fermierii, ONG-urile, administrațiile, guvernele și alte structuri nu se vor uni.

 

Iată care sunt unele dintre sugestiile promovate de către cercetătorii din lumea întreagă:

  1. Încetarea extinderii terenurilor agricole. Acest lucru poate fi realizat folosind stimulente precum plata pentru servicii ecosistemice, certificare și ecoturism. Această schimbare va aduce beneficii imense mediului fără a reduce dramatic producția agricolă sau bunăstarea economică.
  2. Îmbunătățirea randamentelor agricole. Multe țări și regiuni ale acestora nu se ridică la nivelul lor potențial de producere a culturilor. Acest lucru este cunoscut sub numele de lacune de randament. Utilizarea îmbunătățită a soiurilor de culturi existente, o gestionare mai bună și soiurile mai performante în condiții precare ar putea spori producția de alimente cu aproape 60% față de situația actuală.
  3. Utilizarea terenurilor într-un mod mai strategic. Utilizarea curentă a apei, a substanțelor nutritive și a reziduurilor agricole este neuniformă; mai mult utilizarea incorectă sau inadecvată a acestora este mai degrabă regulă, decât excepție. Realocarea strategică ar putea spori substanțial beneficiile.
  4. Dietele în schimbare. Creșterea hranei pentru animale sau a biocombustibililor pe terenurile de cultură primare, oricât de eficientă ar părea, este o epuizare a alimentației umane. Dedicarea terenurilor culturilor, pe care le consumă oamenii, ar putea spori caloriile produse de fiecare persoană cu aproape 50%. Chiar și deplasarea utilizărilor nealimentare, cum ar fi hrana animalelor sau producția de biocombustibili, de pe terenurile de cultură – pe terenuri actualmente neperformante, ar putea face o mare diferență.
  5. Reducerea deșeurilor. O treime din alimentele produse la ferme ajung la gunoi, altele sunt utilizate ineficient sau consumate de către diverși dăunători. Eliminarea deșeurilor prin metode mai inteligente ar putea mări volumul alimentelor disponibile pentru consum cu încă 50%.

Acestea sunt doar unii pași, pe care îi putem face întru îmbunătățirea situației actuale, dar cu puțină ingeniozitate și mult respect pentru planeta care ne hrănește, putem asigura alimente suficiente pentru toți locuitorii planetei fără a o distruge. Pentru început trebuie doar să ne transformăm dorințele și visurile în planuri, iar planurile – în acțiuni.Foamea și schimbările climatice

 

Citește mai mult

Invitație

 

Stimate Domn/Doamnă,

 

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociația Obștească BIOS au deosebita plăcere de a Vă invita la Atelierul de consultare și validare a Studiului privind Sistemul de Reducere a Riscurilor de Dezastru pentru Agricultura in Moldova.

 

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru evaluarea reducerii riscului de dezastre în sectorul agricol din Caucaz și Europa de Est”.

 

În cadrtul evenimentului urmează a fi discutat și confirmat Studiul menționat mai sus de părțile interesate prezente la eveniment.

 

Evenimentul va avea loc pe data de 05 martie 2021 online începând cu ora 10:00.

Agenda atelierului Agenda_March 05_eng  se atașează.

 

Pentru informații suplimentare și confirmarea participării Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 069134294 sau e-mail: ngobios@yahoo.com până în ziua de 01 martie.

 

Proiectul Studiului de bază la nivel de țară privind reducerea riscului în caz de dezastre, sisteme de avertizare timpurie și servicii de agrometeorologie în Moldova va fi trimis tuturor persoanelor care vor confirma participarea la eveniment.

 

Cu respect,

 

Organizatorii Atelierului

 

Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

Buletinul poate fi accesat pe link-ul: BioSynopsis nr. 40

Citește mai mult
image-title

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

 

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

 

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

 

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult
image-title

Clima Pământului s-a schimbat de-a lungul istoriei. Doar în ultimii 650.000 de ani au existat șapte cicluri de avansare și retragere a perioadelor glaciare, iar sfârșitul brusc al ultimei epoci de gheață, care a avut loc cu aproximativ 11.700 de ani în urmă, a marcat începutul erei climatice moderne – și a civilizației umane. Majoritatea acestor schimbări climatice sunt atribuite unor variații foarte mici în orbita Pământului, ceea ce modifică cantitatea de energie solară, pe care o primește planeta noastră.

 

Nouăzeci și șapte la sută dintre oamenii de știință din domenii climatice sunt de acord că probabilitatea e extrem de mare că tendințele de încălzire a climei, care au devenit vizibile în secolul trecut, se datorează activităților umane, iar majoritatea organizațiilor științifice de cel mai înalt nivel din întreaga lume au emis declarații publice, care susțin această poziție.

 

Dovezile științifice că încălzirea sistemului climatic are loc în realitate, sunt fără echivoc.

Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbarea Climei a emis un șir de declarații în acest sens, esența acestora rezumând-se la cele descrise în continuare.

 

Tendința actuală de încălzire are o semnificație deosebită, deoarece putem afirma cu aproximativ 95 la sută probabilitate că încălzirea globală are loc, preponderent, din cauza activității umane, care, de la mijlocul secolului XX a început să se desfășoare într-un ritm inedit de-a lungul deceniilor până în mileniul 21 și a continuat de lungul celor 2 decenii ale acestui nou mileniu.

 

Sateliții, care circulă pe orbita Pământul și alte progrese tehnologice, au permis oamenilor de știință să vadă imaginea de ansamblu a fenomenului schimbării climei, colectând multe tipuri diferite de informații despre planeta noastră și clima acesteia la scară globală. Acest volum mare de date, colectat de-a lungul mai multor ani, relevă semnalele unei clime în schimbare, iar după datele vizibile din aceste an, – ale unei clime în schimbare vertiginoasă. Schimbarea climei – realitate sau mit

Citește mai mult
image-title

Printre măsurile ce pot fi luate pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbările climatice se numără Masuri pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbarile climatice:

  • Reducerea arderii intenționate a miriștii și a ierbii pentru a nu spori și mai mult nivelurile de dioxid de carbon.
  • Prevenirea incendiilor, în același scop.
  • Lucrarea solului fără întoarcerea brazdei pentru a reduce evaporarea și deci sporirea nivelului vaporilor de apă, care sunt și ei un gaz cu efect de seră.
  • Plantarea de arbori și arbuști pe toate zonele libere de păduri pentru a spori potențialul de absorbție a dioxidului de carbon.

 

Citește mai mult
image-title

Reflectând asupra succeselor celei de-a 14 Conferințe a Părților UNCCD, pot afirma faptul că în mare măsură au influențat adoptarea deciziilor importante liderii spirituali, care au participat la fiecare etapă a discuțiilor subiectelor respective. Unul dintre ei este Sadhguru Jaggi Vasudev, care are peste 200 de milioane de urmăritori pe retelele de socializare.

Și în echipa organizațiilor societății civile erau mulți lideri spirituali, cum ar fi: Shantanu, Bhawani Shanker Kusum, Profesorul Luke, etc. care au fost foarte activi. Mi-a plăcut foarte mult argumentele lor, cuvintele simple care le foloseau ca să exprime situațiile complicate. Chiar i-am spus Profesorului Luke – că este primul profesor pe care l-am întâlnit până acum care solicită ca toți să se exprime simplu ca să înțeleagă și cei care sunt din alte domenii sau n-au avut posibilitate să învețe.

Mai jos este o scrisoare care am primit-o de la Profesorul Luke.

Hi Valentin, hope all is well and you reached safely.

Thank you for all your support in the conference. I appreciate it. I enjoyed your company. You have tremendous energy and it’s positive. Be blessed brother.

Professor Luke.

 

Citește mai mult
image-title

Astăzi, ca în orice zi, ne-am trezit și ne ocupăm de lucrurile obișnuite ale dimineții, facem planuri, comunicăm cu cei apropiați și cu colegii de muncă și puțin ne gândim că în orice secundă au loc schimbări majore ale climei, care ne pot afecta lent, și tăcut prin efecte greu de măsurat, dar poate veni o zi, în care aceste schimbări se pot manifesta spontan, imediat, iar toate planurile noastre pot fi date peste cap, și viața, așa cum o cunoaștem și o trăim în mod obișnuit, se poate schimba atât de cardinal, încât orice structură obișnuită să fie distrusă, cauzând incertitudini și probleme, cu care nu ne-am mai confruntat niciodată în trecut Schimbarea climei

 

Citește mai mult