image-title

Astăzi am fost invitat în calitate de membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice la Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în parteneriat cu PNUD Moldova și Ambasadele Marii Britanii și a Italiei la Chișinău.

Au avut loc mai multe prezentări interesante conform agendei evenimentului. Agenda 13-07-1789 13.05.2021. Poate că din cauza că evenimentul a avut loc online, s-a reușit doar de ascultat prezentările, dar de fapt dialog nu s-a primit, deoarece au fost alocate doar 10 minute pentru întrebări și răspunsuri, iar în discuții au avut posibilitate să se includă doar persoanele incluse în agendă.

Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP 26” este un eveniment foarte important și era necesar de discutat materialele care le va prezenta Moldova la Glasgow, cel puțin, în Comisia Nalională privind Schimbările Climatice creată de MADRM, despre care a vorbit D-na Valentina Țapiș, Secretar de Stat la MADRM. Astfel, noi, membrii Comisiei nu am avut posibilitate să facem cunoștință din timp cu aceste materiale și să ne expunem pe marginea lor. Mai mult ca atât, nu ni s-a rezervat timp ca să ne expunem opinia și în cadrul acestui eveniment.

Din prezentările reprezentanților Administrației Publice Centrale, reiese că Republica Moldova este una dintre țările fruntașe atât la planificarea acțiunilor privind atingerea țintelor Acordului de la Paris, cât și la implementarea acestora. Astfel, Dl. Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a menționat că Republica Moldova este una dintre cele patru țări din lume care a prezentat contribuția națională determinată (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. Pe de altă parte, el a menționat că Republica Moldova a redus cu circa 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020. Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%. Cifrele impresionează și pare-se că Moldova chiar e în fruntea majoritatea țărilor, inclusiv celor dezvoltate. Așa să fie? Hai să analizăm puțin cifrele și cauzele acestor reduceri. Vom analiza puțin agricultura, care ocupă al 2-lea loc după volumul emisiilor gazelor cu efect de seră. Reducerea emisiilor este din cauza lipsei unei viziuni holistice la dezvoltarea agriculturii și ca consecință este reducerea semnificativă a numărului animalelor, păsărilor, etc. în perioada 1990-2020. Și specialiștii în domeniu cunosc că sectorul zootehnic e practic distrus, dar aceasta nu înseamnă că noi întreprindem careva măsuri și facem careva progrese în acțiunile privind schimbările climatice.

 

Vorbind despre reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, se are în vedere dezvoltarea durabilă a sectorului respectiv prin intermediul trecerii la tehnologii cu consum redus de energie și de reziliență la schimbările climatice, dar nu distrugerea subsectoarelor sau sectoarelor economiei naționale. În fitotehnie în ultimii ani au început să fie aplicate practicile agriculturii conservative, dar nu putem spune că e o dezvoltare a sectorului față de 1990, deoarece indicatorii economici sunt mai mici ca în perioada respectivă. Anume despre aceste aspecte trebuia să fie dialogul – în ce măsură noi contribuim la reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, asigurând o dezvoltare durabilă a economiei naționale, precum și cum monitorizăm și evaluăm datele respective, astfel ca ele să fie transparente și accesibile.

 

Sunt multe întrebări și privind calculele care au stat la baza prezentării contribuției naționale determinate (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. În documentul respectiv se specifică că 70% din NDC vor fi atinse necondiționat, adică din bugetul RM și doar 15% – condiționat – cu susținerea partenerilor de dezvoltare/donatorilor. Este evident că nu avem bani alocați pentru aplicarea noilor tehnologii în domeniu. Nu întâmplător, Dl. Perju a terminat prezentarea cu următoarele cuvinte: mizând pe susținerea partenerilor de dezvoltare, RM va atinge NDC, țintele Acordului de la Paris. Am dat întrebarea în ce măsură datele prezentate în NDC sunt reale și nu doar visuri când de fapt ne-am angajat ca să asigurăm reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice preponderent cu forțe proprii. Chiar m-a mirat faptul că în loc să ascultăm ce măsuri se întreprind în sectoarele economiei naționale pentru a reduce emisiile și adaptare la schimbările climatice, am ascultat ce întreprinde PNUD-ul ca să susțină RM în acest domeniu, deci noi ne luăm angajamente că le vom realiza preponderent din contul nostru, dar mizăm ca acțiunile să fie realizate de partenerii de dezvoltare sau donatori.

 

Poate e cazul să ne reamintim cu ce am început în acest domeniu și să revenim la experiența respectivă… Astfel, am avut onoarea să fiu manager la pregătirea Primei Comunicări Naționale a RM față de Conveția cadru a schimbărilor climatice UNFCCC. Pentru a pronostica emisiile și a întreprinde măsuri, echipa proiectului respectiv s-a adresat la Ministerul Economiei și Centrul de Analize Strategice PNUD ca să ne ofere scenariile de dezvoltare economică a RM și în baza acestora să calculăm emisiile prognozate. Acum trăim cu ziua de azi, nu mai avem careva scenarii de dezvoltare economică, socială și ecologică a RM, așa că presupun că NDC-ul s-a elaborat reieșind din situația la zi – în ce măsură s-a deteriorat domeniul respectiv și trend-ul de înrăutățire a situației fără a lua în considerație varinta care o iau țările dezvoltate – dezvoltarea durabilă prin modificarea tehnologiilor, care să fie prietenoase mediului și adaptate la schimbările climatice. E regretabil acest fapt.

Mai este un aspect al angajamentelor luate de RM – luând asemenea angajamente ambițioase și ași adăuga eu negândite, noi contribuim la frânarea dezvoltării economice a acestui teritoriu, deoarece dezvoltarea economică presupune și emisii mai mari ale gazelor cu efect de seră, mai ales în condițiile când noi nu schimbăm tehnologiile; dar având angajamentele respective, Moldova va fi obligată să ia măsuri ca de exemplu, să reducă numărul animalelor – în caz că agenții economici decid ca acest domeniu să-l dezvolte. Poate a venit timpul ca să nu ne focusăm doar la rapoarte și promisiuni, dar să avem grijă în primul rând de oamenii care au mai rămas să trăiască aici, la dezvoltarea acestui teritoriu prin luarea în considerație a tuturor factorilor, dar și să avem rezerve ale emisiilor gazelor cu efect de seră astfel ca agenții economici să se poată dezvolta.

Evident că va veni și perioada evaluării implementării măsurilor de reducere a gazelor cu efect de seră și adaptare la schimbăriole climatice prezentate de Moldova ca contribuție națională determinată, cum de exemplu, a făcut-o, de exemplu, Secretariatul Convenției de poluare transfrontalieră la distanțe lungi (CLTAP) și a trebuit să oferim dovezile solicitate. N-ași vrea ca să se spună despre Moldova că este țara cu cele mai mari promisiuni și cu cele mai puține realizări.

 

Acest eveniment a demonstrat că avem nevoie de dialoguri politice pe diferite probleme și nu odată în an, dar mai des. Totodată, ele trebuie să fie atât pentru a prezenta vre-un raport peste hotare, dar în special – ca să discutăm cum îmbunătățim situația la nivel local, național, sectorial, intersectorial, astfel nu numai să raportăm careva date, dar oamenii chiar să sesizeze schimbări spre bine în viața zi de zi, inclusiv și în adaptarea la schimbările climatice.

 

Valentin Ciubotaru,

doctor în științe agricole,

directorul executiv al AO BIOS,

membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice.

 

Valentin Ciubotaru

Valentin Ciubotaru a publicat 2250 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu