Există trei clase principale de proprietate:
– proprietatea statului (23,1%),
– proprietatea APL (20,9%)
– proprietatea privată (56%).
În prezent, 76,8% din producția agricolă reprezintă contribuția gospodăriilor private și doar 26,2% sunt produse de întreprinderile de stat. Aproximativ 97% din populație deține proprietăți funciare în proprietate privată. În zonele urbane au fost înregistrate toate proprietăţile, iar în zonele rurale – circa 81% din proprietăți. Restul de 680.000 de bunuri neînregistrate includ clădiri, parcele și grădini rezidențiale în 700 de zone rezidențiale rurale (intravilane) care nu au fost încă înregistrate sistematic. În domeniul proprietății private, acordurile de coproprietate sunt recunoscute, însă posesia, utilizarea și dispunerea comună a terenurilor nu sunt reglementate.
Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la păşunat şi cosit, care stabileşte regulile ce ţin de crearea, protecţia şi utilizarea durabilă a păşunilor şi fânețelor pe terenurile din fondul funciar proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia ariilor naturale protejate de stat şi terenurilor fondului forestier. Majoritatea prevederilor sunt destinate autorităţilor administraţiei publice locale, care sunt obligate să întocmească amenajamente pastorale şi planuri privind lucrările de întreţinere, ameliorare şi exploatare raţională a păşunilor publice. Cu părere de rău, nu se respectă prevederile acestui Regulament, și pășunile continua să degradeze. În unele localități pășunile se ară și se blochează accesul animalelor la imaș, ceea ce duce la lipsa accesului privind utilizarea bunurilor comune ale localității respective proprietarilor de animale.
În prezent, rata de acoperire cu vegetație forestieră este de circa 13,7%. Cea mai mare pondere din suprafața fondului forestier o are sectorul forestier de stat prin intermediul Agenției „Moldsilva” și entitățile sale (circa 85%), urmat de autoritățile publice locale (circa 13%), deținătorii privați (circa 0,3%) și alții deținători mici. Starea fondului forestier din RM este una dezastruoasă din cauza tăierilor ilicite, arendei pădurii, degradării resurselor forestiere și a micșorării stabilității și rezistenței biologice, iar 40 la sută din suprafața totală a fondului forestier este ocupată de arborete necorespunzătoare condițiilor staţionale.
Unele prevederi ale Codului silvic sunt depăşite de timp, iar altele necesită a fi armonizate la cerințele prevederile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Cu părere de rău, în Codul Silvic lipsesc capitole cu referinţă la administrarea şi gospodărirea fondului forestier proprietate publică a APL, sectorul forestier privat, etc.
Lipsa delimitării provoacă conflicte prin contribuția la nesiguranța deținerii pentru persoanele adiacente și în interiorul terenurilor publice care desfășoară activități agricole, pășunat și silvice. Dispozițiile legale referitoare la administrarea proprietății publice conțin discrepanțe legate de organismul public mandatat care va semna contractul de arendă a terenurilor de stat și a proprietății publice. Competențele legate de administrarea proprietății private deținute de stat, de utilizare și arendarea ei sunt definite în mod ambiguu.
Înregistrările privind proprietățile publice sunt păstrate de Agenția Proprietății Publice (APP). Unele dintre cele mai importante deficiențe legate de administrarea terenurilor publice și raportate de APP sunt: înstrăinarea ilegală a terenurilor de stat aparținând companiilor de stat; confiscarea bunurilor de stat de către autoritățile fiscale și înstrăinarea lor în locul plății datoriilor și în cazurile în care terenul de stat este utilizat de societățile aflate în faliment pentru a plăti datorii creditorilor. Transferurile de drepturi de proprietate și de utilizare a terenurilor deținute de stat urmează un proces clar, cu venituri colectate în timp ce procesul este monitorizat și contabilizat.