2. Susţinerea sistemelor agricole la scară mică

În rezultatul privatizării beneficiarii au primit în medie 1,3-1,4 hectare de terenuri agricole împărțite în mai multe parcele având acces egal la terenuri arabile, livezi și vii.

Conform Recensământului General Agricol (RGA) 2011, RM are 902,214 ferme agricole, din care 99,6% sunt ferme deținute de fermieri, iar 0,4% sunt ferme deținute de întreprinderile agricole. Din totalul fermelor, 848.637 sunt ferme active (folosind terenuri agricole și / sau crescând animale și / sau păsări), iar 53.577 sunt înregistrate ca ferme temporare inactive (adică dețin terenuri, dar nu le folosesc și nu cresc șeptel și / sau păsări). Fermele acoperă un total de 2.243.540,02 hectare, din care suprafața agricolă utilizată (SAU) este de 1.940.135,56 hectare, repartizată pe un total de 846.981 ferme.

Populația rurală implicată în practicile de agricultură poate fi împărțită în trei categorii:
(i) fermieri mici săraci cu proprietăți agricole mici, care cultivă terenurile lor și cresc animalele proprii fără ajutorul cuiva,cu acces limitat la credite;
(ii) antreprenori rurali mici, mijlocii și mari -„lideri” – care au consolidat terenul în câmpuri mari și arendează o parte a terenului locuitorilor din mediul rural, uneori sunt susținuți financiar de către investitori; ei sunt forța majoră de dezvoltare economică în zonele rurale reprezentând o parte semnificativă a ocupării forței de muncă(permanente și sezoniere) și din investiții;
(iii) rezidenți din mediul rural, care dau în arendă în totalitate sau o parte din terenul lor „liderilor”, ei constituie circa 70% din locuitorii din mediul rural, ei nu sunt angajați în agricultură.

Lipsa specialiștilor, capacităților umane la nivel local, lipsa transparenței, dezinformare din cauza monopolizării mass media, dimensiunile reduse ale terenurilor agricole, fărâmiţarea terenurilor agricole, lipsa facilităților pentru fermierii mici si mijlocii, caracterul comercial restrâns al producţiei agricole influenţează semnificativ până în prezent veniturile producătorilor agricoli, puterea de cumpărare şi capacitatea acestora de a investi în sectorul real al economiei rurale.