image-title

Toate țările, în fața crizei ecologice, cu care se confruntă umanitatea, fac eforturi de a intensifica și fortifica educația ecologică, iar în acest sens există multiple resurse de ajutor pentru cei interesați, inclusiv pentru școli, pedagogi, factori de decizie din ministere și parlament, organizații non-guvernamentale, autorități locale, etc.

 

De exemplu în România, cu susținerea organizațiilor WWF, Greeninitiative și Viitor Plus, s-a elaborat un curs interactiv, cu multe resurse electronice dar și numeroase idei de proiecte practice incluse în o platformă, pentru ca copii să aplice cunoștințele în mod practic.

 

Cursul are un caracter transdisciplinar și se adresează elevilor de clasele a V-a, a VI-a și a VII-a. Obiectivele generale de învățare sunt:

  • Conștientizarea de către elevi a impactului activităților umane asupra capacității naturii de a ne furniza cele necesare existenței noastre
  • Transformarea elevilor din „eco-indiferenți” în persoane interesate de probleme de mediu și implicate în rezolvarea lor
  • Experimentarea de către elevi a etapelor derulării unui proiect și a beneficiilor colaborării în echipă pentru atingerea unor obiective stabilite de către ei înșiși.

 

Conținutul educativ al cursului este structurat pe 3 module principale :

 

  1. Ce primim de la Planetă? Lecțiile incluse în această temă se prezintă elevilor, într-un limbaj accesibil și pe baza unor activități și exerciții practice, arătând serviciile pe care natura le oferă oamenilor și fără de care viața noastră nu ar fi posibilă. Reglarea climei, filtrarea apei, producerea de hrană, cherestea, medicamente, fibre, formarea solului, polenizarea sau fotosinteza sunt câteva dintre temele de discuție, care se propun în acest modul.
  2. Ce ii dam înapoi Planetei? Lecțiile incluse în această temă îi ajută pe elevi să conștientizeze impactul, pe care modul cum ne hrănim, cum locuim și construim, cum ne deplasăm, precum și obiceiurile noastre de consum îl au asupra capacității naturii de a ne furniza beneficiile discutate în prima temă. Accentul este pus pe analizarea și conștientizarea impactului personal, pe care îl avem fiecare, prin modul nostru de viață.
  3. Școală mea verde. A treia parte a cursului este dedicată soluțiilor la problemele identificate și analizate în primele două module prin realizarea la nivel de clasă, în echipă, a unui mic proiect practic, prin care elevii participă la rezolvarea unei probleme de mediu identificate chiar de ei. Elevii vor fi îndrumați de către profesor pentru a se organiza în echipă, a identifica probleme semnificative de mediu, a decide democratic asupra soluțiilor posibile și a pune în practică un plan de acțiuni. Experiența implementării acestui mini-proiect va fi apoi analizată împreună în timpul ultimelor ore din modul, pentru a fi transformată într-o experiență solidă de învățare.

 

CARACTERISTICI NOI ALE CURSULUI:

  • Mai puțină teorie și mai multă învățare prin jocuri și activități practice.
  • Învățare într-un cadru mai puțin rigid, mai prietenos, deoarece manualele digitale și resursele multimedia vor fi mai aproape de mediul lor preferat de interacțiune.
  • Explorarea propriei lor relații cu mediul printr-o abordare inovatoare, practică, interdisciplinară, orientată spre implicare și acțiune.
  • Integrarea în viața de zi cu zi a unor filtre decizionale, care să genereze beneficii atât pentru mediu, cât și pentru calitatea vieții personale a elevilor.
  • Dezvoltarea unui simț al responsabilității individuale și comunitare în raport cu natura.
  • Învățarea prin jocuri și activități în aer liber; dacă vremea permite, o parte din orele alocate acestei discipline pot fi realizate și în aer liber, în spațiul verde din curtea școlii sau, dacă nu e posibil, într-un cadru mai puțin formal.
  • Implicarea activă în managementul unui mic proiect: o parte dintre orele cursului de protecție a mediului sunt alocate organizării și implicării în rezolvarea unei probleme concrete de mediu, identificate de elevii clasei.
  • Explorarea calităților de lider: proiectul Școala/comunitatea mea verde din cadrul cursului va fi atât un succes colectiv, cât și unul individual.
  • Învățarea noțiunilor de cetățenie activă prin identificarea unor aspecte, care pot fi îmbunătățite (de ex. colectarea separată a deșeurilor, reducerea consumului de hârtie sau folosirea hârtiei reciclate, transmiterea unor solicitări către autorități etc., dar și parcurgerea unor etape concrete de implicare.
  • Promovarea la nivel național a realizărilor și experiențelor deosebite din cadrul cursului opțional pe pagina de internet a proiectului.

 

Școlile, în care se implementează acest curs opțional primesc de la organizatori o plachetă de Școală verde și asistență gratuită pentru a deveni mai sustenabile. Toți elevii din clasele, care aleg să urmeze cursul primesc de la profesor o diplomă de participare la curs pe un format pus la dispoziție prin Platforma Școli Verzi.

 

În majoritatea buletinelor noi oferim calendarul de evenimente pe trimestrul respectiv, cu care se pot asocia diverse activități de protecție a mediului. Acesta nu înseamnă că se vor realiza activități ecologice doar în aceste zile, ci că activitățile ecologice de rutină pot fi celebrate în anumite zile, în care efectul lor educațional se poate răsfrânge și asupra altor membri ai societății. Resurse de ajutor pentru educația ecologică

 

Citește mai mult

Primele 40 de certificate ale inginerilor cadastrali au fost înmânate titularilor, în urma susținerii procedurii de certificare a Agenției relații Funciare și Cadastru. Inginerii cadastrali și-au asumat responsabilitatea că vor executa calitativ lucrările cadastrale conform legislației și celor mai bune practici. Astfel, odată cu reluarea procedurii de certificare a fost asigurată piața serviciilor și lucrărilor cu specialiști certificați și respectiv stimularea activității de întreprizător.

Citește mai mult
image-title

Din cauza defrișărilor masive, la nivelul global, suprafețele forestiere s-au redus de la cca. 9 mld. ha in antichitate – până la doar cca. 4 mld. ha in prezent, cu consecințe foarte grave la nivelul bilanțului hidrologic, de accelerare a eroziunii solului, degradare a solurilor sau climei. Alte consecințe includ scăderea resurselor de biomasa lemnoasa, modificarea peisajelor, reducerea biodiversități. Unele țări duc politici de reîmpădurire, astfel mărind suprafețele forestiere (de exemplu, în Germania 41% din teritoriu este acoperit cu păduri în prezent fata de mai puțin de 25% in anii 50).

 

In ultimii 10.000 de ani, acoperirea cu păduri a planetei s-a diminuat cu o treime prin defrișările ce făceau loc terenurilor arabile, pășunilor sau așezărilor omenești. Deși aceasta evoluție continuă, pădurile tropicale diminuându-se anual cu circa 17 milioane de hectare de teren, cererea fata de bogăția ei principala – lemnul – este mare si într-o permanenta creștere. Intre timp, devine, însă, clara necesitatea de a conserva pădurile, prin recunoașterea rolului determinant al acestora în conservarea condițiilor climaterice, stabilizarea terenurilor si a resurselor de apa, și în asigurarea diversității biologice.

 

In funcție de procentajul real de împădurire, distingem:

  • țari cu păduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);
  • țari cu păduri relativ puține dar încă in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
  • țari extrem de sărace in păduri (in Africa Tropicala, Australia).

 

În general, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud, fiind continentul cu cel mai mare procent de păduri (46,7%).  In Africa, defrișările au luat proporții critice, în special în Algeria, Egipt, Africa de Sud. Foarte afectata a fost Sahara, care din o zonă fertilă, parțial împădurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si Kenya se despăduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgașa, în care toate pădurile de pe ramura vestica si nordica au dispărut, ducând la dispariția unor specii de păsări necunoscute in alte părți ale lumii. Singura parte a Africii relativ bine păstrata, cu un potențial forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair, Gabon, Nigeria, Congo).

 

In Asia, pe locul pădurii de odinioară s-a instalat desertul (Hindustan, Iran, Arabia, Siria). Tăblițele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, păduri de cedrii, care ocupau un areal continuu din Munții Taurus (Turcia) pana in Munții Libanului, Amanului (Siria) si Ciprului. Tăierea masiva a cedrilor a condus la dispariția speciei. Astăzi exista in Liban o modesta rezervație cu cedrii.

La fel de puternic a fost impactul și în Extremul Orient. Cele mai mari distrugeri au avut loc în China, în bazinele fluviilor Huanhe și Iantzi.

 

În America de Nord, deși pădurea a fost bine conservată până la venirea coloniștilor (sec. 18), ea a suferit cea mai rapidă și cea mai violentă transformare din istoria omenirii. Pădurea a fost afectată atât de grav, încât din 382 milioane ha au mai rămas doar 311 milioane ha, din care 216 milioane ha sunt productive, 6 milioane ha sunt în rezervații si 89 milioane ha sunt păduri degradate.

 

În America de Sud, defrișările au fost de o intensitate neuniformă, in funcție de gradul de accesibilitate și direcția de propagare a presiunii demografice. Cea mai afectată zonă a fost Brazilia răsăriteana, dar și Columbia și Chile. Pădurea amazoniană tinde și ea să fie distrusă din cauza mijloacelor de transport – marea magistrală amazoniană.

 

În Europa, despăduririle s-au produs mai lent, dar „moartea pădurilor” aici este poluarea. Tăierile, distrugerile neraționale nu conduc numai la pierderea pădurilor, dar și la pierderi materiale, pierderi de vieți omenești, cum s-a întâmplat in nordul Italiei, unde, din cauza defrișărilor, inundațiile au avut efecte devastatoare.

 

În România, pădurile ocupa o suprafață totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentând 26% din suprafață totală. In vremurile preistorice, acestea ocupau 70-80% din suprafață tarii, fapt pentru care in anul 1526, când sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a încumetat sa ocupe și țările românești, deoarece erau bine aparate de munții cei mai abrupți si de pădurile cele mai greu de străbătut – ”codrul frate cu romanul”.

 

În Republica Moldova, conform datelor oficiale, fondul forestier național constituie 13,2% din teritoriul țării. Dispersarea și fragmentarea resurselor forestiere, repartizarea lor neuniformă pe teritoriul țării constituie un factor negativ pentru exercitarea influențelor eco-protective benefice asupra mediului înconjurător, crearea condițiilor confortabile de trai pentru populație și asigurarea cu produse lemnoase și nelemnoase.

 

Republica Moldova dispune de 49,2 mii ha de vegetație forestieră din afara fondului forestier, ceea ce constituie 30,7 mii ha de perdele forestiere de protecție (câmpuri agricole, drumuri, râuri și bazine acvatice etc.) și 18,5 mii ha de alte tipuri de vegetație forestieră (spații verzi, plantații de arbori și arbuști etc.). Majoritatea terenurilor cu vegetație forestieră nu sunt amenajate și gospodărite în baza unor proiecte și planuri justificate și argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice și fără a respecta exigențele ecologice și silvice.

În Moldova, indicele de acoperire a teritoriului cu păduri a evoluat pe parcursul a ultimelor două secole de la 30% – până la circa 6% (anul 1918), urmând ca în perioada postbelică să fie parțial recuperat până la 11,4% (Fig. 1). Indicatorul respectiv este mult sub media europeană (circa 30%), fiind aproape de sarcina pe termen mediu, stabilită printr-un șir de documente naționale de politici și strategii (15%). În consecință, se înregistrează intensificarea proceselor de eroziune a solului și de alunecări de teren, de schimbare nefavorabilă a regimului hidrologic, aridizare continuă a condițiilor de mediu. Pădurile reprezintă principalul element în asigurarea echilibrului ecologic în acest spațiu geografic.

 

Astfel, problema conservării și dezvoltării durabile a pădurilor existente, precum și extinderea terenurilor forestiere prin împădurirea de noi suprafețe nepotrivite pentru utilizări agricole, constituie o sarcină de interes național. Extinderea terenurilor forestiere este o sarcină de interes național

 

Citește mai mult
image-title

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociația Obștească BIOS a organizat pe 05 martie 2021 Atelierul de consultare și validare a Studiului privind Sistemul de Reducere a Riscurilor de Dezastru pentru Agricultura in Moldova conform agendei Agenda_March 05_eng.

 

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru evaluarea reducerii riscului de dezastre în sectorul agricol din Caucaz și Europa de Est”.

 

În cadrul evenimentului a fost discutat Studiul menționat mai sus de părțile interesate prezente la eveniment. Versiunea preliminară a Studiului în engleză se atașează 2021 02 08 Report Moldova Final Draft CLEAN .

 

Organizatorii Atelierului

Citește mai mult
image-title

Am primit un mesaj de la Secretariatul WOCAT (World Overview of Conservation Approaches and Technologies) că practica de management durabil al terenurilor (SLM) „Reabilitarea terenurilor degradate” (tehnologia1819), compilată de Asociația Obștească BIOS, a fost publicată în baza de date Global SLM de Rima Mekdaschi Studer și poate fi vizualizată acum de toți membrii WOCAT din rețea și de vizitatorii bazei de date.

Puteți găsi practica SLM publicată la următorul link: https://qcat.wocat.net/en/wocat/technologies/view/technologies_1819/ 

Cu respect,

Consiliul Director BIOS.

 

Citește mai mult
image-title

Organizațiile membre ale Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic  constată că Pandemia și factorii naturali de risc în 2020 au generat cel mai mare șoc asupra economiei Republicii Moldova din ultimele 2 decenii. Datele efective pentru perioada ianuarie-septembrie 2020 indică o scădere economică de 8,2%. Cele mai afectate sectoare sunt HoReCa, transportul, comerțul internațional, activitățile de recreere și de agrement, gospodăriile casnice, industria de prelucrare și agricultura, care a fost prejudiciată puternic și de factorii naturali de risc.

Structura pe activități economice denotă că, IMM-urile au un nivel mai înalt de expunere în cele mai afectate sectoare de pandemie. IMM-urile au fost cel mai mult afectate reieșind din însuși structura economiei naționale. IMM-urile contribuie cu 85,9% la formarea valorii adăugate din Comerț, Transport și HoReCa, care de facto sunt și cele mai afectate sectoare de pandemie. Serviciile de suport, afectate și ele mult peste medie de contextul pandemic (VAB la 9 luni în scădere cu -16,2%) sunt de asemenea dominate covârșitor de IMM-uri cu 88,5% din valoarea adăugată creată în acest sector.

IMM-urile au întâmpinat pandemia cu un sentiment general al inițiativei antreprenoriale în descreștere și fără capacități de ripostare. În anul 2019, numărul întreprinderilor, care au depus rapoarte la BNS (56,7 mii) a crescut cu doar 0,4% sau de șase ori mai lent față de media de creștere a ultimilor cinci ani (2,6%). În ultimii cinci ani, sursa principală de finanțare a investițiilor a fost, pentru companiile din Republica Moldova, capitalul propriu, care a crescut cu 54,8% în anul 2019 față de 2015.

Multe IMM-uri sunt fragile și afectate de orice tip de perturbare și au fost slab pregătite pentru șoc. Doar o treime dintre ele au avut suficientă lichiditate pentru trei luni de activitate, în timp ce doar 12% au acces la surse de finanțare externe. IMM-urile nu folosesc asigurări. Jumătate dintre antreprenori nu au proceduri interne adecvate pentru gestionarea crizelor. Nivelul lor scăzut de alfabetizare juridică se reflectă în contracte nefavorabile cu furnizorii, distribuitorii și alte organizații. 36 la sută din companii au niveluri scăzute de competențe TIC și acces la instrumente.

Mediul de afaceri din R. Moldova este afectat de limitările impuse în timpul crizei pandemice, dar se confruntă și cu provocări preexistente în rețelele sale de distribuție. Provocările respective includ limitări administrative și de mobilitate, rețele de furnizare și distribuție defectuoase, acces limitat la piețe (mai ales externe, dar și interne), infrastructură și soluții slabe sau absente ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), birocrație și reglementări guvernamentale lente sau inflexibile și acces limitat la capital.

Companiile au suferit o scădere a cererii de produse și servicii, restricții la activitățile lor și întreruperea aprovizionării (în special pentru materialele importate). Companiile se așteaptă să atenueze aceste provocări prin reducerea costurilor de personal (83%), reducerea cheltuielilor administrative (75%), amânarea investițiilor strategice (83%) și reducerea producției 75%).

Pierderile economice au rezultat din scăderea volumului vânzărilor pe fundalul menținerii la același nivel a costurilor fixe și a costurilor semi-variabile. Cheltuielile legate de locuțiune, dobânzile la credite și fondul de salarizare rămân a fi în mare parte constante, chiar dacă volumul vânzărilor scade. Unele costuri sunt semi-variabile, cum ar fi remunerarea muncii, care poate fi controlată într-o oarecare măsură prin disponibilizări de personal și concedii forțate. Alte costuri, aferente procurării de materie primă, consumului de electricitate etc. variază în aceiași măsură ca și cifra de afaceri.

Deși au fost cel mai mult afectate de pandemie, afacerile mici au beneficiat cel mai puțin de careva suport din partea statului. După cum poate fi desprins din sondajul Băncii Mondiale “Ancheta întreprinderilor privind COVID-19”, în luna noiembrie 2020, scăderea medie a vânzărilor companiilor a constituit -29,4%, comparativ cu -57% raportate în sondajul realizat în luna mai. În același timp, rezultatele dezagregate după mărimea întreprinderilor arată că cel mai afectate de pandemie sunt afacerile mici cu până la 20 de angajați, care au consemnat în luna noiembrie o reducere a cifrei de afacere f-a-p de 34,3% față de scăderea de -20,6% înregistrată de companiile cu 20-100 angajați și de -14,2% de cele cu peste 100 de angajați. Declaratia_26.02.2021_Platforma Nationala Declarat-ia-Platformei-Nationale_sustinerea-IMM-urilor-1

 

Citește mai mult
image-title

Am primit un mesaj de la Secretariatul WOCAT (World Overview of Conservation Approaches and Technologies) că practica de management durabil al terenurilor (SLM) «Managementul integrat al terenurilor și apelor» (tehnologia1817), compilată de Asociația Obștească BIOS, a fost publicată în baza de date Global SLM de Rima Mekdaschi Studer și poate fi vizualizată acum de toți membrii WOCAT din rețea și de vizitatorii bazei de date.

Puteți găsi practica SLM publicată la următorul link: https://qcat.wocat.net/en/wocat/technologies/view/technologies_1817/ 

Cu respect,

Consiliul Director BIOS.

Citește mai mult
image-title

Am primit un mesaj de la Secretariatul WOCAT (World Overview of Conservation Approaches and Technologies) că practica de management durabil al terenurilor (SLM) „Practicile ecologice comunitare” (tehnologia1816), compilată de Asociația Obștească BIOS, a fost publicată în baza de date Global SLM de Rima Mekdaschi Studer și poate fi vizualizată acum de toți membrii WOCAT din rețea și de vizitatorii bazei de date.

Puteți găsi practica SLM publicată la următorul link: https://qcat.wocat.net/en/wocat/technologies/view/technologies_1816/ 

Cu respect,

Consiliul Director BIOS.

 

Citește mai mult
image-title

Am primit un mesaj de la Secretariatul WOCAT (World Overview of Conservation Approaches and Technologies) că practica de management durabil al terenurilor (SLM) «Practicile rurale ecologice» (tehnologia1815), compilată de Asociația Obștească BIOS, a fost publicată în baza de date Global SLM de Rima Mekdaschi Studer și poate fi vizualizată acum de toți membrii WOCAT din rețea și de vizitatorii bazei de date.

Puteți găsi practica SLM publicată la următorul link: https://qcat.wocat.net/en/wocat/technologies/view/technologies_1815/ 

Cu respect,

Consiliul Director BIOS.

 

Citește mai mult
image-title

Viața personală. Multe aspecte din viața personală pot fi cu ușurință schimbate întru o protecție mai extinsă a mediului, deoarece ele nu depind deloc sau depind puțin de alții , iar deciziile în acest sens pot fi luate imediat.  Deși se poate părea că o mică decizie de a schimba o practică din viața personală nu poate conduce la consecințe pozitive vizibile, totuși, dacă mai mulți sau majoritatea oamenilor vor face atare schimbări, efectul cumulativ ar putea fi enorm, ținând cont și de faptul că odată învățat, un obicei bun e aplicat pe durata vieții.

 

În continuare vom examina câteva aspecte din viața proprie, pe care le putem examina pentru a lua decizii optimale în sensul mediului.  Aspectele de mai jos nu sunt nici exhaustive nici ideale, fiecare din ele putând fi supuse discuțiilor, dezbaterilor, perfecționării pentru un efect mai bun!

 

Alimente – mai puține, crescute local și ecologic, ambalate minim sau fără ambalaje, cu deșeuri reduse.  Toate deșeurile alimentare – folosite la compost. Mai multe alimente consumate în stare crudă sau cu termen minim de gătire.  Aici practicile bune includ:

  • a consuma legumele mai degrabă în formă de salată, decât gătite;
  • a consuma fructele ca atare sau în formă de salată de fructe, decât în formă de gem, dulceață, jeleu, compot, suc, etc., ceea ce implică utilizarea gazului sau altui combustibil, dar și conduce la degradarea energetică și vitaminică a produselor;
  • a consuma mai puține produse de origine animală;
  • a colecta produsele din natura sălbatică (ciuperci, fructe de pădure, ierburi medicinale, ramuri sau alte produse pentru activități artizanale, etc.) cu respectarea principiilor de reproducere, așa ca acestea să apară din nou în anul viitor;
  • a procura mai puține alimente pentru a nu admite stricarea sau diminuare valorii nutritive a acestora;
  • a conserva produsele prin metode, în care se consumă mai puțină sau în care nu se consumă deloc energie (fructe de pădure păstrate în alternare cu straturi de zahăr, fructe, legume, condimente sau ierburi pentru ceai uscate la soare, etc.).
  • a dărui sau comercializa produsele în exces pentru a preîntâmpina stricarea lor;
  • a planifica din timp resursele alimentare pentru familie; etc.

 

Apă – a consuma mai puțină apă, a reutiliza apele uzate pentru veceu sau curățirea suprafețelor, a refolosi apa gri (utilizată pentru spălarea fructelor, legumelor, fără utilizarea detergenților) pentru irigare sau udarea plantelor din curte sau de lângă blocul de apartamente, a nu polua resursele de apă din râuri, lacuri, mare, a nu polua solul cu chimicale, care ar nimeri ulterior în apă, a preveni poluarea aerului, care conduce la apă de ploaie poluată, a planta plante care purifică apa în zonele poluate, a proteja cursul râurilor și zonele umede de poluare și supraexploatare, etc.

 

Aerul – a nu arde nici un fel de deșeuri de plante sau industriale, a utiliza mijloace de transport ecologice, a evita călătoriile, care nu sunt indispensabile, a opta pentru întreprinderi și procese verzi, a evita folosirea produselor, care generează agenți nocivi în producție, procesare, transport, ambalaj, etc, a protesta împotriva construcției întreprinderilor poluante, a folosi mai puțină energie, a planta arbori și arbuști care purifică aerul, etc.

 

Solul – a opta pentru produse ecologice, a învăța metode naturale de protecție a plantelor, a utiliza deșeurile animaliere ca îngrășământ la sezonul potrivit și a nu le arunca pe soluri la întâmplare, a planta plante perene pe zonele agricole neutilizate pentru protecția de uscare, destructurare, eroziune, etc., a folosi echipamente agricole mai mici și mai ușoare pentru a evita compactarea, a muta în câmpuri agricole stratul fertil provenit de la construcția caselor, a lăsa rămășițele potrivite de plante în sol pentru a evita epuizarea, a protesta împotriva utilizării abuzive a solurilor prin supraexploatare, utilizare a terenurilor agricole pentru monocultură sau fără asolament, pentru culturi neproductive sau nesolicitate, etc. Ce poate fiecare să facă ca să protejeze mediul

 

Citește mai mult