image-title

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

 

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

 

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

 

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult
image-title

Clima Pământului s-a schimbat de-a lungul istoriei. Doar în ultimii 650.000 de ani au existat șapte cicluri de avansare și retragere a perioadelor glaciare, iar sfârșitul brusc al ultimei epoci de gheață, care a avut loc cu aproximativ 11.700 de ani în urmă, a marcat începutul erei climatice moderne – și a civilizației umane. Majoritatea acestor schimbări climatice sunt atribuite unor variații foarte mici în orbita Pământului, ceea ce modifică cantitatea de energie solară, pe care o primește planeta noastră.

 

Nouăzeci și șapte la sută dintre oamenii de știință din domenii climatice sunt de acord că probabilitatea e extrem de mare că tendințele de încălzire a climei, care au devenit vizibile în secolul trecut, se datorează activităților umane, iar majoritatea organizațiilor științifice de cel mai înalt nivel din întreaga lume au emis declarații publice, care susțin această poziție.

 

Dovezile științifice că încălzirea sistemului climatic are loc în realitate, sunt fără echivoc.

Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbarea Climei a emis un șir de declarații în acest sens, esența acestora rezumând-se la cele descrise în continuare.

 

Tendința actuală de încălzire are o semnificație deosebită, deoarece putem afirma cu aproximativ 95 la sută probabilitate că încălzirea globală are loc, preponderent, din cauza activității umane, care, de la mijlocul secolului XX a început să se desfășoare într-un ritm inedit de-a lungul deceniilor până în mileniul 21 și a continuat de lungul celor 2 decenii ale acestui nou mileniu.

 

Sateliții, care circulă pe orbita Pământul și alte progrese tehnologice, au permis oamenilor de știință să vadă imaginea de ansamblu a fenomenului schimbării climei, colectând multe tipuri diferite de informații despre planeta noastră și clima acesteia la scară globală. Acest volum mare de date, colectat de-a lungul mai multor ani, relevă semnalele unei clime în schimbare, iar după datele vizibile din aceste an, – ale unei clime în schimbare vertiginoasă. Schimbarea climei – realitate sau mit

Citește mai mult
image-title

Printre măsurile ce pot fi luate pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbările climatice se numără Masuri pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbarile climatice:

  • Reducerea arderii intenționate a miriștii și a ierbii pentru a nu spori și mai mult nivelurile de dioxid de carbon.
  • Prevenirea incendiilor, în același scop.
  • Lucrarea solului fără întoarcerea brazdei pentru a reduce evaporarea și deci sporirea nivelului vaporilor de apă, care sunt și ei un gaz cu efect de seră.
  • Plantarea de arbori și arbuști pe toate zonele libere de păduri pentru a spori potențialul de absorbție a dioxidului de carbon.

 

Citește mai mult
image-title

Reflectând asupra succeselor celei de-a 14 Conferințe a Părților UNCCD, pot afirma faptul că în mare măsură au influențat adoptarea deciziilor importante liderii spirituali, care au participat la fiecare etapă a discuțiilor subiectelor respective. Unul dintre ei este Sadhguru Jaggi Vasudev, care are peste 200 de milioane de urmăritori pe retelele de socializare.

Și în echipa organizațiilor societății civile erau mulți lideri spirituali, cum ar fi: Shantanu, Bhawani Shanker Kusum, Profesorul Luke, etc. care au fost foarte activi. Mi-a plăcut foarte mult argumentele lor, cuvintele simple care le foloseau ca să exprime situațiile complicate. Chiar i-am spus Profesorului Luke – că este primul profesor pe care l-am întâlnit până acum care solicită ca toți să se exprime simplu ca să înțeleagă și cei care sunt din alte domenii sau n-au avut posibilitate să învețe.

Mai jos este o scrisoare care am primit-o de la Profesorul Luke.

Hi Valentin, hope all is well and you reached safely.

Thank you for all your support in the conference. I appreciate it. I enjoyed your company. You have tremendous energy and it’s positive. Be blessed brother.

Professor Luke.

 

Citește mai mult
image-title

Astăzi, ca în orice zi, ne-am trezit și ne ocupăm de lucrurile obișnuite ale dimineții, facem planuri, comunicăm cu cei apropiați și cu colegii de muncă și puțin ne gândim că în orice secundă au loc schimbări majore ale climei, care ne pot afecta lent, și tăcut prin efecte greu de măsurat, dar poate veni o zi, în care aceste schimbări se pot manifesta spontan, imediat, iar toate planurile noastre pot fi date peste cap, și viața, așa cum o cunoaștem și o trăim în mod obișnuit, se poate schimba atât de cardinal, încât orice structură obișnuită să fie distrusă, cauzând incertitudini și probleme, cu care nu ne-am mai confruntat niciodată în trecut Schimbarea climei

 

Citește mai mult
image-title

Astăzi, ca în orice zi, ne-am trezit și ne ocupăm de lucrurile obișnuite ale dimineții, facem planuri, comunicăm cu cei apropiați și cu colegii de muncă și puțin ne gândim că în orice secundă au loc schimbări majore ale climei, care ne pot afecta lent, și tăcut prin efecte greu de măsurat, dar poate veni o zi, în care aceste schimbări se pot manifesta spontan, imediat, iar toate planurile noastre pot fi date peste cap, și viața, așa cum o cunoaștem și o trăim în mod obișnuit, se poate schimba atât de cardinal, încât orice structură obișnuită să fie distrusă, cauzând incertitudini și probleme, cu care nu ne-am mai confruntat niciodată în trecut.

De-a lungul istoriei sale suprafața Terrei a fost un enorm desert, o jungla imensa sau complet acoperita cu gheata. Au fost perioade, in care pe teritoriul actual al României și Moldovei puteau fi văzuți rinoceri, mamuți sau hipopotami si perioade în care toata tara era sub gheata. Schimbarea climei are loc si in prezent, însa aceasta se întâmpla de-a lungul a zeci de milioane de ani.

Există un șir de factorii care afectează schimbarea climei.  Aceștia includ:

  • Energia solară, care străbate o distanta enormă, după care este absorbita de atmosfera Pământului. Doar 40% din energia solara interceptata de atmosfera, ajunge pe suprafața planetei noastre, restul este, fie reflectata fie absorbita de gazele din atmosfera. Energia emisa de Soare nu este constanta, ea poate varia in timp, fapt ce poate schimba drastic temperaturile pe Terra.
  • Orbita Pământului in jurul Soarelui, care are forma unei elipse cu distante variabile fata de Soare. Aceasta orbita poate avea mici variații de-a lungul sutelor de milioane de ani. Câteodată este aproape circulara, cu o distanta egala fata de Soare, dar poate fi si cu o forma eliptica alungita, astfel încât distanta fata de Soare poate varia, deci si intensitatea energiei captate poate varia.
  • Schimbarea axei de rotație a Pământului.  Pământul se rotește in jurul unei axe ce unește polul nord cu polul sud cu un unghi de inclinație.  Atunci când unghiul de rotație al pământului creste, verile devin mai călduroase, iar iernile mai friguroase.
  • Gazele cu efect de seră.  Gazele cu cel mai ridicat efect de sera din atmosfera sunt: dioxidul de carbon,protoxidul de azot, metanul, ozonul si vaporii de apa. Dintre toate aceste elemente, vaporii de apa au rolul cel mai semnificativ in reținerea căldurii in atmosfera. Aceste gaze creează un efect de sera, captând radiația solara, si menținând temperatura crescuta.
  • Dioxidul de carbon din oceane.  Oceanele conțin mai mult dioxid de carbon (CO2) decât atmosfera; chiar apa oceanelor poate absorbi dioxidul de carbon din atmosfera.  Când se află in apa oceanelor, dioxidul de carbon nu retine căldura, cum o face in cazul când se afla in atmosfera. Daca dioxidul de carbon este eliberat din ocean atunci temperatura creste, daca este absorbit – temperatura scade.
  • Plăcile tectonice.  De-a lungul timpului, plăcile tectonice au modificat suprafața planetei, astfel continentele fiind intr-o continua mișcare, aflându-se in diferite poziții ale globului in diferite perioade de timp. De exemplu, acum 300 de milioane de ani Europa se afla in zona ecuatoriala iar clima ei era mult mai călduroasă. Mișcările plăcilor tectonice duc la formarea munților si a vulcanilor, alte elemente care pot modifica clima.
  • Curenții oceanelor.  Oceanele absorb foarte multă căldură, așadar modificarea curenților afectează clima atât in zonele de coastă cat si in interiorul continentelor. Curenții oceanici muta mase enorme de apă calda sau rece in jurul planetei. Direcția curenților se poate modifica, așadar zone întregi se pot răci sau încălzi datorită acestora.
  • Vegetația continentelor.  La scara globală vegetația si clima se afla intr-o strânsa legătură. Vegetația absoarbe dioxidul de carbon din atmosferă, lucru ce duce la scăderea temperaturii. Cu cât planeta noastră este mai acoperită cu vegetație, cu atât mai puțin dioxid de carbon va fi in atmosfera, iar temperaturile vor fi mai mici. Zonele verzi joaca un rol foarte important in încălzirea globală in momentul de fata. Odată cu dezvoltarea civilizației umane si creșterea numărului de oameni, zonele împădurite au fost defrișate atât datorită consumului de masă lemnoasă, cât ți pentru a face loc terenurilor agricole.

Toți factorii descriși pe scurt mai sus contribuie la schimbarea climatică, ei toți fiind într-o strânsă legătură unul cu celalalt, astfel existând un echilibru in  natură. O schimbare in oricare din acești factori va duce inevitabil la dezechilibrarea si modificarea celorlalți. De exemplu când cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă crește, efectul de sera devine mai pronunțat, ceea ce duce la creșterea temperaturilor. Cu cât apa oceanelor este mai caldă, cu atât mai puțin dioxid de carbon pot absorbi din atmosfera, iar prin încălzire oceanele vor elibera dioxidul de carbon deja absorbit, ceea ce duce iar la creșterea temperaturii. Aceste legături sunt foarte complexe, iar ritmul de schimbare al climei poate deveni accelerat, lucru ce se si petrece în prezent.

Aceste evoluții au trezit îngrijorare în rândul oamenilor de știință, iar ulterior în rândul factorilor de decizie, astfel adoptându-se Convenția Cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) în 1992, urmată de Protocolul de la Kyoto în 1997. Protocolul de la Kyoto a impus țărilor dezvoltate semnatare ale protocolului obligația legală de a respecta anumite obiective de reducere a emisiilor până în 2020. Nivelul global de ambiție și de angajament a fost ridicat și mai mult în anul 2015 odată cu Acordul de la Paris. Alături de statele membre, Uniunea Europeană este o parte la aceste acorduri și stabilește obiective pentru UE în ansamblu.

Anul 2016 a fost cel mai fierbinte an de când se măsoară temperaturile, din 1880. 2016 e al treilea an, consecutiv, care vine cu un astfel de record, arata atât NASA, cat si National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).  16 din 17 cei mai fierbinți ani s-au înregistrat din 2001 încoace, iar trendul e unul de lunga durata si a început in urmă cu 35 de ani, spun oamenii de știința de la NASA si NOAA.  Deoarece nivelul dioxidului de carbon din atmosfera a crescut de la finele secolului XIX, temperatura globală a crescut si ea, cu 1,1 grade Celsius.

În prezent, ne îndreptam cu pași mari către un moment asemeni unuia înregistrat cu 125.000 de ani in urma, când temperaturile se situau la un astfel de vârf, iar nivelul marii era cu șase-nouă metri peste cel din prezent. Daca o astfel de situație s-ar înregistra in prezent, un număr considerabil de orașe de coastă ar fi înghițite de ape.  Deși încălzirea din prezent este una foarte rapida, nu fiecare an va veni cu un nou record. Fenomene precum El Nino pot duce la fluctuații. Acestea, însa, nu au cum sa micșoreze concentrația de dioxid de carbon din atmosferă, a explicat Gavin Schmidt, din partea NASA.

Arctica a înregistrat cele mai calde 12 luni de la începutul înregistrării temperaturilor in aceasta regiune, in 1900, când un val de aer cald a determinat o topire semnificativa a gheții, arata un raport al Agenției americane pentru oceane si atmosferă (NOAA).  “Temperatura medie anuala a aerului deasupra solului a fost cea mai ridicata înregistrată vreodată”, indica raportul anual privind regiunea arctica (Report Card Arctic).  In raport se arată ca aceasta temperatura, înregistrata in perioada octombrie 2015 – septembrie 2016, a fost cu 3,5 grade Celsius peste cea din anul 1900.  In ultimul an, aproape ca nu a existat lună, in care sa nu se depășească media temperaturilor de pana acum.

Experții susțin ca schimbarea climei determina deja creșterea in frecvență si intensitate a valurilor de căldura, in special in sudul Europei, iar amenințările pentru sănătatea populației sunt iminente.  “Daca nu se iau masuri de adaptare la riscurile climatice, în următoarele doua decenii acestea vor deveni necontrolabile. Masurile de adaptare trebuie sa vizeze riscurile legate de stresul termic, de resursele de apă si riscurile legate de inundațiile rapide. Exista riscul inundațiilor rapide pe timp de vara, care sa puncteze perioadele mari de seceta”, se precizează in cercetarea SeeRisk.

Experții au calculat ca omenirea a ars in ultimi 300 de ani 570 miliarde de tone de carbon, ceea ce face ca punctul, in care Pământul nu va mai putea suporta situația, este la numai 30 de ani distanță. Omenirea a ars deja mai mult de jumătate din cantitatea de combustibil fosil, care poate fi consumata până când nivelul catastrofal al încălzirii globale să nu mai poată fi evitat, au calculat oamenii de știința.  Ei avertizează ca suntem pe un drum, care va face sa depășim limita suportabilității Pământului in numai 30 de ani.

Încălzirea globala le da mari bătăi de cap politicienilor si oamenilor de știința. Creșterea nivelului oceanelor implica mari riscuri pentru planeta noastră si cheltuieli uriașe ale țărilor amenințate de o asemenea situație neplăcuta.  In SUA, de exemplu, zone întinse din Florida ar putea fi sub apă in următorii zeci de ani, iar autoritățile din orașul New York cred ca vor avea nevoie de 20 de miliarde de dolari pentru a rezolva situația inundațiilor.  Oamenii de știință din Olanda spun că țara lor va fi prima care va dispărea de pe glob, ea fiind deja parțial sub nivelul mării, populația țării plătind taxa pe pompe, care pompează zi și noapte apa de pe uscat înapoi în mare.  Asemenea situații există în multe locuri pe glob, dar nu le cunoaștem sau le cunoaștem doar fragmentat, deoarece ele sunt populate de țări sărace care nu au capacități și resurse pentru a realiza asemenea măsurări.

Deși părerile sunt împărțite cu privire la creșterea nivelului oceanelor, consecințe nefaste sunt posibile nu doar pentru cei ce locuiesc pe litoral, dar și pentru cei din interiorul continentelor, deoarece la numărul mare de migranți economici și de război se pot adăuga în orice moment nenumărați migranți  ecologici, care nu voi mai avea unde trăi dacă țările lor se cufundă sub ape.  Lipsa acestor pământuri, cufundate sub apă, pentru producție agricolă poate pune presiuni de alimentație nemaiauzite până acum. Apa potabilă poate deveni neîndestulătoare pentru perioade mari de timp.

Alte evenimente climatice extreme, așa ca furtunile, uraganele, ploile torențiale cu volum mare de apă în timp foarte scurt, secetele, etc. pot deveni mai frecvente și mai distrugătoare nelăsând oamenilor timp suficient pentru restaurare și reconstrucție, ceea ce poate conduce la lipsa adăposturilor pentru grupuri numeroase în același timp.

Descrierea acestor fenomene nu are menirea de a fi o sperietoare pentru locuitorii Moldovei, ci un apel la adaptare și măsuri rezonabile de anticipare a dezastrelor și prevenire.  Aceste măsuri pot fi luate cu anticipație pentru a diminua gradul distrugerilor și efectele asupra populației și a naturii.

Citește mai mult
image-title

Astăzi, ca în orice zi, ne-am trezit și ne ocupăm de lucrurile obișnuite ale dimineții, facem planuri, comunicăm cu cei apropiați și cu colegii de muncă și puțin ne gândim că în orice secundă au loc schimbări majore ale climei, care ne pot afecta lent, și tăcut prin efecte greu de măsurat, dar poate veni o zi, în care aceste schimbări se pot manifesta spontan, imediat, iar toate planurile noastre pot fi date peste cap, și viața, așa cum o cunoaștem și o trăim în mod obișnuit, se poate schimba atât de cardinal, încât orice structură obișnuită să fie distrusă, cauzând incertitudini și probleme, cu care nu ne-am mai confruntat niciodată în trecut Schimbarea climei.

 

Citește mai mult

Rezultatul scontat al Planului: de a atinge durabilitatea socială, instituțională și financiară și de a mobiliza resursele pentru a promova guvernarea funciară centrată pe oameni Sustainability and Resource Plan.

 

Obiectivele Planului:

  1. de a implica mai mulți oameni în activitățile platformei SNI, de a facilita atitudinea pro-activă a societății.
  2. implicarea mai activă a membrilor platformei în mobilizarea resurselor umane și financiare.
  3. de extinde relațiile existente cu donatorii sau dezvolta noi relații de parteneriat dincolo de sprijinul financiar deja obținut pentru implementarea SNI.

 

Roluri și responsabilități de realizare a Planului:

  • Comitetul de supraveghere al SNI va oferi îndrumare și monitorizare și va accelera eforturile de mobilizare a resurselor.
  • Facilitatorul SNI va întreprinde cercetări privind oportunitățile de finanțare, împreună cu Comitetul de supraveghere va analiza datele disponibile, iar informațiile vor fi distribuite în rândul membrilor.
  • Comitetul de supraveghere și Facilitatorul SNI:
  • vor pune în aplicare prevederile planului prin identificarea surselor potențiale de finanțare, pregătirea și prezentarea propunerilor, implicând cât mai mult membrii platformei SNI.
  • vor menține relații cu donatorii prin organizarea de întâlniri, comunicări periodice de date și vor extinde relațiile pentru a promova un mediu reciproc de învățare.
  • În cele din urmă, Facilitatorul SNI va informa membrii platformei despre progresul atins.

 

Durabilitatea Platformei SNI va fi asigurată de:

  • Durabilitatea rezultatelor
    • Înregistrare schimbări
    • Colectare feedback

 

  • Durabilitatea procesului
  • Promovare istorii de succes
  • Demonstrare rezultate eforturi comune

 

  • Durabilitatea resurselor
    • Utilizarea eficientă a tuturor resurselor
    • Plus valoare, noi servicii oferite

 

  • Durabilitatea capacității umane
    • Experiență
    • Parteneri de încredere testați în timp

și

 

  • Durabilitatea socială
  • Promovarea necesităților tinerilor
  • Implicarea tinerilor

 

Pentru 2019 sunt preconizate următoarele activități:

  • Investigarea potențialilor donatori și parteneri; utilizarea tuturor instrumentelor disponibile și oportunităților de identificare a potențialilor parteneri.
  • Analiza cheltuielilor curente și lacunelor de finanțare, analiza și evaluarea costurilor viitoare.
  • Crearea unei liste a produselor sau serviciilor SNI care sunt apreciate în comunitate.
  • Crearea unei baze de date a partenerilor de resurse, identificând interesele lor legate de inițiativele SN
  • Crearea oportunităților de voluntariat în cadrul activităților platformei SNI, identificarea potențialilor voluntari în rândul diferitor grupuri sociale.
  • Identificarea contribuțiilor posibile din partea partenerilor, alte părți interesate.
  • Desemnarea persoanei responsabile de mobilizarea resurselor, distribuirea rolurilor în echipă.
  • Elaborarea unui plan care să indice modul de implicare a fiecărui partener potențial.
  • Elaborarea mesajelor-cheie și materialelor de comunicare pentru potențialii parteneri care să servească drept bază pentru dezvoltarea viitoarelor proiecte.
  • Diseminarea mesajelor cheie prin intermediul platformei on-line.
  • Crearea instrumentelor de implicare a partenerilor, cum ar fi întâlniri față în față, scrisori, invitații la ateliere, ședințe ale platformei SNI pentru a încuraja relațiile și spori gradul de încredere.
  • Mediatizarea rezultatelor și implicării partenerilor. Feedback, și mesaj de mulțumesc după fiecare eveniment în care participă un partener.
  • Implicarea potențialilor parteneri în discutarea viitoarelor activități ale platformei SNI.
  • Formalizarea relațiilor cu voluntarii, descrierea oportunităților și beneficiile voluntariatului.
  • Crearea unui plan de comunicare pentru a construi vizibilitatea și respectul față de partener.
  • Dezvoltarea și diseminarea instrumentelor de comunicare ca broșuri, pliante informative.
  • Actualizarea paginii web și platformei on-line.

 

Anna Moldovan

Drd., lector universitar, membru AO BIOS

Citește mai mult

Acest film a fost realizat grație susținerii Coaliției Internaționale a Pământului în cadrul Strategiei Naționale de implicare în soluționarea problemelor Pământului. Vizionare plăcută:

 

Citește mai mult