image-title

Din cauza defrișărilor masive, la nivelul global, suprafețele forestiere s-au redus de la cca. 9 mld. ha in antichitate – până la doar cca. 4 mld. ha in prezent, cu consecințe foarte grave la nivelul bilanțului hidrologic, de accelerare a eroziunii solului, degradare a solurilor sau climei. Alte consecințe includ scăderea resurselor de biomasa lemnoasa, modificarea peisajelor, reducerea biodiversități. Unele țări duc politici de reîmpădurire, astfel mărind suprafețele forestiere (de exemplu, în Germania 41% din teritoriu este acoperit cu păduri în prezent fata de mai puțin de 25% in anii 50).

 

In ultimii 10.000 de ani, acoperirea cu păduri a planetei s-a diminuat cu o treime prin defrișările ce făceau loc terenurilor arabile, pășunilor sau așezărilor omenești. Deși aceasta evoluție continuă, pădurile tropicale diminuându-se anual cu circa 17 milioane de hectare de teren, cererea fata de bogăția ei principala – lemnul – este mare si într-o permanenta creștere. Intre timp, devine, însă, clara necesitatea de a conserva pădurile, prin recunoașterea rolului determinant al acestora în conservarea condițiilor climaterice, stabilizarea terenurilor si a resurselor de apa, și în asigurarea diversității biologice.

 

In funcție de procentajul real de împădurire, distingem:

  • țari cu păduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);
  • țari cu păduri relativ puține dar încă in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
  • țari extrem de sărace in păduri (in Africa Tropicala, Australia).

 

În general, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud, fiind continentul cu cel mai mare procent de păduri (46,7%).  In Africa, defrișările au luat proporții critice, în special în Algeria, Egipt, Africa de Sud. Foarte afectata a fost Sahara, care din o zonă fertilă, parțial împădurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si Kenya se despăduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgașa, în care toate pădurile de pe ramura vestica si nordica au dispărut, ducând la dispariția unor specii de păsări necunoscute in alte părți ale lumii. Singura parte a Africii relativ bine păstrata, cu un potențial forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair, Gabon, Nigeria, Congo).

 

In Asia, pe locul pădurii de odinioară s-a instalat desertul (Hindustan, Iran, Arabia, Siria). Tăblițele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, păduri de cedrii, care ocupau un areal continuu din Munții Taurus (Turcia) pana in Munții Libanului, Amanului (Siria) si Ciprului. Tăierea masiva a cedrilor a condus la dispariția speciei. Astăzi exista in Liban o modesta rezervație cu cedrii.

La fel de puternic a fost impactul și în Extremul Orient. Cele mai mari distrugeri au avut loc în China, în bazinele fluviilor Huanhe și Iantzi.

 

În America de Nord, deși pădurea a fost bine conservată până la venirea coloniștilor (sec. 18), ea a suferit cea mai rapidă și cea mai violentă transformare din istoria omenirii. Pădurea a fost afectată atât de grav, încât din 382 milioane ha au mai rămas doar 311 milioane ha, din care 216 milioane ha sunt productive, 6 milioane ha sunt în rezervații si 89 milioane ha sunt păduri degradate.

 

În America de Sud, defrișările au fost de o intensitate neuniformă, in funcție de gradul de accesibilitate și direcția de propagare a presiunii demografice. Cea mai afectată zonă a fost Brazilia răsăriteana, dar și Columbia și Chile. Pădurea amazoniană tinde și ea să fie distrusă din cauza mijloacelor de transport – marea magistrală amazoniană.

 

În Europa, despăduririle s-au produs mai lent, dar „moartea pădurilor” aici este poluarea. Tăierile, distrugerile neraționale nu conduc numai la pierderea pădurilor, dar și la pierderi materiale, pierderi de vieți omenești, cum s-a întâmplat in nordul Italiei, unde, din cauza defrișărilor, inundațiile au avut efecte devastatoare.

 

În România, pădurile ocupa o suprafață totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentând 26% din suprafață totală. In vremurile preistorice, acestea ocupau 70-80% din suprafață tarii, fapt pentru care in anul 1526, când sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a încumetat sa ocupe și țările românești, deoarece erau bine aparate de munții cei mai abrupți si de pădurile cele mai greu de străbătut – ”codrul frate cu romanul”.

 

În Republica Moldova, conform datelor oficiale, fondul forestier național constituie 13,2% din teritoriul țării. Dispersarea și fragmentarea resurselor forestiere, repartizarea lor neuniformă pe teritoriul țării constituie un factor negativ pentru exercitarea influențelor eco-protective benefice asupra mediului înconjurător, crearea condițiilor confortabile de trai pentru populație și asigurarea cu produse lemnoase și nelemnoase.

 

Republica Moldova dispune de 49,2 mii ha de vegetație forestieră din afara fondului forestier, ceea ce constituie 30,7 mii ha de perdele forestiere de protecție (câmpuri agricole, drumuri, râuri și bazine acvatice etc.) și 18,5 mii ha de alte tipuri de vegetație forestieră (spații verzi, plantații de arbori și arbuști etc.). Majoritatea terenurilor cu vegetație forestieră nu sunt amenajate și gospodărite în baza unor proiecte și planuri justificate și argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice și fără a respecta exigențele ecologice și silvice.

În Moldova, indicele de acoperire a teritoriului cu păduri a evoluat pe parcursul a ultimelor două secole de la 30% – până la circa 6% (anul 1918), urmând ca în perioada postbelică să fie parțial recuperat până la 11,4% (Fig. 1). Indicatorul respectiv este mult sub media europeană (circa 30%), fiind aproape de sarcina pe termen mediu, stabilită printr-un șir de documente naționale de politici și strategii (15%). În consecință, se înregistrează intensificarea proceselor de eroziune a solului și de alunecări de teren, de schimbare nefavorabilă a regimului hidrologic, aridizare continuă a condițiilor de mediu. Pădurile reprezintă principalul element în asigurarea echilibrului ecologic în acest spațiu geografic.

 

Astfel, problema conservării și dezvoltării durabile a pădurilor existente, precum și extinderea terenurilor forestiere prin împădurirea de noi suprafețe nepotrivite pentru utilizări agricole, constituie o sarcină de interes național. Extinderea terenurilor forestiere este o sarcină de interes național

 

Citește mai mult

Invitație

 

Stimate Domn/Doamnă,

 

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociația Obștească BIOS au deosebita plăcere de a Vă invita la Atelierul de consultare și validare a Studiului privind Sistemul de Reducere a Riscurilor de Dezastru pentru Agricultura in Moldova.

 

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru evaluarea reducerii riscului de dezastre în sectorul agricol din Caucaz și Europa de Est”.

 

În cadrtul evenimentului urmează a fi discutat și confirmat Studiul menționat mai sus de părțile interesate prezente la eveniment.

 

Evenimentul va avea loc pe data de 05 martie 2021 online începând cu ora 10:00.

Agenda atelierului Agenda_March 05_eng  se atașează.

 

Pentru informații suplimentare și confirmarea participării Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 069134294 sau e-mail: ngobios@yahoo.com până în ziua de 01 martie.

 

Proiectul Studiului de bază la nivel de țară privind reducerea riscului în caz de dezastre, sisteme de avertizare timpurie și servicii de agrometeorologie în Moldova va fi trimis tuturor persoanelor care vor confirma participarea la eveniment.

 

Cu respect,

 

Organizatorii Atelierului

 

Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

Buletinul poate fi accesat pe link-ul: BioSynopsis nr. 40

Citește mai mult
image-title

Dragi membri ai OSC-urilor acreditate la UNCCD.

Ne face plăcere să vă împărtășim cel mai recent număr al newsletter-ului nostru, care aduce noutăți legate de conservarea terenurilor și utilizarea durabilă a resurselor sale. Acest al patrulea număr include știri și actualizări de lucru din rețelele OSC, Grupul de lucru interguvernamental privind seceta (IWG), Interfața știință-politică (SPI), ghidul tehnic al procesului FAO-UNCCD, precum și planul de lucru al grupului OSC SEP2020_CSOPanel_Newsletter-1. Rămâneți aproape!

Pe măsură ce COVID-19 răstoarnă viețile și mijloacele de trai de pe planetă, mulți dintre noi continuăm să facem față consecințelor pandemiei, mobilizând și construind acțiuni pentru a ne proteja pământurile, am dori să continuăm să compilăm aceste povești inspiratoare, așa că vă rugăm să nu ezitați să spuneți-ne cum continuați situația și cum puteți satisface nevoile care apar în cadrul comunităților cu care lucrați.

Așteptăm cu nerăbdare să rămânem în legătură cu dvs.!

Membrii Panoului Organizațiilor Societății Civile ale UNCCD

Citește mai mult
image-title

Dragi colegi,

Vă rugăm să găsiți atașat Raportul sumar al reuniunii tematice nr. 2 „Facilitatori pentru integrarea proprietății funciare în neutralitatea degradării terenurilor”, care a avut loc la 21 august 2020 Summary report 21Aug meeting. De asemenea, atașez prezentarea Presentation-FAO_21August_Enablersși nota pregătitoare pentru ușurință de referință Preparatory note for participants 21-08-2020.add.

Vă mulțumim pentru contribuții. Vom continua să integrăm și contribuțiile dvs. primite în scris în lucrările în curs pentru Ghidul tehnic.

Toate cele bune

Stefan Schlingloff

FAO, Direcția Teren și Apă

 

Citește mai mult

Starea solului în plantațiile de viță de vie. Vedere aeriană: Nicolae Ciubotaru.

Starea solului în plantațiile de viță de vie. Vedere aeriană: Nicolae Ciubotaru.Acest material video, precum și măsurile de ameliorare a situației va fi prezentat în cadrul Atelierului: Instruire în protecția antierozională a solurilor în plantațiile de viță de vie, marți, 18 august, la ora 18:00.Atelierul va fi realizat în cadrul Ediției a III a Festivalului Strugurilor Timpurii "AuGust", organizat de Asociațiile Obștești: Festivalul Strugurilor Timpurii – Au Gust, Bacifera şi Agro-DICOM în partenieriat cu: Ecovisio, ISPHTA, BIOS, Artiom Vizitiu, Consiliul de tineret Durlești, Rețeaua Națională LEADER din Moldova, Solidarity Fund PL în Moldova, Primăria Mea.Înregistrarea la Atelier o puteți face aici: https://forms.gle/f96ZiSKQVu3ongnH6

Опубликовано NGO BIOS Понедельник, 17 августа 2020 г.

 

Vedere aeriană: Nicolae Ciubotaru

Citește mai mult
image-title

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

 

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

 

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

 

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult
image-title

Bine ați venit la acest nou număr al panoului OSC JUNE-2020-CSO-Panel-Newsletter3.

Sperăm că te va găsi în stare bună de sănătate. Pe măsură ce toată lumea începe să analizeze criza legată de pandemia COVID-19 și mulți dintre noi reflectăm asupra modului de a construi „a doua zi”, rămâne imperativ să continuăm mobilizarea și acțiunea pentru a proteja pământurile, adică sprijinul biodiversitate, sursă de hrană și esențială pentru sănătatea noastră.

Sărbătoarea zilei de 17 iunie „Ziua deșertificării și a secetei” este o oportunitate de a face zgomot cu privire la situația zonelor uscate. Anul acesta, tema aleasă de secretariatul UNCCD „Food.Feed.Fibre” ne invită să punem la îndoială impactul practicilor noastre de consum, în special pentru mâncare și îmbrăcăminte, pe teren. Mulți dintre voi profitați, de asemenea, de această zi pentru a crește gradul de conștientizare și a vă face auzite mesajele de către guverne. Nu ezitați să împărtășiți experiențele dvs. cu întreaga comunitate OSC!

În sfârșit, în acest buletin informativ, suntem încântați să anunțăm numirea doamnei Jiajia Luo, în calitate de observator OSC alternativ la SPI, și lansarea noului site web al panoului OSC. Așteptăm cu nerăbdare să rămânem în legătură cu dvs.!

Membrii Panoului Organizațiilor Societății Civile ale UNCCD

Citește mai mult
image-title

În urma deciziilor luate de cea de-a 14 Conferință a Părților a Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD), FAO, în colaborare cu UNCCD, va organiza o serie de consultări de experți online, care vor contribui la elaborarea unui ghid tehnic despre cum să integreze principiile Îndrumărilor voluntare cu privire la guvernarea responsabilă a proprietății funciare, de pescuit și păduri în contextul securității alimentare naționale (VGGT) în implementarea Convenției și neutralității degradării terenurilor. Aceste consultări vor reuni experți naționali din țări selectate, experți în materie, membri ai Interfaței științifico-politică a UNCCD (SPI), reprezentanți ai organizațiilor societății civile acreditați la UNCCD și parteneri cheie de resurse care vor contribui la pregătirea ghidului tehnic.

Prima consultare online a avut loc pe 17 iunie 2020, cu ocazia „Zilei deșertificării și secetei”, între orele 14:00 – 16:00 (ora Romei)

.

Agendă:
1. De ce suntem aici? 
14: 00-14: 10 (10 min)
Deschiderea și setarea scenei
Vera Boerger, ofițer principal de apă și de apă, FAO, și Barron Orr, om de știință principal la UNCCD
14: 10-14: 40 (30 min)
Perspectivă instituțională
: Membrii ai Comisiei
– Eduardo Mansur, director, Direcția Pământ și Apă, FAO
– Marcela Villarreal, director, divizia de parteneriate, FAO
– Louise Baker, șef de unitate, relații externe, politică și avocatură, UNCCD
– Christina Blank, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC)
– Christopher Hegadorn, secretar, Comisia pentru securitatea alimentară mondială
– Marioldy Sanchez Santivañez, AIDER, Peru.

2. Ce realități avem pe teren?
14: 40-15: 30 (50 min)
Starea VGGT și LDN. Informații din studiile de caz în țară privind reducerea diferenței dintre VGGT și LDN

– Mongolia – Guvernare în pășuni;
– Sierra Leone – Reforma națională a politicii funciare
– Senegal – Introducerea VGGT în gestionarea integrată a terenurilor
– Tunisia – Consolidarea și conservarea terenurilor
– Guyana – Legături dintre LDN și planificarea utilizării terenurilor

Discuţii

3. Cum poți contribui?

15: 30-15: 55 (25 min)
Pașii următori și schița adnotată a schiței
– Introducere de către Stefan Schlingloff, responsabil pentru pământ și apă, FAO

Procesul consultativ în țări și Comitetul de Evaluare a Implementării Convenției (CRIC)
– Intervenția lui Trevor L. Benn, comisar, Comisia de cartare a terenurilor din Guyana

Discuții și roluri pentru a contribui la proces

15: 55-16: 00 (5 min)
Concluzii și închiderea.

 

Notă de concept pentru consultările online privind integrarea CFS-VGGT în implementarea UNCCD și LDN este următoarea: Concept_Note_Consultations (1)

Din cauza interesului sporit și multiplelor comentarii, durata conferinței s-a extins, iar fiecare participant (circa 60) a menționat cu ce va putea contribui la elaborarea acestui Ghid.

 

Citește mai mult
image-title

Reflectând asupra succeselor celei de-a 14 Conferințe a Părților UNCCD, pot afirma faptul că în mare măsură au influențat adoptarea deciziilor importante liderii spirituali, care au participat la fiecare etapă a discuțiilor subiectelor respective. Unul dintre ei este Sadhguru Jaggi Vasudev, care are peste 200 de milioane de urmăritori pe retelele de socializare.

Și în echipa organizațiilor societății civile erau mulți lideri spirituali, cum ar fi: Shantanu, Bhawani Shanker Kusum, Profesorul Luke, etc. care au fost foarte activi. Mi-a plăcut foarte mult argumentele lor, cuvintele simple care le foloseau ca să exprime situațiile complicate. Chiar i-am spus Profesorului Luke – că este primul profesor pe care l-am întâlnit până acum care solicită ca toți să se exprime simplu ca să înțeleagă și cei care sunt din alte domenii sau n-au avut posibilitate să învețe.

Mai jos este o scrisoare care am primit-o de la Profesorul Luke.

Hi Valentin, hope all is well and you reached safely.

Thank you for all your support in the conference. I appreciate it. I enjoyed your company. You have tremendous energy and it’s positive. Be blessed brother.

Professor Luke.

 

Citește mai mult