Pe 09 august au fost reținute 18 persoane, printre care vicedirectorul și alți cinci responsabili din cadrul Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT).

Aceștia sunt vizați într-un dosar inițiat pe faptul abuzului de serviciu, coruperii pasive, coruperii active și traficului de influență.

Procuratura Generală anunță că procesul penal a fost inițiat la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2 000 euro. În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari”, se arată în comunicat (https://realitatea.md/18-persoane-incatusate-de-cna-si-procurori-a-fost-retinut-vicedirectorul-dar-si-alti-functionari-de-la-ipot/) .

Fiind acreditați la Convenția ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD), AO BIOS a menționat de mai multe ori la întâlnirile și evenimentele organizate de Ministerele Mediului și Agriculturii că datele privind calitatea solului sunt învechite (se utilizează datele din anii 1970-1990) și nu corespund realității. Noi atunci nu știam că datele prezentate de IPOT și incluse în Cadastrul Funciar – sunt “ajustate“ în dependență de suma achitată pentru unii colaboratori IPOT ca mită.

Apare întrebarea – în ce măsură datele existente privind calitatea solului sunt corecte și ne putem baza pe ele. În baza lor se planifică activitățile rurale, în special cele agricole.

În 2018 Republica a prezentat țintele naționale privind atingerea obiectivelor de degradare neutrală a solului (LDN), semnate de Președintele RM. În ce măsură datele utilizate de autori sunt veridice? Printre altele se prevede stoparea degradării solului până în 2030, ceea ce e imposibil, dar aceasta e deja responsabilitatea autorilor documentului respectiv.

Astfel, este necesar de a institui un sistem de monitoring a solurilor care ar oferi date reale privind calitatea solurilor și în baza lor s-ar realiza planificarea dezvoltării rurale. Deoarece acum Ministerele Mediului și Agriculturii sunt aparte, fiecare dintre ele trebuie să-și aducă contribuția la cunoașterea stării celei mai importante resurse a RM – a solului, undee circa 75% sunt cernoziomuri.

Valentin Ciubotaru,

director executiv, AO BIOS