Dacă nu vom modifica sistemele alimentare, vom fi martorii unor inegalități tot mai mari și a unor implicații grave asupra sănătății, spune prof. Peter Jackson.

Europa are nevoie urgentă de a-și transforma sistemul alimentar pentru a-l face mai durabil; în caz contrar, continental se va confrunta cu o creștere a insecurității alimentare și cu impacturi asupra sănătății, iar pandemia coronavirusului ne oferă o oportunitate de a impune schimbări, potrivit profesorului Peter Jackson.

Prof. Jackson este co-director al Institutului pentru Alimente Durabile al Universității din Sheffield din Marea Britanie și președinte al unui grup de lucru științific care oferă consultanță Uniunii Europene în modificarea sistemului alimentar.

Ce ne-a arătat pandemia și impunerea de către guverne a unor măsuri de restricție în materie de sisteme alimentare din Europa?

Pandemia ne-a arătat că noi avem încredere în niște lanțuri de aprovizionare lungi și complexe (dar și fragile) și anticipăm că livrări planificate vor sosi exact la momentul consumului. Când asemenea lanțuri de aprovizionare sunt întrerupte, vedem consecințe destul de accentuate pe termen scurt, de exemplu, rafturi goale ale supermarketurilor.

Dar există și probleme pe termen lung. De exemplu, dependența UE de produsele alimentare importate. UE importă aproximativ jumătate din produsele alimentare, pe care le consumă.

Este cu adevărat greu să ghicim, cu un oarecare grad de încredere ce se va întâmpla în viitor, deoarece COVID-19 este atât de recent … dar cred că, probabil, țările vor fi conduse într-un mod, în case se va examina, de exemplu, dependența lor de importuri, dar și nevoia de a acorda mai mult sprijin pentru dezvoltarea locală.

Ce înseamnă criza coronavirusului în materie de modificare a sistemului alimentar? Ar putea pandemia facilita acest proces?

Da, cred că ar putea. Unul dintre puținele lucruri bune, care au ieșit la iveală în timpul pandemiei, este că aceasta i-a făcut pe oameni să gândească la interdependența lor unul de altul, dar și la resursele noastre planetare. Pandemia ne-a făcut să reflectăm asupra sistemului alimentar integrat, la interconexiunile globale.

Există un consens larg în rândul oamenilor de știință cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a avea un sistem alimentar mai durabil, dar există un consens mai mic cu privire la ceea ce funcționează în materie de măsuri de politici pentru a ajunge într-un asemenea punct. Și există mai puțin consens în rândul politicienilor cu privire la ce trebuie să facem în acest sens.

Această criză evidențiază nevoia de schimbare și îi determină pe politicieni să considere acest aspect ca fiind o urgență.

În ce mod este sistemul alimentar din Europa nesustenabil?

El este nesustenabil din punct de vedere al impactului sistemului alimentar asupra schimbărilor climatice, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră. El este nesustenabil deoarece actualul sistem industrializat de producție alimentară reduce biodiversitatea, are efecte negative asupra calității aerului și a apei.

Adăugător, acest sistem actual creează nesiguranță alimentară pentru unii dintre cei mai săraci și cei mai vulnerabili oameni din Europa.

Există două soluții convenționale în acest sens. Prima: intensificarea durabilă, adică să continuăm să intensificăm sistemul alimentar pentru a produce mai mult din mai puțin … folosind inovații agro-tehnologice (cum ar fi cele care folosesc inteligența artificială și robotica). Criticii intensificării durabile ar spune că anume intensificarea sistemului alimentar a dat naștere problemelor actuale de la bun începutul acestuia.

A doua: agroecologie – alimente ecologice, mâncare locală, mai multe alimente de sezon, un set de soluții de scară mai mică. Dar aspectele de critică în această abordare reies din întrebarea în ce măsură putem reproduce aceste practici la scară mai mare pentru a alimenta o populație globală cu o creștere foarte rapidă?

Criza coronavirusului a evidențiat necesitatea de a ne schimba sistemele alimentare, spune prof. Jackson.

Trebuie să ne schimbăm atitudinea față de mâncare?

Da, așa cred. Sistemul alimentar actual a reușit să alimenteze Europa în general și am ajuns să fim siguri că un șir larg de alimente va fi disponibil în supermarketurile noastre și să ne așteptăm ca rafturile să fie pline.

Dar prețul pe care-l plătim pentru această situație este un sistem puternic industrializat, care se bazează foarte mult pe alimente foarte procesate și ambalate și care este foarte diferit de modul de alimentație folosit chiar de o singură generație în urmă.

Dacă ne gândim la alimente pur și simplu ca la o marfă comercializabilă, am pierdut ceva din sensul alimentelor și, probabil, aceasta a dus la faptul că sistemul alimentar actual nu este durabil.

Cum credeți, cum ar trebui să arate noul sistem alimentar?

În linii mari, cred că trebuie să ne îndepărtăm de la un sistem liniar producție – consum, în care producem volume mari de produse alimentare de calitate relativ scăzută, foarte procesate, ceea ce duce la niveluri ridicate de deșeuri. O treime din alimentele, pe care le producem, nu se consumă.

Trebuie să trecem la o economie mai circulară, care ar încerca să construiască din acest moment principii de durabilitate în sistem. Deci, să producem așa, încât în final să nu producem mai multe alimente decât avem nevoie și să nu producem alimente, care depind atât de mult de ambalajele din plastic, de exemplu.

În sistemul alimentar, practic, nu există nimeni care ar vrea să irosească mâncarea; aceasta nu este în interesul nimănui. Și, totuși, sistemul alimentar, în structura sa actuală, produce în prezent volume mari de deșeuri alimentare. Dacă am aborda doar acest unic aspect, fără alte măsuri, am avea un sistem alimentar mai durabil, indiferent de alte lucruri pe care le-am putea face.

Referințe: The EU Research & Innovation Magazine (Revista UE privind Cercetarea și Inovațiile)

https://phys.org/wire-news/350032199/qa-covid-19-pandemic-highlights-urgent-need-to-change-europes-fo.html?deviceType=desktop

Traducere din limba engleză de

Ecaterina Bivol, Voluntar

AO BIOS

Pe măsură ce schimbările climatice și pandemia COVID-19 ne scot terenul sigur și bine cunoscut de sub picioare, Forumul Peisajelor Globale (FPG) face apel la factorii de decizie, activiști, agricultori, bucătari, tineri, corporații – și toate celelalte entități și personalități – să planifice pentru un viitor mai bun al sistemelor noastre alimentare și al sistemelor, de care depind mijloacele de trai a celor mai mulți.

FPG și-a lansat tema pentru anul 2020: Alimente și mijloace pentru viață. FPG aduce această temă în prim plan printr-o gamă interesantă de evenimente digitale gratuite, cu acces deschis, cu experți și gânditori de frunte. Producția alimentelor și sistemele agricole reprezintă una dintre cele mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră, un determinant important al defrișărilor și cea mai mare amenințare la adresa biodiversității. Este timpul să transformăm această problemă într-o oportunitate și să învățăm împreună cum să hrănim populația fără a mânca planeta.

Fă parte din soluție – de oriunde te-ai afla – prin participarea la unul sau mai multe evenimente digitale FPG 2020 la tema Alimente și mijloace pentru viață.

Stiați că?

• În prezent, peste două miliarde de hectare de teren anterior productiv este degradat
• Peste 70 la sută din ecosistemele naturale au fost transformate. Până în 2050, aceasta ar putea atinge 90%
• Până în 2030, producția de produse alimentare va avea nevoie de încă 300 de milioane de hectare de teren
• Până în 2030 se prevede că industria modei va folosi cu 35% mai mult pământ – peste 115 milioane de hectare, echivalent cu dimensiunea statului Columbia.

Alimentele, furajele, fibrele contribuie, de asemenea, la schimbări climatice, aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră provenind din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Producția de îmbrăcăminte și încălțăminte determină 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, proiecțiile arătând că această cifră va crește cu aproape 50% până în  anul 2030.

Adnotație

Sistemele noastre alimentare sunt sub o presiune fără precedent. Având în vedere că populația globală va atinge 8,6 miliarde până în 2030, eficientizarea sistemelor alimentare va depinde de dezvoltarea și implementarea de instrumente și abordări inovatoare în întreaga lume.

Lansată în parteneriat cu CGIAR, a ultimei campanii Fermieratul – în prim plan! Inovații pentru sisteme alimentare durabile  prezintă o serie de studii de caz, în care se realizează progrese pentru ca sistemele alimentare să fie mai durabile.

Sistemele alimentare durabile sunt interconectate, iar acestea reprezintă întregul lanț valoric agricol – de la etapa preliminară producției, până la producție și până la lanțurile de aprovizionare și consum. Campania prezintă exemple de inovație în acțiune.

Etapa preliminară producției: include dezvoltarea și întreținerea băncilor de gene, cele mai bune practici de administrare a îngrășămintelor și a apei, surse alimentare alternative sau îmbunătățite, cum ar fi pomi fructiferi în sisteme de cultivare intercalată și dezvoltarea semințelor mai rezistente și mai productive.

Producție: include reducerea nivelurilor periculoase de aflatoxină din arahide și porumb, modul de utilizare a îngrășămintelor pentru a face față impacturilor invaziilor de insecte, sisteme de avertizare timpurie pentru fermieri, cultivarea orezului în zonele inundabile și crearea de „sate inteligente pentru climă” pentru a folosi tehnologiile și practicile de adaptare și atenuare.

Lanț de aprovizionare: congelatoare cu energie solară, îmbunătățirea dezvoltării lanțurilor valorice lactate și a celor de cartofi dulci, comercializarea culturilor nutritive autohtone, comerțul cu ridicata al produselor caprelor ca sursă alternativă de subzistență pentru fermierii afectați de climă și servicii de gestionare a riscurilor bazate pe date, care ar contribui la dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai previzibile și mai reziliente.

Consum: include ateliere de gătit, în care s-ar folosi cartofi dulci bogați în nutrienți, cuptoare eficiente din punct de vedere energetic pentru a îmbunătăți sănătatea și a preîntâmpina deșertificarea și grădini de legume la scară mică pentru mese hrănitoare acasă și la școală.

Descoperiți mai multe detalii cu privire la campania Farming First și CGIAR, explorând provocările și oportunitățile în construirea unor sisteme alimentare durabile

Referințe: www.farmingfirst.org/food-systems, https://farmingfirst.org/2020/02/new-campaign-innovations-for-sustainable-food-systems / https://knowledge.unccd.int/publications/global-landscapes-forum-launches-2020-theme-food-and-livelihoods

Material pregătit de

Elena Bivol, Coordonator instruire,

AO BIOS