image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

 

Colegiul de redacție BioSynopsis nr. 41

 

Citește mai mult
image-title
PRIAevents împreună cu FNFM, AO BIOS, Bacifera și alți parteneri, vă invită să luați parte la Pria Farmers Day Republica Moldova Awards – Ceremonia de Premiere a Fermierilor din Republica Moldova , in contextul Zilei Nationale a Fermierilor din Republica Moldova – un eveniment unic, care mai ales in acest an, în premieră, conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor fermieri care aduc o contribuție semnificativă la agricultura din Republica Moldova, care sunt exemple de urmat.
Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din Republica Moldova din acest an și puteți urmări LIVE transmisiunea galei de premiere si a discursurilor care vor avea loc on-site.
Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim și oportunitățile pe care le pot avea.
Ceremonia de Premiere va avea loc la Radisson Blu Chisinau si va fi transmisa live pe Facebook PRIAEvents, dar si pe paginile partenerilor nostri.
Premiile fermierilor din Republica Moldova reunesc comunitatea agricolă moldoveană într-o ceremonie extrem de prestigioasă transmisa în direct dintr-o locație de top din Chișinău. Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu , mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special. Prezentarea premiilor este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura moldoveană.
Haideți să îi sărbătorim împreună!
Program
10,30 – Start conferința online transmisă live de la Radisson Blu Chișinău
10,35-11,45 – Panel online – Cum putem crește afacerile fermierilor din Republica Moldova?
11,45- 13,00 – Transmisie LIVE: Ceremonie de Premiere a Fermierilor din Republica Moldova
Mai multe detalii despre agenda evenimentului şi modalități de înscriere pentru participare gratuită puteți găsi pe www.priaevents.ro și completând https://priaevents.ro/inregistrare-pria-farmers-day…/ veți putea primi prezetările sau alte informații post eveiment.
Vă rugăm sa confirmati prezenta prin bifarea butonului attend și la evenimentul creat pe Facebook aici și pe LinkedIn aici.
RSVP:
Raluca Voivozeanu
Founder / CEO at PRIA
P | +4031 4219254
C | +4 0723 12 14 18
E | raluca.voivozeanu@priaevents.ro
Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

Buletinul poate fi accesat pe link-ul: BioSynopsis nr. 40

Citește mai mult
image-title

Dragi colegi,

Vă rugăm să găsiți atașat Raportul sumar al reuniunii tematice nr. 2 „Facilitatori pentru integrarea proprietății funciare în neutralitatea degradării terenurilor”, care a avut loc la 21 august 2020 Summary report 21Aug meeting. De asemenea, atașez prezentarea Presentation-FAO_21August_Enablersși nota pregătitoare pentru ușurință de referință Preparatory note for participants 21-08-2020.add.

Vă mulțumim pentru contribuții. Vom continua să integrăm și contribuțiile dvs. primite în scris în lucrările în curs pentru Ghidul tehnic.

Toate cele bune

Stefan Schlingloff

FAO, Direcția Teren și Apă

 

Citește mai mult
image-title

Dacă nu vom modifica sistemele alimentare, vom fi martorii unor inegalități tot mai mari și a unor implicații grave asupra sănătății, spune prof. Peter Jackson.

 

Europa are nevoie urgentă de a-și transforma sistemul alimentar pentru a-l face mai durabil; în caz contrar, continental se va confrunta cu o creștere a insecurității alimentare și cu impacturi asupra sănătății, iar pandemia coronavirusului ne oferă o oportunitate de a impune schimbări, potrivit profesorului Peter Jackson.

 

Prof. Jackson este co-director al Institutului pentru Alimente Durabile al Universității din Sheffield din Marea Britanie și președinte al unui grup de lucru științific care oferă consultanță Uniunii Europene în modificarea sistemului alimentar.

 

Ce ne-a arătat pandemia și impunerea de către guverne a unor măsuri de restricție în materie de sisteme alimentare din Europa?

 

Pandemia ne-a arătat că noi avem încredere în niște lanțuri de aprovizionare lungi și complexe (dar și fragile) și anticipăm că livrări planificate vor sosi exact la momentul consumului. Când asemenea lanțuri de aprovizionare sunt întrerupte, vedem consecințe destul de accentuate pe termen scurt, de exemplu, rafturi goale ale supermarketurilor.

 

Dar există și probleme pe termen lung. De exemplu, dependența UE de produsele alimentare importate. UE importă aproximativ jumătate din produsele alimentare, pe care le consumă.

 

Este cu adevărat greu să ghicim, cu un oarecare grad de încredere ce se va întâmpla în viitor, deoarece COVID-19 este atât de recent … dar cred că, probabil, țările vor fi conduse într-un mod, în case se va examina, de exemplu, dependența lor de importuri, dar și nevoia de a acorda mai mult sprijin pentru dezvoltarea locală.

 

Ce înseamnă criza coronavirusului în materie de modificare a sistemului alimentar? Ar putea pandemia facilita acest proces?

Da, cred că ar putea. Unul dintre puținele lucruri bune, care au ieșit la iveală în timpul pandemiei, este că aceasta i-a făcut pe oameni să gândească la interdependența lor unul de altul, dar și la resursele noastre planetare. Pandemia ne-a făcut să reflectăm asupra sistemului alimentar integrat, la interconexiunile globale.

 

Există un consens larg în rândul oamenilor de știință cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a avea un sistem alimentar mai durabil, dar există un consens mai mic cu privire la ceea ce funcționează în materie de măsuri de politici pentru a ajunge într-un asemenea punct. Și există mai puțin consens în rândul politicienilor cu privire la ce trebuie să facem în acest sens.

 

Această criză evidențiază nevoia de schimbare și îi determină pe politicieni să considere acest aspect ca fiind o urgență.

 

În ce mod este sistemul alimentar din Europa nesustenabil?

 

El este nesustenabil din punct de vedere al impactului sistemului alimentar asupra schimbărilor climatice, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră. El este nesustenabil deoarece actualul sistem industrializat de producție alimentară reduce biodiversitatea, are efecte negative asupra calității aerului și a apei.

 

Adăugător, acest sistem actual creează nesiguranță alimentară pentru unii dintre cei mai săraci și cei mai vulnerabili oameni din Europa.

 

Există două soluții convenționale în acest sens. Prima: intensificarea durabilă, adică să continuăm să intensificăm sistemul alimentar pentru a produce mai mult din mai puțin … folosind inovații agro-tehnologice (cum ar fi cele care folosesc inteligența artificială și robotica). Criticii intensificării durabile ar spune că anume intensificarea sistemului alimentar a dat naștere problemelor actuale de la bun începutul acestuia.

 

A doua: agroecologie – alimente ecologice, mâncare locală, mai multe alimente de sezon, un set de soluții de scară mai mică. Dar aspectele de critică în această abordare reies din întrebarea în ce măsură putem reproduce aceste practici la scară mai mare pentru a alimenta o populație globală cu o creștere foarte rapidă?

 

Criza coronavirusului a evidențiat necesitatea de a ne schimba sistemele alimentare, spune prof. Jackson.

 

Trebuie să ne schimbăm atitudinea față de mâncare?

Da, așa cred. Sistemul alimentar actual a reușit să alimenteze Europa în general și am ajuns să fim siguri că un șir larg de alimente va fi disponibil în supermarketurile noastre și să ne așteptăm ca rafturile să fie pline.

 

Dar prețul pe care-l plătim pentru această situație este un sistem puternic industrializat, care se bazează foarte mult pe alimente foarte procesate și ambalate și care este foarte diferit de modul de alimentație folosit chiar de o singură generație în urmă.

 

Dacă ne gândim la alimente pur și simplu ca la o marfă comercializabilă, am pierdut ceva din sensul alimentelor și, probabil, aceasta a dus la faptul că sistemul alimentar actual nu este durabil.

 

Cum credeți, cum ar trebui să arate noul sistem alimentar?

 

În linii mari, cred că trebuie să ne îndepărtăm de la un sistem liniar producție – consum, în care producem volume mari de produse alimentare de calitate relativ scăzută, foarte procesate, ceea ce duce la niveluri ridicate de deșeuri. O treime din alimentele, pe care le producem, nu se consumă.

 

Trebuie să trecem la o economie mai circulară, care ar încerca să construiască din acest moment principii de durabilitate în sistem. Deci, să producem așa, încât în final să nu producem mai multe alimente decât avem nevoie și să nu producem alimente, care depind atât de mult de ambalajele din plastic, de exemplu.

 

În sistemul alimentar, practic, nu există nimeni care ar vrea să irosească mâncarea; aceasta nu este în interesul nimănui. Și, totuși, sistemul alimentar, în structura sa actuală, produce în prezent volume mari de deșeuri alimentare. Dacă am aborda doar acest unic aspect, fără alte măsuri, am avea un sistem alimentar mai durabil, indiferent de alte lucruri pe care le-am putea face.

 

Referințe: The EU Research & Innovation Magazine (Revista UE privind Cercetarea și Inovațiile)

https://phys.org/wire-news/350032199/qa-covid-19-pandemic-highlights-urgent-need-to-change-europes-fo.html?deviceType=desktop

 

Traducere din limba engleză de

Ecaterina Bivol, Voluntar

AO BIOS

 

Citește mai mult

În data de 18 august s-a desfășurat atelierul de instruire în protecția anti-erozională a solurilor în plantațiile de viță de vie în cadrul Ediției a III: Festivalul Strugurilor Timpurii “𝐀𝐮𝐆𝐮𝐬𝐭”.

Este cunoscut faptul că vița de vie se dezvoltă cel mai bine pe o pantă înclinată pe un deal orientat spre sud, care oferă un drenaj excelent și o expunere bună la lumina soarelui. Anume terenurile situate în pantă sunt afectate de eroziunea solului în timpul ploilor torențiale. Scopul atelierului este cum să protejăm solurile în plantațiile de viță de vie astfel ca să primim recolte stabile și să menținem fertilitatea solului.
În cadrul atelierului vor fi prezentate informații și bune practici pentru perfecționarea cunoștințelor referitor la măsurile de prevenire și combatere a eroziunii solurilor pe versanți în plantațiile de viță de vie astfel ca să păstrăm fertilitatea solului.
Atelierul a fost animat de către Elena Bivol, coordonator instruire la AO BIOS la Asociația Obștească BIOS. Puteți vedea discuțiile avute la atelier accesând link-ul: https://www.facebook.com/augustfestival/videos/2010787869054914
Citește mai mult
image-title

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

 

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

 

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

 

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult
image-title

Pe măsură ce schimbările climatice și pandemia COVID-19 ne scot terenul sigur și bine cunoscut de sub picioare, Forumul Peisajelor Globale (FPG) face apel la factorii de decizie, activiști, agricultori, bucătari, tineri, corporații – și toate celelalte entități și personalități – să planifice pentru un viitor mai bun al sistemelor noastre alimentare și al sistemelor, de care depind mijloacele de trai a celor mai mulți.

 

FPG și-a lansat tema pentru anul 2020: Alimente și mijloace pentru viață. FPG aduce această temă în prim plan printr-o gamă interesantă de evenimente digitale gratuite, cu acces deschis, cu experți și gânditori de frunte. Producția alimentelor și sistemele agricole reprezintă una dintre cele mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră, un determinant important al defrișărilor și cea mai mare amenințare la adresa biodiversității. Este timpul să transformăm această problemă într-o oportunitate și să învățăm împreună cum să hrănim populația fără a mânca planeta.

Fă parte din soluție – de oriunde te-ai afla – prin participarea la unul sau mai multe evenimente digitale FPG 2020 la tema Alimente și mijloace pentru viață.

 

Stiați că?

  • În prezent, peste două miliarde de hectare de teren anterior productiv este degradat
  • Peste 70 la sută din ecosistemele naturale au fost transformate. Până în 2050, aceasta ar putea atinge 90%
  • Până în 2030, producția de produse alimentare va avea nevoie de încă 300 de milioane de hectare de teren
  • Până în 2030 se prevede că industria modei va folosi cu 35% mai mult pământ – peste 115 milioane de hectare, echivalent cu dimensiunea statului Columbia.

 

Alimentele, furajele, fibrele contribuie, de asemenea, la schimbări climatice, aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră provenind din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Producția de îmbrăcăminte și încălțăminte determină 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, proiecțiile arătând că această cifră va crește cu aproape 50% până în  anul 2030.

 

Adnotație

Sistemele noastre alimentare sunt sub o presiune fără precedent. Având în vedere că populația globală va atinge 8,6 miliarde până în 2030, eficientizarea sistemelor alimentare va depinde de dezvoltarea și implementarea de instrumente și abordări inovatoare în întreaga lume.

 

Lansată în parteneriat cu CGIAR, a ultimei campanii Fermieratul – în prim plan! Inovații pentru sisteme alimentare durabile  prezintă o serie de studii de caz, în care se realizează progrese pentru ca sistemele alimentare să fie mai durabile.

 

Sistemele alimentare durabile sunt interconectate, iar acestea reprezintă întregul lanț valoric agricol – de la etapa preliminară producției, până la producție și până la lanțurile de aprovizionare și consum. Campania prezintă exemple de inovație în acțiune.

 

Etapa preliminară producției: include dezvoltarea și întreținerea băncilor de gene, cele mai bune practici de administrare a îngrășămintelor și a apei, surse alimentare alternative sau îmbunătățite, cum ar fi pomi fructiferi în sisteme de cultivare intercalată și dezvoltarea semințelor mai rezistente și mai productive.

Producție: include reducerea nivelurilor periculoase de aflatoxină din arahide și porumb, modul de utilizare a îngrășămintelor pentru a face față impacturilor invaziilor de insecte, sisteme de avertizare timpurie pentru fermieri, cultivarea orezului în zonele inundabile și crearea de „sate inteligente pentru climă” pentru a folosi tehnologiile și practicile de adaptare și atenuare.

 

Lanț de aprovizionare: congelatoare cu energie solară, îmbunătățirea dezvoltării lanțurilor valorice lactate și a celor de cartofi dulci, comercializarea culturilor nutritive autohtone, comerțul cu ridicata al produselor caprelor ca sursă alternativă de subzistență pentru fermierii afectați de climă și servicii de gestionare a riscurilor bazate pe date, care ar contribui la dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai previzibile și mai reziliente.

 

Consum: include ateliere de gătit, în care s-ar folosi cartofi dulci bogați în nutrienți, cuptoare eficiente din punct de vedere energetic pentru a îmbunătăți sănătatea și a preîntâmpina deșertificarea și grădini de legume la scară mică pentru mese hrănitoare acasă și la școală.

 

Descoperiți mai multe detalii cu privire la campania Farming First și CGIAR, explorând provocările și oportunitățile în construirea unor sisteme alimentare durabile

 

Referințe: www.farmingfirst.org/food-systems, https://farmingfirst.org/2020/02/new-campaign-innovations-for-sustainable-food-systems / https://knowledge.unccd.int/publications/global-landscapes-forum-launches-2020-theme-food-and-livelihoods

 

Material pregătit de

Elena Bivol, Coordonator instruire,

AO BIOS

 

Citește mai mult
image-title
Participă LIVE la conferința PRIA Agricultura în Republica Moldova în premiera online în 25 iunie 2020, de la ora 11.30

PRIAevents, în parteneriat cu AIPA – Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, vă invită la prima conferință online destinată agriculturii în Republica Moldova, LIVE în 25 iunie 2020 de la ora 11,30.

Urmăriți gratuit discuțiile la acest link în ziua evenimentului https://bit.ly/2YfFYHj

Astfel, vom organiza în premieră primul eveniment online destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor din Moldova.

Dezbatem alături de autorități și fermieri și găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare. Dezbatem despre toate sectoarele – culturi cereale, fructe și legume, cultura viței de vie, albine, creștere animale, procesare și nu numai.
Punem fermierii în legătura cu finanțatorii, avocații, asiguratorii și supermarketurile și găsim împreună soluțiile de colaborare cele mai bune !

Lectorii pe care i-am invitat:

  • Ion PERJU, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
  • Vadim CURMEI, Director, AIPA – Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură
  • Larisa ANDRONIC, Director, Institutul de de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor
  • Vasile MIRZENCO, Director Executiv, Federația Națională a Fermierilor din Moldova
  • Sergiu BIVOL, Partener al biroului din Moldova al Casei de avocatura Vernon | David și Asociații
  • Roman IVANOV, Partener al biroului din Moldova al Casei de avocatura Vernon | David și Asociații
  • Aurelia BONDARI, Director Executiv, Federației Agricultorilor din Moldova “FARM”

Temele Principale:

Ce măsuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori și producători?

Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment? Când se vor primi toți banii?

Agricultura de precizie – folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă

Agricultura bio. Se poate dezvolta mai repede?

Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada?

Cu ce probleme se confrunta fermierii în acest context fără precedent?

Cum se redresează? Cum se pot adapta fără sa aibă pierderi mari?

Cum pot sa își livreze marfa în supermarket-urile care au nevoie de aceste produse din Moldova?

Ce spun consultanții și avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?
Cum sunt finanțate fermele de familie și fermele mai mari din Republica Moldova?

Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu?

Învățământul dual în agricultura în Republica Moldova. Cum se poate crește numărul absolvenților?

Cu ce provocări se confruntă fermierii moldoveni în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?

Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

Cum funcționează  lanțul dintre producători, procesatori și retaileari?

Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii in Republica Moldova

Importanța produselor moldovenești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cât mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?

De ce să participați?

Conferința PRIA AGRICULTURA IN REPUBLICA MOLDOVA face parte din seria conferințelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei. Link pentru vizionare gratuita: https://bit.ly/2YfFYHj.   

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai importanți lectori din domeniu dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de aceleași subiecte ca și voi, de a afla cât  mai multe despre cum putem rezolva problemele din agricultură, despre ce provocări și oportunități avem  în acest domeniu.

PRIAevents este recunoscută de multă vreme ca o platformă independentă, și  echidistantă de discuții despre cele mai importante teme, despre schimbări legislative, politici în toate sectoarele economiei.

Înscrierea gratuită se poate face la link-ul https://priaevents.ro/inregistrare-conferinta-online-2020/

sau RSVP

Raluca Voivozeanu

Founder / CEO at PRIA

P | 031 4219254

C |0723 12 14 18

E | raluca.voivozeanu@priaevents.ro

www.priaevents.ro

www.priainfo.ro

Citește mai mult
image-title

Apologeții agriculturii industriale continuă, desigur, să insiste că orice alternativă la agricultura industrială va eșua, deoarece numai agricultura industrială poate produce randamentele necesare unei populații umane în expansiune. Ei insistă că sistemele ecologice sunt mult mai puțin productive decât sistemele industriale de tip fabrică. Însă multe cercetări serioase arată acum că astfel de evaluări nefaste sunt departe de a fi adevărate. Mai mult, câțiva fermieri proiectează acum sisteme agricole complexe, bazate pe sinergii biologice, care demonstrează eficiențe incredibile. Ferma de rațe / pește / orez / fructe din Japonia a lui Takao Furuno servește ca un exemplu principal al unei astfel de productivități și eficiențe.  Ferma produce carne de rață, ouă de rață, pește, fructe și orez într-un sistem extrem de sinergic de producție pe aceeași suprafață, pe care anterior se producea doar orez – toate fără aporturi exogene. Și în acest nou sistem de producție, randamentele de orez au crescut cu până la 50 la sută față de randamentele, pe care le obținea fermierul de la fosta fermă de orez industrială, cu inputuri indistriale mari. Noua sa fermă se bazează pe conceptul de a produce „o varietate de produse într-un spațiu limitat pentru a obține productivitatea maximă generală”, prin introducerea mai multor specii în același mediu, în moduri care să permită „tuturor componentelor să se influențeze reciproc în o relație de producție simbiotică”. Agricultura – parte integrantă a comunității biotice vibrante _AS-3

 

Citește mai mult