image-title

Foamea este cea mai groaznică și profundă expresie a sărăciei și se întîlnește în toate țările, chiar și în cele mai dezvoltate. Frica de foame a devenit deja un element indispensabil al ADN-ului nostru, transmis de la strămoșii noștri speriați și afectați de diverse epizoade de foamete din viața proprie sau cea a predecesorilor.

 

Totuși, în acest sens, în țările cu condiții favorabile și bine administrate ar fi bine să nu ne lăsăm pradă fricii, deoarece de câteva zeci de ani acest fenomen este în descreștere în întreaga lume. Acest lucru se datorează ingeniozității și optimismului fermierilor de pe tot mapamondul. Anume ei produc aproximativ 80 procente din alimentele consumate de către toți locuitorii pămîntului. Alte roluri importante în acest progres îl au și ONG-urile de profil, creșterea economică și dezvoltarea industriei.

 

Cu regret, totuși, din cauza secetelor și altor dezastre naturale de care au suferit recent foarte multe țări, fenomenul foametei a început a crește din nou. În lume, aproximativ 820 milioane de oameni suferă de foame cronică. Aceștia trăiesc o foame persistentă, care scade gradual moralul și credința într-un viitor mai bun. Zi de zi, aceste milioane de oameni își vor trimite copiii la culcare flămînzi și se vor întreba dacă le va ajunge puteri să muncească în ziua următoare fără a-și pierde cunoștința de foame.

 

Chiar dacă mulți dintre noi sunt deja atît de obosiți de acest subiect și reacționează indiferent la noutățile despre criza climatică, secete și inundații, trebuie să realizăm că creșterea globală a foametei se datorează în mare parte situației climatice. În ultimul timp, am fost martori a multor inundații, secete, furtuni cu mult mai aprige decât în trecut. Fermierii din ziua de azi au ajuns să accepte astfel de evenimente mai mult ca pe o rutină decît ca ceva excepțional.

 

Totodată, producerea alimentelor este una din cauzele schimbărilor climatice, deoarece pentru a cultiva culturi și a crește animale domestice, se defrișează milioane de hectare de păduri. Deci, în momentul de față, trăim o mare provocare, iar principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem este dacă e posibil de a hrăni toată populația lumii fără a distruge planeta pe care trăim?  Cel mai logic răspuns este agricultura durabilă. Ar trebui să creștem în continuare produsele cu care ne alimentăm, dar păstrînd calitatea solului, păstrînd apele curate, minimizînd pe cît e posibil folosirea chimicatelor, și protejînd biodiversitatea. Evident că aceste scopuri nu pot fi atinse dacă toți fermierii, ONG-urile, administrațiile, guvernele și alte structuri nu se vor uni.

 

Iată care sunt unele dintre sugestiile promovate de către cercetătorii din lumea întreagă:

  1. Încetarea extinderii terenurilor agricole. Acest lucru poate fi realizat folosind stimulente precum plata pentru servicii ecosistemice, certificare și ecoturism. Această schimbare va aduce beneficii imense mediului fără a reduce dramatic producția agricolă sau bunăstarea economică.
  2. Îmbunătățirea randamentelor agricole. Multe țări și regiuni ale acestora nu se ridică la nivelul lor potențial de producere a culturilor. Acest lucru este cunoscut sub numele de lacune de randament. Utilizarea îmbunătățită a soiurilor de culturi existente, o gestionare mai bună și soiurile mai performante în condiții precare ar putea spori producția de alimente cu aproape 60% față de situația actuală.
  3. Utilizarea terenurilor într-un mod mai strategic. Utilizarea curentă a apei, a substanțelor nutritive și a reziduurilor agricole este neuniformă; mai mult utilizarea incorectă sau inadecvată a acestora este mai degrabă regulă, decât excepție. Realocarea strategică ar putea spori substanțial beneficiile.
  4. Dietele în schimbare. Creșterea hranei pentru animale sau a biocombustibililor pe terenurile de cultură primare, oricât de eficientă ar părea, este o epuizare a alimentației umane. Dedicarea terenurilor culturilor, pe care le consumă oamenii, ar putea spori caloriile produse de fiecare persoană cu aproape 50%. Chiar și deplasarea utilizărilor nealimentare, cum ar fi hrana animalelor sau producția de biocombustibili, de pe terenurile de cultură – pe terenuri actualmente neperformante, ar putea face o mare diferență.
  5. Reducerea deșeurilor. O treime din alimentele produse la ferme ajung la gunoi, altele sunt utilizate ineficient sau consumate de către diverși dăunători. Eliminarea deșeurilor prin metode mai inteligente ar putea mări volumul alimentelor disponibile pentru consum cu încă 50%.

Acestea sunt doar unii pași, pe care îi putem face întru îmbunătățirea situației actuale, dar cu puțină ingeniozitate și mult respect pentru planeta care ne hrănește, putem asigura alimente suficiente pentru toți locuitorii planetei fără a o distruge. Pentru început trebuie doar să ne transformăm dorințele și visurile în planuri, iar planurile – în acțiuni.Foamea și schimbările climatice

 

Citește mai mult
image-title

Din cauza defrișărilor masive, la nivelul global, suprafețele forestiere s-au redus de la cca. 9 mld. ha in antichitate – până la doar cca. 4 mld. ha in prezent, cu consecințe foarte grave la nivelul bilanțului hidrologic, de accelerare a eroziunii solului, degradare a solurilor sau climei. Alte consecințe includ scăderea resurselor de biomasa lemnoasa, modificarea peisajelor, reducerea biodiversități. Unele țări duc politici de reîmpădurire, astfel mărind suprafețele forestiere (de exemplu, în Germania 41% din teritoriu este acoperit cu păduri în prezent fata de mai puțin de 25% in anii 50).

 

In ultimii 10.000 de ani, acoperirea cu păduri a planetei s-a diminuat cu o treime prin defrișările ce făceau loc terenurilor arabile, pășunilor sau așezărilor omenești. Deși aceasta evoluție continuă, pădurile tropicale diminuându-se anual cu circa 17 milioane de hectare de teren, cererea fata de bogăția ei principala – lemnul – este mare si într-o permanenta creștere. Intre timp, devine, însă, clara necesitatea de a conserva pădurile, prin recunoașterea rolului determinant al acestora în conservarea condițiilor climaterice, stabilizarea terenurilor si a resurselor de apa, și în asigurarea diversității biologice.

 

In funcție de procentajul real de împădurire, distingem:

  • țari cu păduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);
  • țari cu păduri relativ puține dar încă in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
  • țari extrem de sărace in păduri (in Africa Tropicala, Australia).

 

În general, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud, fiind continentul cu cel mai mare procent de păduri (46,7%).  In Africa, defrișările au luat proporții critice, în special în Algeria, Egipt, Africa de Sud. Foarte afectata a fost Sahara, care din o zonă fertilă, parțial împădurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si Kenya se despăduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgașa, în care toate pădurile de pe ramura vestica si nordica au dispărut, ducând la dispariția unor specii de păsări necunoscute in alte părți ale lumii. Singura parte a Africii relativ bine păstrata, cu un potențial forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair, Gabon, Nigeria, Congo).

 

In Asia, pe locul pădurii de odinioară s-a instalat desertul (Hindustan, Iran, Arabia, Siria). Tăblițele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, păduri de cedrii, care ocupau un areal continuu din Munții Taurus (Turcia) pana in Munții Libanului, Amanului (Siria) si Ciprului. Tăierea masiva a cedrilor a condus la dispariția speciei. Astăzi exista in Liban o modesta rezervație cu cedrii.

La fel de puternic a fost impactul și în Extremul Orient. Cele mai mari distrugeri au avut loc în China, în bazinele fluviilor Huanhe și Iantzi.

 

În America de Nord, deși pădurea a fost bine conservată până la venirea coloniștilor (sec. 18), ea a suferit cea mai rapidă și cea mai violentă transformare din istoria omenirii. Pădurea a fost afectată atât de grav, încât din 382 milioane ha au mai rămas doar 311 milioane ha, din care 216 milioane ha sunt productive, 6 milioane ha sunt în rezervații si 89 milioane ha sunt păduri degradate.

 

În America de Sud, defrișările au fost de o intensitate neuniformă, in funcție de gradul de accesibilitate și direcția de propagare a presiunii demografice. Cea mai afectată zonă a fost Brazilia răsăriteana, dar și Columbia și Chile. Pădurea amazoniană tinde și ea să fie distrusă din cauza mijloacelor de transport – marea magistrală amazoniană.

 

În Europa, despăduririle s-au produs mai lent, dar „moartea pădurilor” aici este poluarea. Tăierile, distrugerile neraționale nu conduc numai la pierderea pădurilor, dar și la pierderi materiale, pierderi de vieți omenești, cum s-a întâmplat in nordul Italiei, unde, din cauza defrișărilor, inundațiile au avut efecte devastatoare.

 

În România, pădurile ocupa o suprafață totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentând 26% din suprafață totală. In vremurile preistorice, acestea ocupau 70-80% din suprafață tarii, fapt pentru care in anul 1526, când sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a încumetat sa ocupe și țările românești, deoarece erau bine aparate de munții cei mai abrupți si de pădurile cele mai greu de străbătut – ”codrul frate cu romanul”.

 

În Republica Moldova, conform datelor oficiale, fondul forestier național constituie 13,2% din teritoriul țării. Dispersarea și fragmentarea resurselor forestiere, repartizarea lor neuniformă pe teritoriul țării constituie un factor negativ pentru exercitarea influențelor eco-protective benefice asupra mediului înconjurător, crearea condițiilor confortabile de trai pentru populație și asigurarea cu produse lemnoase și nelemnoase.

 

Republica Moldova dispune de 49,2 mii ha de vegetație forestieră din afara fondului forestier, ceea ce constituie 30,7 mii ha de perdele forestiere de protecție (câmpuri agricole, drumuri, râuri și bazine acvatice etc.) și 18,5 mii ha de alte tipuri de vegetație forestieră (spații verzi, plantații de arbori și arbuști etc.). Majoritatea terenurilor cu vegetație forestieră nu sunt amenajate și gospodărite în baza unor proiecte și planuri justificate și argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice și fără a respecta exigențele ecologice și silvice.

În Moldova, indicele de acoperire a teritoriului cu păduri a evoluat pe parcursul a ultimelor două secole de la 30% – până la circa 6% (anul 1918), urmând ca în perioada postbelică să fie parțial recuperat până la 11,4% (Fig. 1). Indicatorul respectiv este mult sub media europeană (circa 30%), fiind aproape de sarcina pe termen mediu, stabilită printr-un șir de documente naționale de politici și strategii (15%). În consecință, se înregistrează intensificarea proceselor de eroziune a solului și de alunecări de teren, de schimbare nefavorabilă a regimului hidrologic, aridizare continuă a condițiilor de mediu. Pădurile reprezintă principalul element în asigurarea echilibrului ecologic în acest spațiu geografic.

 

Astfel, problema conservării și dezvoltării durabile a pădurilor existente, precum și extinderea terenurilor forestiere prin împădurirea de noi suprafețe nepotrivite pentru utilizări agricole, constituie o sarcină de interes național. Extinderea terenurilor forestiere este o sarcină de interes național

 

Citește mai mult
image-title

În prezent, în condițiile în care foarte puțini dintre noi mai pot conta că sistemul medical ne va ajuta să ne descurcăm cu diferite boli și să ne revenim după acestea la o stare normal de sănătate,   este foarte actuală restabilirea și menținerea sănătății prin metode alternative.

 

Și acum, ca niciodată, ne uităm spre natură cu speranță.  Oare ne poate ea ajuta în acest sens? Oare există mecanisme prin care ne puteam restabili din punct de vedere fiziologic și psihologic utilizând elementele naturii, pe care le vedem în jur: pădurea, râurile, lacurile, parcurile, plantele, animalele, soarele, ploaia, aerul, liniștea, zgomotul natural, etc., etc., etc.?

 

Un număr de 364 articole științifice din bazele electronice de date PubMed, Cochrane Library, CINAHL, PsyINFO, și China Academic Journals (CAJ) oferite prin baza de date deplină (CNKI) susțin că aflarea în pădure ajută eficient la reducerea tensiunii arteriale, diminuarea ratei pulsului, sporirea variabilității ritmului cardiac, îmbunătățirea parametrilor cardiaci-pulmonari și a funcției metabolice, creând dispoziție bună, reducând nivelul de anxietate și îmbunătățind calitatea vieții participanților la studii. Aflarea în pădure pentru a atinge aceste obiective se poate realiza în forma plimbărilor obișnuite în pădure și în formă de programe terapeutice speciale realizate în pădure.  Concluzia tuturor acestor articole științifice este că chiar și o singură plimbare în pădure poate conduce la beneficii fiziologice și psihologice de termen scurt cu efecte concrete asupra anxietății, tensiunii arteriale, activității inimii, etc.

 

Aceste concluzii au condus la cercetări și studii direcționate. De exemplu, în Japonia, începând cu 2004, au fost efectuate mai multe studii pentru a investiga efectele mediului forestier asupra sănătății umane. În ultimii ani, s-a dezvoltat o nouă știință medicală numită medicină forestieră, ca o știință interdisciplinară aparținând domeniilor medicinei alternative, medicinei de mediu și medicinei preventive, care cuprinde efectele mediilor forestiere asupra sănătății umane.

 

În Germania, pentru prima dată în Europa, au fost create păduri vindecătoare, acestea fiind cultivate în zona Mecklenburg-Pomerania Inferioară. În alte părți ale lumii au avut loc studii privind efectele generale ale ”băii” de pădure, adică a aflării în un mediu forestier benefic, care au constatat că această practică meditativă poate fi asociată cu beneficii pozitive pentru sănătate, cum ar fi o reducere a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, relaxare crescută, bunăstare generală ameliorată și îmbunătățirea nivelurilor depresiei, deși dovezile disponibile sunt încă limitate și efectele observate sunt susceptibile de a fi multifactoriale, depinzând probabil nu numai de prezența compușilor organici biogenici volatili din aerul pădurii, ci și de întregul context natural, culoare verde, etc. Aceste rezultate sunt în conformitate cu studiile preclinice asupra modelelor comportamentale la animale care investighează rolul neurologic al compușilor organici biogenici volatili în depresia sistemului nervos central.

S-a studiat, de asemenea, influența aspectelor fizice și biotice ale mediului natural asupra fiziologiei umane. Aceasta includ procese, compuși sau organisme care determină răspunsuri pozitive la oameni, inclusiv cele care afectează în cele din urmă starea de spirit, cum ar fi fitoncidele (compuși aromatici volatili derivați din copaci, vezi Hansen, Jones și Tocchini, 2017); și specii microbiene găsite în medii naturale care influențează răspunsurile imune și de sănătate mintală ale omului (Lowry și colab., 2016). (Ulrich 1984; Kaplan și Kaplan 1989). Efectele terapeutice ale naturii

 

Citește mai mult

Invitație

 

Stimate Domn/Doamnă,

 

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociația Obștească BIOS au deosebita plăcere de a Vă invita la Atelierul de consultare și validare a Studiului privind Sistemul de Reducere a Riscurilor de Dezastru pentru Agricultura in Moldova.

 

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru evaluarea reducerii riscului de dezastre în sectorul agricol din Caucaz și Europa de Est”.

 

În cadrtul evenimentului urmează a fi discutat și confirmat Studiul menționat mai sus de părțile interesate prezente la eveniment.

 

Evenimentul va avea loc pe data de 05 martie 2021 online începând cu ora 10:00.

Agenda atelierului Agenda_March 05_eng  se atașează.

 

Pentru informații suplimentare și confirmarea participării Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 069134294 sau e-mail: ngobios@yahoo.com până în ziua de 01 martie.

 

Proiectul Studiului de bază la nivel de țară privind reducerea riscului în caz de dezastre, sisteme de avertizare timpurie și servicii de agrometeorologie în Moldova va fi trimis tuturor persoanelor care vor confirma participarea la eveniment.

 

Cu respect,

 

Organizatorii Atelierului

 

Citește mai mult
image-title

Dragi colegi,

Vă doresc un an nou fericit tuturor.

Vă rugăm să găsiți atașat buletinul informativ de iarnă EMENA 2020. În acesta veți găsi actualizări privind facilitarea platformei, extinderea calității de membru, evenimentele viitoare, știrile platformei și multe altele.

https://mailchi.mp/landcoalition/ilc-emena-newsletter-winter-2020

Cele mai bune gânduri,

Christopher

 

Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

 

Colegiul de redacție BioSynopsis nr. 41

 

Citește mai mult
image-title

Dragi colegi,

Vă rugăm să găsiți link-ul la ultimul buletin informativ EMENA cu procesul verbal de la ultima adunare și un sondaj pentru stabilirea datelor pentru următoarele activități. Următoarea ședință va include pregătirea conținutului pentru următoarea întâlnire strategică.

https://mailchi.mp/landcoalition/emena-autumn-newsletter

Mulțumesc,

Christopher

 

Citește mai mult
image-title
PRIAevents împreună cu FNFM, AO BIOS, Bacifera și alți parteneri, vă invită să luați parte la Pria Farmers Day Republica Moldova Awards – Ceremonia de Premiere a Fermierilor din Republica Moldova , in contextul Zilei Nationale a Fermierilor din Republica Moldova – un eveniment unic, care mai ales in acest an, în premieră, conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor fermieri care aduc o contribuție semnificativă la agricultura din Republica Moldova, care sunt exemple de urmat.
Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din Republica Moldova din acest an și puteți urmări LIVE transmisiunea galei de premiere si a discursurilor care vor avea loc on-site.
Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim și oportunitățile pe care le pot avea.
Ceremonia de Premiere va avea loc la Radisson Blu Chisinau si va fi transmisa live pe Facebook PRIAEvents, dar si pe paginile partenerilor nostri.
Premiile fermierilor din Republica Moldova reunesc comunitatea agricolă moldoveană într-o ceremonie extrem de prestigioasă transmisa în direct dintr-o locație de top din Chișinău. Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu , mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special. Prezentarea premiilor este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura moldoveană.
Haideți să îi sărbătorim împreună!
Program
10,30 – Start conferința online transmisă live de la Radisson Blu Chișinău
10,35-11,45 – Panel online – Cum putem crește afacerile fermierilor din Republica Moldova?
11,45- 13,00 – Transmisie LIVE: Ceremonie de Premiere a Fermierilor din Republica Moldova
Mai multe detalii despre agenda evenimentului şi modalități de înscriere pentru participare gratuită puteți găsi pe www.priaevents.ro și completând https://priaevents.ro/inregistrare-pria-farmers-day…/ veți putea primi prezetările sau alte informații post eveiment.
Vă rugăm sa confirmati prezenta prin bifarea butonului attend și la evenimentul creat pe Facebook aici și pe LinkedIn aici.
RSVP:
Raluca Voivozeanu
Founder / CEO at PRIA
P | +4031 4219254
C | +4 0723 12 14 18
E | raluca.voivozeanu@priaevents.ro
Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

Buletinul poate fi accesat pe link-ul: BioSynopsis nr. 40

Citește mai mult