Schimbarea climei Archives

15

noiembrie

Unele comentarii privind raportul de activitate a Guvernului pentru primele 100 de zile

noiembrie 15, 2021 Valentin Ciubotaru Materiale electronice, Noutăţi, Resurse informaționale, Schimbarea climei, Schimbarea climei

Guvernul a prezentat raportul de activitate pentru primele 100 de zile, care include multe realizări. Sunt salutabile activitățile realizate în unele domenii. Mă voi opri doar la domeniile în care activăm: protecția mediului, agricultura și dezvoltarea rurală. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a fost redenumit în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar Ministerul Mediului – instituție creată separat, va acoperi următoarele sectoare: protecţia mediului, schimbări climaterice și domeniul resurse naturale.

În Raport la Agricultură și dezvoltarea rurală sunt incluse următoarele activități realizate:

A fost majorat Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural cu 435,0 mil. lei pentru măsuri de sprijin pentru producătorii agricoli și grupuri de producători care au efectuat investiţii.
A fost deblocat procesul de achitare a datoriilor către producătorii agricoli care nu au primit subvenții post-investiționale pentru anul 2020.
Au fost create platforme regionale de comercializare a producției autohtone în centrele raionale pentru ca fermierii să aibă posibilitatea sa-și vândă producția agricolă.
A fost inițiată procedura de modificare principiilor de subvenționare privind dezvoltarea agriculturii și mediului rural, în vederea încurajării și stimulării investițiilor axate pe procesarea producției agricole.
A fost facilitată participarea a 34 de exportatori din Moldova la 6 expoziții internaționale de mărfuri și servicii.

Printre activitățile realizate la capitolul Protecția Mediului sunt incluse următoarele:

A fost organizată a 3-a ședință a Comisiei moldo-ucrainene privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru în vederea punerii în aplicare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012.
A fost aprobat Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”;
A fost aprobat cadrul normativ cu privire la constituirea, administrarea și gestionarea fondului cinegetic național (cadrul normativ secundar pentru implementarea Legii vânătorii si fondului cinegetic nr. 298/2018).
A fost angajată prima tranșă de 25 milioane de euro din cadrul Programului destinat pentru finanțarea dezvotării infrastructurii în Regiunile de management al deșeurior.
A fost elaborat Studiul de fezabilitate și de impact asupra mediului pentru construcția Stației de epurare a apelor uzate din mun. Soroca, realizat din sursele fondului fiduciar multi-donator al regiunii Europei și Asiei Centrale (ECAPDEV).
Au fost lansate 2 sisteme de canalizare și stații de epurare la Cantemir și Dănceni;
În contextul campaniei „Un arbore pentru dăinuirea noastră” sunt efectuate lucrări de creare a culturilor silvice în fondul forestier și regenerare naturală pe o suprafață de 579 ha.
A fost aprobat proiectul de lege privind prevenirea pierderii și risipei alimentare în vederea tranziției către economia circulară prin menținerea alimentelor în circuitul consumului, evitarea formării deșeurilor alimentare și încurajarea redistribuirii surplusului de produse alimentare.

Guvernarea a menționat că problema schimbărilor climatice este prioritară pentru Republica Moldova, dar din Raport nu reiese aceasta. E binecunoscut faptul că schimbările climatice duc la intensificarea dezastrelor, iar agricultura și mediul sunt afectate cel mai tare de ele. La capitolul: Gestionarea situațiilor excepționale este inclusă doar o măsură eliberarea unor bunuri materiale din rezervele de stat și alocarea mijloacelor financiare pentru reparația acoperișului unui gimnaziu, u prevenirea inundațiilor în 2 localități și eliberarea păcurii din rezerva de stat.

Vreau să aduc la cunoștință că în acest an Asociația Obștească BIOS, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a realizat Analiza completă a sistemului de reducere a riscurilor de dezastre în agricultură în Republica Moldova, în care se descrie situația actuală privind cadrul juridic, politic și institutional privind schimbările climatice și reducerea riscului dezastrelor, evaluarea riscurilor și planificarea măsurilor de reducere/gestionare a riscului de dezastre, sistemele de avertizare timpurie, serviciile agrometeorologice, etc. Sunt propuse multiple recomandări de îmbunătățire a sistemului de management și reducere a riscurilor de dezastre. Anume acest Studiu poate ajuta substantial la elaborarea strategiei în domeniu și armonizarea acțiunilor instituțiilor publice în domeniul respectiv.

Deoarece Ministerele s-au divizat, anticipam că raportul să includă o nouă abordare a soluționării problemelor în domeniile respective, mai ales că situația este dezastruoasă. La protecția mediului sunt inițiative noi, dar nu este prezentată viziunea de guvernare în domeniile respective și pașii pentru realizarea acesteia.

Valentin Ciubotaru,

director executiv, AO BIOS

Citește mai mult

14

noiembrie

Ce impact va avea campania de împădurire a plaiului „Plantează-ți viitorul”, 2021?

noiembrie 14, 2021 Valentin Ciubotaru Deșertificarea, Materiale electronice, Noutăţi, Protecția mediului, Schimbarea climei, Schimbarea climei

În data de 13 noiembrie, în Republica Moldova a fost lansată oficial campania de împădurire a plaiului „Plantează-ți viitorul”, 2021.

Startul Campaniei de inverzire si l-au asumat Presedintia, Parlamentul, Guvernul, Autoritatea centrala de ramura – Ministerul mediului cu institutiile subordonate, alte autoritati publice. Astfel, colaboratorii Ministerului Mediului şi din instituțiile din subordine, împreună cu reprezentanți ai aparatului prezidențial s-au deplasat în Rezervația Naturalā „Codru” din localitatea Lozova, unde au participat la lucrările de împădurire a unui masiv bogat în păduri seculare.

Este o campanie binevenită, mai ales luând în considerație rata mica de împădurire pe care o are Moldova, dar și starea dezastruoasă a pădurilor existente. Totuși, ca să aibă un impact mare campania de înverzire a reprezentanților Administrației Publice Centrale trebuia de început pe terenurile degradate și nu pe teritoriul Rezervației Științifice, unde conform legislației în vigoare ar trebui să fie un model demn de urmat.

Nu știu în ce măsură sunt specialuiști în domeniul solului Ministerul Mediului, dar dacă se dorește de a iniția o astfel de companie pe întreg teritoriul țării, atunci ei trebuiau să spună dacă e momentul potrivit ca să se realizeze această companie de înverzire. Din datele care le avem, conținutul apei în sol este la nivelul celui de ofilire. Pedologii și agronomii cunosc că în aceste condiții nu se recomandă de a planta arbori și arbuști, dar nici plante anuale. Am dori ca să ieșim din campanii (electorale, de înverzire, etc.) și să realizăm activități durabile astfel ca viața oamenilor, dar și starea mediului să se îmbunătățească.

Valentin Ciubotaru,

director executiv, AO BIOS

Citește mai mult

9

noiembrie

Programul de Provocare pentru Inovație în Adaptare numește 10 noi câștigători

noiembrie 9, 2021 Valentin Ciubotaru Deșertificarea, Noutăţi, Protecția mediului, Resurse informaționale, Schimbarea climei, Schimbarea climei

Facilitatea Globală pentru Mediu (GEF) a anunțat 10 noi câștigători ai Programului său de provocari pentru inovație în adaptare, o competiție care oferă finanțare de bază pentru inițiative inovatoare menite să ajute țările vulnerabile să facă față crizei climatice care se agravează.

Conceptele de proiect selectate în runda a doua a Programului Challenge (Provocare) au fost depuse de BFA Global, BNP Paribas, CropIn, Earth Security, Grameen Crédit Agricole Microfinance Foundation, Heifer International, Alliance of Bioversity International și International Center for Tropical Agriculture, Winrock International, Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Mondial de Resurse.

În total 418 de propuneri au fost primite în cadrul celei mai recente cereri de propuneri a GEF, care acoperă o gamă largă de domenii și sectoare. Fiecare concept câștigător va fi eligibil pentru a primi granturi de la Fondul Special pentru Schimbările Climatice și Fondul pentru țările cel mai puțin dezvoltate, găzduit de GEF, care în ultimii 20 de ani au oferit finanțare țintită pentru proiecte de rezistență la schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare și cu venituri mici.

Președintele GEF, Carlos Manuel Rodriguez, a spus că interesul puternic față de competiție reflectă potențialul sectorului privat de a investi și de a se implica mult mai mult în soluții de rezistență la schimbările climatice, în special în țările în curs de dezvoltare, unde nevoile de adaptare sunt enorme.

„Cele mai grele provocări de mediu în fața noastră – inclusiv cum să facem față schimbărilor climatice – necesită cele mai strălucite minți la masă. Este cu adevărat încurajator să vedem că această competiție atrage atât de multe companii de talie mondială, instituții financiare și dezvoltatori de tehnologie cu idei excelente despre cum să construim societăți, lanțuri de aprovizionare, sisteme alimentare și economii mai reziliente la climă”, a spus Rodriguez. „Când GEF a lansat Programul Provocare pentru inovație în adaptare în urmă cu doi ani, a deschis ușa către noi parteneriate care fac o diferență reală în țările în curs de dezvoltare și în țările cel mai puțin dezvoltate ale căror ambiții de mediu au nevoie de sprijin urgent.”

Prima cohortă de nouă concepte de proiect câștigătoare a Programului de provocare pentru inovație în adaptare a fost anunțată la cel de-al 25-lea summit al ONU privind schimbările climatice, desfășurat la Madrid în 2019. Aceste inițiative de adaptare la schimbările climatice sunt conduse de parteneri, inclusiv Clarmondial, Massachusetts Institute of Technology, Nespresso, South Pole și Willis Towers Watson, alături de agențiile de implementare GEF.

Ultimii zece câștigători, anunțați în timpul summitului climatic COP26 de la Glasgow, vor fi eligibili pentru granturi între 440.000 și 1,3 milioane dolari fiecare, odată ce vor fi pe deplin aprobate. Sprijinul total al GEF din această rundă a competiției va fi de 10 milioane USD.

Noile proiecte propuse urmăresc îmbunătățirea accesului la capital, tehnologii și servicii financiare, inclusiv pentru micii fermieri care trec la practici de adaptare la climă; să creeze o facilitate de finanțare privată bazată pe natură pentru orașele de coastă din țările cel mai puțin dezvoltate; dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare mai rezistente prin utilizarea sistematică a datelor, standardelor și certificării climatice; sprijinirea peisajelor de orez rezistente la climă; și extinderea fluxurilor de investiții în măsurile de adaptare la climă, inclusiv prin noi instrumente de asigurare.

Ca și în prima rundă, fiecare inițiativă va fi dezvoltată și implementată în parteneriat cu una dintre cele 18 agenții oficiale de implementare ale GEF, inclusiv Conservation International, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO).

GEF sprijină eforturile de adaptare la climă, în principal prin LDCF și SCCF. De la înființarea lor în 2001, au oferit 2 miliarde de dolari sub formă de granturi și au mobilizat alte 13 miliarde de dolari din alte surse pentru a reduce vulnerabilitatea a aproximativ 60 de milioane de oameni din 118 țări. LDCF oferă sprijin direcționat țărilor cel mai puțin dezvoltate, iar SCCF se concentrează pe inovare care poate crește rezistența la scară a țărilor în curs de dezvoltare la schimbările climatice, în parteneriat cu sectorul privat.

Citește mai mult

15

iulie

Avizul BIOS la proiectul Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Comitetelor tehnice din cadrul Comisiei naționale privind schimbările climatice

iulie 15, 2021 Valentin Ciubotaru Materiale electronice, Noutăţi, Protecția mediului, Schimbarea climei

Proiectul Regulamentului cu privire la organizarea si functionarea Comitetelor tehnice din cadrul Comisiei naționale privind schimbarile climatice (CNSC) este foarte necesar și actual pentru a impulsiona includerea aspectelor schimbărilor climatice în planificare, implementare, monitorizare și evaluare a măsurilor de reducere a emisiilor gazelor cu effect de seră și de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naționale. Avizul BIOS la Regulamentul privind organizarea si funcționarea Comitetelor tehnice

AO BIOS susține prevederile Regulamentului cu luarea în considerație a următoarelor comentarii:

Este necesar de armonizat textul din dispozițiile generale cu competențele Comitetelor tehnice. Astfel, în dispoziții generale, paragraful 2 se menționează “Comitetele tehnice sunt entitati de lucru ale CNSC, create pentru a oferi suport Comisiei în exercitarea functiilor sale de examinare a propunerilor dc proiecte si programe in domeniul schimbarilor climatice pentru recomandarea finantarii acestora de către partenerii de dezvoltare și fondurile internationale în domeniu precum și monitorizarea implementării proiectelor și programelor în domeniul schimbărilor climatice la nivel național și sectorial”, iar competențele sunt cu mult mai vaste (Capitolul II, paraful 7):

Acordă suport CNSC în procesul de planificare, implementare, monitorizare și evaluare a Planului Național de Adaptare și Planurile Sectoriale de Adaptare;
Acordă suport CNSC în examinarea propunerilor de proiecte și programe în domeniul schimbărilor climatice, precum și in monitorizarea și evaluarea implementării proiectelor si programelor in domeniul schimbărilor climatice la nivel național și sectorial;
Examinează și avizează proiectele de documente de politici și angajamentele naționale în domeniul schimbărilor climatice și Rapoartele privind implementarea acestora.

2. În paragraful 9 considerăm că dacă se prezintă curriculum vitae, în care candidatul include informația privind experiența de lucru în domeniu, inclusiv responsabilitățile care le-a avut în cadrul diferitor proiecte, atunci copia actului care justifica activitatea sau experiența de lucru în unul din sectoarele pentru care candidează. nu este necesară, deoarece cei mai experimentați candidați au prestat servicii în multiple companii și în acest caz nu este clar se vor solicita toate, sau doar unele copii ale contractelor.

Citește mai mult

8

iunie

Consiliul FGM va marca 30 de ani de colaborare

iunie 8, 2021 Valentin Ciubotaru 6. Gestionarea ecosistemelor și protecția mediului, Noutăţi, Resurse informaționale, Schimbarea climei, Schimbarea climei

Organul de conducere al Facilității Globale de Medui (FGM) se va întruni în perioada 14-18 iunie pentru a lua decizii în privința la 340 de milioane de dolari în noi fonduri pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să își sporească rezistența la climă și să continue să promoveze protecția și conservarea mediului, în perioada și după pandemia COVID-19.

Va fi cea de-a 60-a reuniune a Consiliului FGM, care se întrunește de două ori pe an de când fondul multilateral a fost creat acum trei decenii în 1991, și a 30-a din Fondul pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDCF) și Fondul special pentru schimbări climatice (SCCF). La fel ca ultimele două reuniuni ale Consiliului, această ședință va avea loc virtual din cauza coronavirusului.

CEO-ul și președintele FGM, Carlos Manuel Rodriguez, a remarcat înainte de ședințe că multe țări în curs de dezvoltare au manifestat o hotărâre impresionantă în a continua să acorde prioritate acțiunilor de mediu în ultimul an, chiar și în condiții extrem de dificile.

„Sunt umilit de angajamentul și perseverența pe care le-am văzut la guvernele partenere de a continua să acorde prioritate problemelor de mediu în condițiile pandemiei și de a ridica ambițiile colective de a pune planeta noastră pe o cale mai sănătoasă”, a spus Rodriguez. „Cred cu adevărat că vom utiliza șansele de a impulsiona acțiunile pentru o recuperare verde, albastră, curată și rezilientăă și aștept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru schimbarea de care are nevoie lumea”.

În cadrul ședinței, reprezentanții celor 184 de guverne membre ale FGM vor lua decizii în privința 281 de milioane de dolari pentru inițiativele de mediu ale țărilor în curs de dezvoltare, plus 60 de milioane de dolari suplimentari pentru adaptarea la schimbările climatice în cele mai vulnerabile țări ale lumii prin intermediul LDCF.

Lor li se vor alătura șefii celor cinci convenții internaționale de mediu pe care FGM le sprijină financiar – în ceea ce privește diversitatea biologică, schimbările climatice, deșertificarea, substanțele chimice și mercurul – precum și reprezentanții celor 18 agenții oficiale partenere care implementează proiecte sprijinite de FEM în colaborare cu autoritățile locale.

Având în vedere că țările în curs de dezvoltare eligibile pentru finanțare din partea FGM sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice, reuniunile Consiliului se așteaptă să se concentreze în mod semnificativ asupra modalităților de reducere a decalajului de finanțare pentru reziliență la schimbările climatice, inclusiv prin angajamentul de 60 de milioane de dolari noi sprijin financiar special pentru țările cel mai puțin dezvoltate.

Delegații vor revizui, de asemenea, evidența operațională și rezultatele FGM, vor discuta despre o nouă abordare inovatoare a colaborării cu Fondul Verde pentru Climă și vor asculta de la Comitetul consultativ științific și tehnic și de la Biroul independent de evaluare, ciclul de finanțare FGM-8 care va dura din iulie 2022 până în iunie 2026.

Reuniunile Consiliului FGM și LDCF / SCCF vor fi precedate de consultări ale societății civile axate pe oportunitățile pentru societatea civilă, popoarele indigene și comunitățile locale de a îmbunătăți în continuare adaptarea la schimbările climatice în locurile în care o astfel de investiție este cea mai urgentă, inclusiv și în special în țările cel mai puțin dezvoltate.

Programul de lucru al fondului fiduciar de 281 de milioane de dolari este cel de-al doilea din ultimul ciclu de reaprovizionare a FGM-7 și se întinde pe 92 de țări, inclusiv 30 de țări cel mai puțin dezvoltate și 35 de state insulare mici în curs de dezvoltare. Acesta include 36 de proiecte legate de apele internaționale, produse chimice și deșeuri, biodiversitate, schimbări climatice și degradarea solului.

Se așteaptă ca de noile proiecte să beneficieze de peste 18 milioane de locuitori din zonele proiectului, inclusiv femei, și să genereze beneficii globale de mediu dincolo de granițele naționale. Trei programe sprijinite de FGM – privind mobilitatea electronică, substanțele chimice și mineritul artizanal – sunt, de asemenea, pregătite pentru extindere în noi țări în cadrul programului de lucru.

Un alt set de proiecte, evaluat la 60 de milioane de dolari și care se concentrează în mod special pe țările cel mai puțin dezvoltate, va fi, de asemenea, luat în considerare de Consiliul LDCF / SCCF.

Acestea includ patru proiecte de adaptare la schimbările climatice care urmează să fie finanțate atât de fondul fiduciar FGM, cât și de LDCF gestionat de FGM, care este singurul fond multilateral axat exclusiv pe ajutarea țărilor cel mai puțin dezvoltate să facă față schimbărilor climatice. Acestea reprezintă un proiect de reabilitare a agriculturii adaptive și a terenurilor de pădure în Somalia; un proiect durabil de gestionare a terenurilor și adaptare la schimbările climatice în Timor-Leste; un proiect de reziliență la schimbările climatice din sectorul apei în Bhutan; și un proiect integrat de gestionare și restaurare a peisajului în Republica Central africană.

LDCF propune, de asemenea, proiecte pentru a sprijini creșterea rezilienței la climă în Eritreea, Kiribati și Lesotho. Cu acest set de proiecte, fondul dedicat sprijinit de donatori, inclusiv Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit și Statele Unite va acorda sprijin financiar tuturor țărilor cel mai puțin dezvoltate din Ciclul FGM-7.

Citește mai mult

20

mai

Unele comentarii privind Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”

mai 20, 2021 Valentin Ciubotaru 6. Gestionarea ecosistemelor și protecția mediului, Materiale electronice, Noutăţi, Protecția mediului, Resurse informaționale, Schimbarea climei, Schimbarea climei

Astăzi am fost invitat în calitate de membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice la Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în parteneriat cu PNUD Moldova și Ambasadele Marii Britanii și a Italiei la Chișinău.

Au avut loc mai multe prezentări interesante conform agendei evenimentului. Agenda 13-07-1789 13.05.2021. Poate că din cauza că evenimentul a avut loc online, s-a reușit doar de ascultat prezentările, dar de fapt dialog nu s-a primit, deoarece au fost alocate doar 10 minute pentru întrebări și răspunsuri, iar în discuții au avut posibilitate să se includă doar persoanele incluse în agendă.

Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP 26” este un eveniment foarte important și era necesar de discutat materialele care le va prezenta Moldova la Glasgow, cel puțin, în Comisia Nalională privind Schimbările Climatice creată de MADRM, despre care a vorbit D-na Valentina Țapiș, Secretar de Stat la MADRM. Astfel, noi, membrii Comisiei nu am avut posibilitate să facem cunoștință din timp cu aceste materiale și să ne expunem pe marginea lor. Mai mult ca atât, nu ni s-a rezervat timp ca să ne expunem opinia și în cadrul acestui eveniment.

Din prezentările reprezentanților Administrației Publice Centrale, reiese că Republica Moldova este una dintre țările fruntașe atât la planificarea acțiunilor privind atingerea țintelor Acordului de la Paris, cât și la implementarea acestora. Astfel, Dl. Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a menționat că Republica Moldova este una dintre cele patru țări din lume care a prezentat contribuția națională determinată (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. Pe de altă parte, el a menționat că Republica Moldova a redus cu circa 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020. Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%. Cifrele impresionează și pare-se că Moldova chiar e în fruntea majoritatea țărilor, inclusiv celor dezvoltate. Așa să fie? Hai să analizăm puțin cifrele și cauzele acestor reduceri. Vom analiza puțin agricultura, care ocupă al 2-lea loc după volumul emisiilor gazelor cu efect de seră. Reducerea emisiilor este din cauza lipsei unei viziuni holistice la dezvoltarea agriculturii și ca consecință este reducerea semnificativă a numărului animalelor, păsărilor, etc. în perioada 1990-2020. Și specialiștii în domeniu cunosc că sectorul zootehnic e practic distrus, dar aceasta nu înseamnă că noi întreprindem careva măsuri și facem careva progrese în acțiunile privind schimbările climatice.

Vorbind despre reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, se are în vedere dezvoltarea durabilă a sectorului respectiv prin intermediul trecerii la tehnologii cu consum redus de energie și de reziliență la schimbările climatice, dar nu distrugerea subsectoarelor sau sectoarelor economiei naționale. În fitotehnie în ultimii ani au început să fie aplicate practicile agriculturii conservative, dar nu putem spune că e o dezvoltare a sectorului față de 1990, deoarece indicatorii economici sunt mai mici ca în perioada respectivă. Anume despre aceste aspecte trebuia să fie dialogul – în ce măsură noi contribuim la reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, asigurând o dezvoltare durabilă a economiei naționale, precum și cum monitorizăm și evaluăm datele respective, astfel ca ele să fie transparente și accesibile.

Sunt multe întrebări și privind calculele care au stat la baza prezentării contribuției naționale determinate (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. În documentul respectiv se specifică că 70% din NDC vor fi atinse necondiționat, adică din bugetul RM și doar 15% – condiționat – cu susținerea partenerilor de dezvoltare/donatorilor. Este evident că nu avem bani alocați pentru aplicarea noilor tehnologii în domeniu. Nu întâmplător, Dl. Perju a terminat prezentarea cu următoarele cuvinte: mizând pe susținerea partenerilor de dezvoltare, RM va atinge NDC, țintele Acordului de la Paris. Am dat întrebarea în ce măsură datele prezentate în NDC sunt reale și nu doar visuri când de fapt ne-am angajat ca să asigurăm reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice preponderent cu forțe proprii. Chiar m-a mirat faptul că în loc să ascultăm ce măsuri se întreprind în sectoarele economiei naționale pentru a reduce emisiile și adaptare la schimbările climatice, am ascultat ce întreprinde PNUD-ul ca să susțină RM în acest domeniu, deci noi ne luăm angajamente că le vom realiza preponderent din contul nostru, dar mizăm ca acțiunile să fie realizate de partenerii de dezvoltare sau donatori.

Poate e cazul să ne reamintim cu ce am început în acest domeniu și să revenim la experiența respectivă… Astfel, am avut onoarea să fiu manager la pregătirea Primei Comunicări Naționale a RM față de Conveția cadru a schimbărilor climatice UNFCCC. Pentru a pronostica emisiile și a întreprinde măsuri, echipa proiectului respectiv s-a adresat la Ministerul Economiei și Centrul de Analize Strategice PNUD ca să ne ofere scenariile de dezvoltare economică a RM și în baza acestora să calculăm emisiile prognozate. Acum trăim cu ziua de azi, nu mai avem careva scenarii de dezvoltare economică, socială și ecologică a RM, așa că presupun că NDC-ul s-a elaborat reieșind din situația la zi – în ce măsură s-a deteriorat domeniul respectiv și trend-ul de înrăutățire a situației fără a lua în considerație varinta care o iau țările dezvoltate – dezvoltarea durabilă prin modificarea tehnologiilor, care să fie prietenoase mediului și adaptate la schimbările climatice. E regretabil acest fapt.

Mai este un aspect al angajamentelor luate de RM – luând asemenea angajamente ambițioase și ași adăuga eu negândite, noi contribuim la frânarea dezvoltării economice a acestui teritoriu, deoarece dezvoltarea economică presupune și emisii mai mari ale gazelor cu efect de seră, mai ales în condițiile când noi nu schimbăm tehnologiile; dar având angajamentele respective, Moldova va fi obligată să ia măsuri ca de exemplu, să reducă numărul animalelor – în caz că agenții economici decid ca acest domeniu să-l dezvolte. Poate a venit timpul ca să nu ne focusăm doar la rapoarte și promisiuni, dar să avem grijă în primul rând de oamenii care au mai rămas să trăiască aici, la dezvoltarea acestui teritoriu prin luarea în considerație a tuturor factorilor, dar și să avem rezerve ale emisiilor gazelor cu efect de seră astfel ca agenții economici să se poată dezvolta.

Evident că va veni și perioada evaluării implementării măsurilor de reducere a gazelor cu efect de seră și adaptare la schimbăriole climatice prezentate de Moldova ca contribuție națională determinată, cum de exemplu, a făcut-o, de exemplu, Secretariatul Convenției de poluare transfrontalieră la distanțe lungi (CLTAP) și a trebuit să oferim dovezile solicitate. N-ași vrea ca să se spună despre Moldova că este țara cu cele mai mari promisiuni și cu cele mai puține realizări.

Acest eveniment a demonstrat că avem nevoie de dialoguri politice pe diferite probleme și nu odată în an, dar mai des. Totodată, ele trebuie să fie atât pentru a prezenta vre-un raport peste hotare, dar în special – ca să discutăm cum îmbunătățim situația la nivel local, național, sectorial, intersectorial, astfel nu numai să raportăm careva date, dar oamenii chiar să sesizeze schimbări spre bine în viața zi de zi, inclusiv și în adaptarea la schimbările climatice.

Valentin Ciubotaru,

doctor în științe agricole,

directorul executiv al AO BIOS,

membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice.

Citește mai mult

19

martie

Foamea și schimbările climatice

martie 19, 2021 Valentin Ciubotaru Materiale electronice, Noutăţi, Schimbarea climei, Schimbarea climei

Foamea este cea mai groaznică și profundă expresie a sărăciei și se întîlnește în toate țările, chiar și în cele mai dezvoltate. Frica de foame a devenit deja un element indispensabil al ADN-ului nostru, transmis de la strămoșii noștri speriați și afectați de diverse epizoade de foamete din viața proprie sau cea a predecesorilor.

Totuși, în acest sens, în țările cu condiții favorabile și bine administrate ar fi bine să nu ne lăsăm pradă fricii, deoarece de câteva zeci de ani acest fenomen este în descreștere în întreaga lume. Acest lucru se datorează ingeniozității și optimismului fermierilor de pe tot mapamondul. Anume ei produc aproximativ 80 procente din alimentele consumate de către toți locuitorii pămîntului. Alte roluri importante în acest progres îl au și ONG-urile de profil, creșterea economică și dezvoltarea industriei.

Cu regret, totuși, din cauza secetelor și altor dezastre naturale de care au suferit recent foarte multe țări, fenomenul foametei a început a crește din nou. În lume, aproximativ 820 milioane de oameni suferă de foame cronică. Aceștia trăiesc o foame persistentă, care scade gradual moralul și credința într-un viitor mai bun. Zi de zi, aceste milioane de oameni își vor trimite copiii la culcare flămînzi și se vor întreba dacă le va ajunge puteri să muncească în ziua următoare fără a-și pierde cunoștința de foame.

Chiar dacă mulți dintre noi sunt deja atît de obosiți de acest subiect și reacționează indiferent la noutățile despre criza climatică, secete și inundații, trebuie să realizăm că creșterea globală a foametei se datorează în mare parte situației climatice. În ultimul timp, am fost martori a multor inundații, secete, furtuni cu mult mai aprige decât în trecut. Fermierii din ziua de azi au ajuns să accepte astfel de evenimente mai mult ca pe o rutină decît ca ceva excepțional.

Totodată, producerea alimentelor este una din cauzele schimbărilor climatice, deoarece pentru a cultiva culturi și a crește animale domestice, se defrișează milioane de hectare de păduri. Deci, în momentul de față, trăim o mare provocare, iar principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem este dacă e posibil de a hrăni toată populația lumii fără a distruge planeta pe care trăim? Cel mai logic răspuns este agricultura durabilă. Ar trebui să creștem în continuare produsele cu care ne alimentăm, dar păstrînd calitatea solului, păstrînd apele curate, minimizînd pe cît e posibil folosirea chimicatelor, și protejînd biodiversitatea. Evident că aceste scopuri nu pot fi atinse dacă toți fermierii, ONG-urile, administrațiile, guvernele și alte structuri nu se vor uni.

Iată care sunt unele dintre sugestiile promovate de către cercetătorii din lumea întreagă:

Încetarea extinderii terenurilor agricole. Acest lucru poate fi realizat folosind stimulente precum plata pentru servicii ecosistemice, certificare și ecoturism. Această schimbare va aduce beneficii imense mediului fără a reduce dramatic producția agricolă sau bunăstarea economică.
Îmbunătățirea randamentelor agricole. Multe țări și regiuni ale acestora nu se ridică la nivelul lor potențial de producere a culturilor. Acest lucru este cunoscut sub numele de lacune de randament. Utilizarea îmbunătățită a soiurilor de culturi existente, o gestionare mai bună și soiurile mai performante în condiții precare ar putea spori producția de alimente cu aproape 60% față de situația actuală.
Utilizarea terenurilor într-un mod mai strategic. Utilizarea curentă a apei, a substanțelor nutritive și a reziduurilor agricole este neuniformă; mai mult utilizarea incorectă sau inadecvată a acestora este mai degrabă regulă, decât excepție. Realocarea strategică ar putea spori substanțial beneficiile.
Dietele în schimbare. Creșterea hranei pentru animale sau a biocombustibililor pe terenurile de cultură primare, oricât de eficientă ar părea, este o epuizare a alimentației umane. Dedicarea terenurilor culturilor, pe care le consumă oamenii, ar putea spori caloriile produse de fiecare persoană cu aproape 50%. Chiar și deplasarea utilizărilor nealimentare, cum ar fi hrana animalelor sau producția de biocombustibili, de pe terenurile de cultură – pe terenuri actualmente neperformante, ar putea face o mare diferență.
Reducerea deșeurilor. O treime din alimentele produse la ferme ajung la gunoi, altele sunt utilizate ineficient sau consumate de către diverși dăunători. Eliminarea deșeurilor prin metode mai inteligente ar putea mări volumul alimentelor disponibile pentru consum cu încă 50%.

Acestea sunt doar unii pași, pe care îi putem face întru îmbunătățirea situației actuale, dar cu puțină ingeniozitate și mult respect pentru planeta care ne hrănește, putem asigura alimente suficiente pentru toți locuitorii planetei fără a o distruge. Pentru început trebuie doar să ne transformăm dorințele și visurile în planuri, iar planurile – în acțiuni.Foamea și schimbările climatice

Citește mai mult

17

noiembrie

Asociația BIOS este membru Comisiei naționale pentru schimbările climatice, instituite de Guvern

noiembrie 17, 2020 Valentin Ciubotaru Noutăţi, Resurse informaționale, Schimbarea climei

BIOS salută decizia Guvernului de a institui Comisia națională pentru schimbările climatice și va depune toate eforturile ca activitățile de implementare a Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, precum şi ale altor tratate internaționale în domeniu, la care Moldova este parte, să fie realizate în conformitate cu prevederile lor; și să îndreptățească așteptările Asociațiilor Obștești în domeniul mediului, care au propus ca să facem parte dîn această Comisie.

În data de 28 octombrie, Guvernul Republicii Moldova a instituit Comisia națională pentru schimbările climatice – în calitate de organ colegial în domeniul atenuării impactului şi adaptării la schimbările climatice. Comisia va coordona la nivel național activitățile de implementare a prevederilor Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, precum şi ale altor tratate internaționale în domeniu, la care Republica Moldova este parte.

Membrii acestei comisii sunt:

Perju Ion–ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, președinte al Comisiei naționale,
Popov Maxim–secretar de stat al Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, vicepreședinte al Comisiei naționale,
Pușcuța Serghei–viceprim-ministru, Ministerul Finantelor al Republicii Moldova,
Railean Serghei–ministru al Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova,
Dumbrăveanu Viorica–ministru al Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,
Șarov Igor–ministru al Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldov,
Vlah Irina–guvernator alunității teritoriale autonome Găgăuzia,
Furdui Viorel–director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova,
Grigoraș Mihail–director adjunct interimar al Serviciului Hidrometeorologic de Stat,
Cojocaru Dumitru–directoral Agenției ,,Moldsilva”,
Andriuca Valentina–conferențiar universitaral Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM),
Nedealcov Maria–director al Institutului de Ecologie și Geografie,
Ciubotaru Valentin–director executiv al A.O. „BIOS”,
Andreev Nadejda–președinte al Asociației Obștești „Femeile în dezvoltarea durabilă a Moldovei WiSDOM,
Lozinschi Nina–secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen,
Stratan Mihail–director „Sarco Engineering” SRL,
Boincean Boris–director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”.
Comisia va asigura cadrul instituțional pentru realizarea procesului de adaptare la schimbările climatice. Va elaborara, evalua şi aproba proiecte de implementare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național.

Citește mai mult

29

iulie

Aviz la proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole

iulie 29, 2020 Valentin Ciubotaru Agricultura durabilă, Deșertificarea, Materiale electronice, Noutăţi, Protecția mediului, Schimbarea climei, Schimbarea climei

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult

22

aprilie

Ziua Pământului

aprilie 22, 2020 Valentin Ciubotaru Materiale electronice, Noutăţi, Protecția mediului, Schimbarea climei

Ziua Pământului este sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie și cu această ocazie se trage un semnal de alarmă privind protejarea mediului înconjurător. Această zi a fost fondată cu scopul de a trezi interesul clasei politice față de mediu.

Ziua Planetei Pământ a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a atrage atenția clasei politice față de dezinteresul pe care îl arăta mediului înconjurător. Prima dată acest moment a fost marcat prin manifestații antipoluare pe întreg teritoriul Statelor Unite, la care au participat aproximativ 20 de milioane de americani. Ca urmare a acestor manifestații, senatorul american Gaylord Nelson a reușit să convingă politicienii de necesitatea adoptării unei legislații corespunzătoare pentru protecția mediului înconjurător: legea aerului curat, a controlului substanțelor toxice, a calității apei etc.

Din 1970 și până astăzi, în fiecare an, 22 aprilie a fost sărbătorită drept Ziua Pământului și se organizează manifestații care urmăresc să aducă în atenția oamenilor necesitatea protejării mediului înconjurător.

Astfel, suntem la cea de-a 50^a aniversare a Zilei Pământului. Tot în această zi în 2016 a fost semnat Acordul de la Paris pentru a lua măsuri de reducere și adaptare la schimbările climatice. Tema pentru Ziua Pământului 2020 este acțiunea climatică. Provocarea enormă – dar și oportunitățile vaste – de acțiune privind schimbările climatice au distins problema ca fiind subiectul cel mai apăsător pentru a 50-a aniversare.

Este necesar atât în această zi, cât și în fiecare zi să modificăm acțiunile pe care le realizăm pentru a ne schimba viața și a proteja mediul.

Chiar și în această perioadă în perioada situației excepționale din cauza coronavirusului trebuie să medităm și să planificăm acțiunile noastre ca să nu aibă un impact negative asupra Pământului.

Din partea Platformei Naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului îndemnăm toate instituțiile publice organizațiile din domeniu, inclusiv administrația publică central, raională, locală, agenții economic, instituțiile de cercetări științifice, universitățile, colegiile, liceele, gimnaziile, organizațiile neguvernamentale să planifice, iar la terminarea acestei perioade în care suntem datori să stăm acasă, și să realizeze acțiuni durabile prietenoase mediului, astfel ca nu numai să exploatăm Pământul, dar și să avem grijă de dânsul.

Citește mai mult

Arhivă

Accesează Forumul Platformei SNI

Articole recente

Comentarii recente

Categorii

SNI

15

14

9

15

8

20

19

17

29

22