image-title

Ziua Pământului este sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie și cu această ocazie se trage un semnal de alarmă privind protejarea mediului înconjurător. Această zi a fost fondată cu scopul de a trezi interesul clasei politice față de mediu.

Ziua Planetei Pământ a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a atrage atenția clasei politice față de dezinteresul pe care îl arăta mediului înconjurător. Prima dată acest moment a fost marcat prin manifestații antipoluare pe întreg teritoriul Statelor Unite, la care au participat aproximativ 20 de milioane de americani. Ca urmare a acestor manifestații, senatorul american Gaylord Nelson a reușit să convingă politicienii de necesitatea adoptării unei legislații corespunzătoare pentru protecția mediului înconjurător: legea aerului curat, a controlului substanțelor toxice, a calității apei etc.

Din 1970 și până astăzi, în fiecare an, 22 aprilie a fost sărbătorită drept Ziua Pământului și se organizează manifestații care urmăresc să aducă în atenția oamenilor necesitatea protejării mediului înconjurător.

Astfel, suntem la cea de-a 50a   aniversare a Zilei Pământului. Tot în această zi în 2016 a fost semnat Acordul de la Paris pentru a lua măsuri de reducere și adaptare la schimbările climatice. Tema pentru Ziua Pământului 2020 este acțiunea climatică. Provocarea enormă – dar și oportunitățile vaste – de acțiune privind schimbările climatice au distins problema ca fiind subiectul cel mai apăsător pentru a 50-a aniversare.

Este necesar atât în această zi, cât și în fiecare zi să modificăm acțiunile pe care le realizăm pentru a ne schimba viața și a proteja mediul.

Chiar și în această perioadă în perioada situației excepționale din cauza coronavirusului trebuie să medităm și să planificăm acțiunile noastre ca să nu aibă un impact negative asupra Pământului.

Din partea Platformei Naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului îndemnăm toate instituțiile publice organizațiile din domeniu, inclusiv administrația publică central, raională, locală, agenții economic, instituțiile de cercetări științifice, universitățile, colegiile, liceele, gimnaziile, organizațiile neguvernamentale să planifice, iar la terminarea acestei perioade în care suntem datori să stăm acasă, și să realizeze acțiuni durabile prietenoase mediului, astfel ca nu numai să exploatăm Pământul, dar și să avem grijă de dânsul.

 

Citește mai mult

Mitul 7. Oamenii și animalele se vor adapta la schimbarea climei

Acesta nu este un mit, Darwin a înțeles corect chestia cu adaptarea. Dar ca să fim mai exacți, trebuie să spunem tot adevărul, adică, că unele plante și animale se vor adapta, iar altele – nu. Pentru a supraviețui, plantele, animalele și păsările, care se confruntă cu schimbările climatice au două opțiuni: să se mute sau să se adapteze. Există mai multe exemple de specii care au început deja să se adapteze la schimbările climatice, iar altele se mută spre zone mai potrivite pentru ele. Dar e vizibil și celălalt aspect.  Având în vedere viteza schimbărilor climatice, pentru multe specii devine imposibil să se adapteze suficient de rapid pentru a ține pasul cu mediul în schimbare. Și, întrucât habitatele sunt distruse de drumuri, stadioane, aeroporturi, orașe și baraje, mutarea și adaptarea devine din ce în ce mai dificilă. Pentru cei care nu se pot muta sau adapta, soarta e cruntă. E adevărat și pentru oameni.  O mare parte a populației sărace din zonele de litoral își poate pierde toate posesiunile și adăpostul într-o singură zi sau noapte de uragan, iar mulți își pierd și viața.

 

Mitul 8. Dacă vom scăpa de oameni, problema se va soluționa

Acest lucru este cu adevărat greșit. Este ușor să credem că deja am mers prea departe cu numărul populației și că planeta nu va putea susține populația în creștere a lumii. Însă, este misiunea omenirii și a tuturor organizațiilor și oamenilor de bună credință de a construi o lume în care oamenii și natura să prospere. Tehnologia și sistemele, de care avem nevoie să trecem la energie 100% regenerabilă până în 2045 și să utilizăm resursele planetei noastre în mod durabil sunt deja disponibile. Tot ce este necesar în acest moment e ca și liderii politici și de afaceri să întreprindă acțiuni îndrăznețe și urgente pentru a utiliza aceste soluții iar noi avem toți sarcina de  a aborda criza climatică și a restabili natura. Iar dacă vorbim de consum, există miliarde de oameni, care consumă foarte puțin, deoarece au foarte puțin, iar partea leului din consumul global se referă la un număr relativ mult mai mic de oameni, care, dacă ar schimba modelul de consum, s-ar mulțumi cu profit mai puțin, nu ar susține activități degradante pentru mediu și războaie, experiment cu armamente de tot felul, manipulări periculoase cu clima, am putea rapid să aducem sub control emisiile de CO2.Există oare soluții pentru fenomenele schimbării climei_SC3

 

Citește mai mult

Să explorăm un pic aceste mituri, expuse pe scurt de WWF, Fondul Global pentru Viața Sălbatică.

Mitul 1. Clima pământului s-a schimbat dintotdeauna

Pe parcursul istoriei Pământului de 4,5 miliarde de ani, clima s-a schimbat foarte mult. Asta este adevărat. Dar încălzirea rapidă, pe care o vedem acum, nu mai poate fi explicată prin cicluri naturale de încălzire și răcire. Genul de schimbări care s-ar întâmpla în mod normal de-a lungul a sute de mii de ani, se întâmplă acum în DECENII!

 

Temperaturile globale sunt acum cele mai ridicate de când au început înregistrările. De fapt, 17 dintre cei 18 cei mai călduroși ani înregistrați au avut loc începând cu anul 2001.

 

Această încălzire mult mai rapidă corespunde nivelurilor de dioxid de carbon din atmosferă, care au tot crescut de la revoluția industrială. Deci, atunci când oamenii vorbesc despre schimbările climatice astăzi, ele înseamnă schimbări climatice antropice (create de om). Aceasta este încălzirea temperaturii medii a Pământului ca urmare a activității umane, cum ar fi arderea cărbunelui, a petrolului și a gazului pentru a produce energie, pentru a aduce căldură sau răcoare energie în casele și oficiile și întreprinderile noastre, a asigura transporturile, a fabrica bunuri și a produce mâncare pentru toată umanitatea.Schimbarea climei – nu mai este un mit, este o realitate

 

Citește mai mult
image-title

BIOS în calitate de co-președinte a Panoului organizaíilor societății civile acreditate la Convenția ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD) pregătește agenda și moderează videoconferințele lunare care au loc. Acum o atenție deosebită se acordă implementarea deciziilor celei de-a 14 Conferințe a Părților, precum și pregătirea procedurilor de alegere a noilor membri ai Panoului și în alte comitete care au loc în luna decembrie.

 

Membrii actuali și precedenți ai Panoului societății civile ai Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării au mobilizat multe organizațíi pentru a promova prioritățile sale. Aceasta a contribuit la elaborarea Rezoluției Adunării Generale a ONU adoptată în luna noiembrie 2019 la New York cu privire la implementarea Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării și conține, de asemenea, referința la drepturile funciare și Ghidul voluntar privind guvernarea responsabilă a proprietății de terenuri, pescuit și păduri în contextul securității naționale a alimentelor (VGGT) care consolidează activitatea întreprinsă de societatea civilă. În decizia reaspectivă sunt următoarele puncte care se referă la aceste aspect 74 UNGA UNCCD resolution adopted by the GA.doc (1)

  1. Reamintim invitația părților la Convenție de a recunoaște în mod legal drepturile asupra utilizării egale și a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru femei și îmbunătățirea accesului egal al femeilor la securitatea funciară și a proprietății funciare, precum și promovarea măsurilor sensibile la gen pentru combaterea deșertificării, degradarea terenurilor și secetei și obținerea neutralității degradării terenurilor, ținând cont de contextul național.
  2. Încurajează părțile Convenției să urmeze principiile punerii în aplicare a VGGT în implementarea activităților de combatere a deșertificării, degradării terenurilor și secetei.

 

Este un success enorm și felicităm toate organizațiile societății civile care au contribuit la elaborarea deciziilor UNCCD, precum și Rezoluției Adunării Generale a ONU.

Citește mai mult
image-title

Printre măsurile ce pot fi luate pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbările climatice se numără Masuri pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbarile climatice:

  • Reducerea arderii intenționate a miriștii și a ierbii pentru a nu spori și mai mult nivelurile de dioxid de carbon.
  • Prevenirea incendiilor, în același scop.
  • Lucrarea solului fără întoarcerea brazdei pentru a reduce evaporarea și deci sporirea nivelului vaporilor de apă, care sunt și ei un gaz cu efect de seră.
  • Plantarea de arbori și arbuști pe toate zonele libere de păduri pentru a spori potențialul de absorbție a dioxidului de carbon.

 

Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

BioSynopsis nr. 36

 

Citește mai mult
image-title

Echipa grupului nostru a prezentat poziția societății civile pe următoarele probleme:
– seceta,
– furtunile de nisip și praf,
– migrația,
– gender.

Celelalte echipe deasemenea sunt foarte activi si se folosesc de oportunitate ca avem dreptul să luăm cuvîntul și să prezentăm propunerile noastre.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai mult
image-title

Astăzi, ca în orice zi, ne-am trezit și ne ocupăm de lucrurile obișnuite ale dimineții, facem planuri, comunicăm cu cei apropiați și cu colegii de muncă și puțin ne gândim că în orice secundă au loc schimbări majore ale climei, care ne pot afecta lent, și tăcut prin efecte greu de măsurat, dar poate veni o zi, în care aceste schimbări se pot manifesta spontan, imediat, iar toate planurile noastre pot fi date peste cap, și viața, așa cum o cunoaștem și o trăim în mod obișnuit, se poate schimba atât de cardinal, încât orice structură obișnuită să fie distrusă, cauzând incertitudini și probleme, cu care nu ne-am mai confruntat niciodată în trecut.

De-a lungul istoriei sale suprafața Terrei a fost un enorm desert, o jungla imensa sau complet acoperita cu gheata. Au fost perioade, in care pe teritoriul actual al României și Moldovei puteau fi văzuți rinoceri, mamuți sau hipopotami si perioade în care toata tara era sub gheata. Schimbarea climei are loc si in prezent, însa aceasta se întâmpla de-a lungul a zeci de milioane de ani.

Există un șir de factorii care afectează schimbarea climei.  Aceștia includ:

  • Energia solară, care străbate o distanta enormă, după care este absorbita de atmosfera Pământului. Doar 40% din energia solara interceptata de atmosfera, ajunge pe suprafața planetei noastre, restul este, fie reflectata fie absorbita de gazele din atmosfera. Energia emisa de Soare nu este constanta, ea poate varia in timp, fapt ce poate schimba drastic temperaturile pe Terra.
  • Orbita Pământului in jurul Soarelui, care are forma unei elipse cu distante variabile fata de Soare. Aceasta orbita poate avea mici variații de-a lungul sutelor de milioane de ani. Câteodată este aproape circulara, cu o distanta egala fata de Soare, dar poate fi si cu o forma eliptica alungita, astfel încât distanta fata de Soare poate varia, deci si intensitatea energiei captate poate varia.
  • Schimbarea axei de rotație a Pământului.  Pământul se rotește in jurul unei axe ce unește polul nord cu polul sud cu un unghi de inclinație.  Atunci când unghiul de rotație al pământului creste, verile devin mai călduroase, iar iernile mai friguroase.
  • Gazele cu efect de seră.  Gazele cu cel mai ridicat efect de sera din atmosfera sunt: dioxidul de carbon,protoxidul de azot, metanul, ozonul si vaporii de apa. Dintre toate aceste elemente, vaporii de apa au rolul cel mai semnificativ in reținerea căldurii in atmosfera. Aceste gaze creează un efect de sera, captând radiația solara, si menținând temperatura crescuta.
  • Dioxidul de carbon din oceane.  Oceanele conțin mai mult dioxid de carbon (CO2) decât atmosfera; chiar apa oceanelor poate absorbi dioxidul de carbon din atmosfera.  Când se află in apa oceanelor, dioxidul de carbon nu retine căldura, cum o face in cazul când se afla in atmosfera. Daca dioxidul de carbon este eliberat din ocean atunci temperatura creste, daca este absorbit – temperatura scade.
  • Plăcile tectonice.  De-a lungul timpului, plăcile tectonice au modificat suprafața planetei, astfel continentele fiind intr-o continua mișcare, aflându-se in diferite poziții ale globului in diferite perioade de timp. De exemplu, acum 300 de milioane de ani Europa se afla in zona ecuatoriala iar clima ei era mult mai călduroasă. Mișcările plăcilor tectonice duc la formarea munților si a vulcanilor, alte elemente care pot modifica clima.
  • Curenții oceanelor.  Oceanele absorb foarte multă căldură, așadar modificarea curenților afectează clima atât in zonele de coastă cat si in interiorul continentelor. Curenții oceanici muta mase enorme de apă calda sau rece in jurul planetei. Direcția curenților se poate modifica, așadar zone întregi se pot răci sau încălzi datorită acestora.
  • Vegetația continentelor.  La scara globală vegetația si clima se afla intr-o strânsa legătură. Vegetația absoarbe dioxidul de carbon din atmosferă, lucru ce duce la scăderea temperaturii. Cu cât planeta noastră este mai acoperită cu vegetație, cu atât mai puțin dioxid de carbon va fi in atmosfera, iar temperaturile vor fi mai mici. Zonele verzi joaca un rol foarte important in încălzirea globală in momentul de fata. Odată cu dezvoltarea civilizației umane si creșterea numărului de oameni, zonele împădurite au fost defrișate atât datorită consumului de masă lemnoasă, cât ți pentru a face loc terenurilor agricole.

Toți factorii descriși pe scurt mai sus contribuie la schimbarea climatică, ei toți fiind într-o strânsă legătură unul cu celalalt, astfel existând un echilibru in  natură. O schimbare in oricare din acești factori va duce inevitabil la dezechilibrarea si modificarea celorlalți. De exemplu când cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă crește, efectul de sera devine mai pronunțat, ceea ce duce la creșterea temperaturilor. Cu cât apa oceanelor este mai caldă, cu atât mai puțin dioxid de carbon pot absorbi din atmosfera, iar prin încălzire oceanele vor elibera dioxidul de carbon deja absorbit, ceea ce duce iar la creșterea temperaturii. Aceste legături sunt foarte complexe, iar ritmul de schimbare al climei poate deveni accelerat, lucru ce se si petrece în prezent.

Aceste evoluții au trezit îngrijorare în rândul oamenilor de știință, iar ulterior în rândul factorilor de decizie, astfel adoptându-se Convenția Cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) în 1992, urmată de Protocolul de la Kyoto în 1997. Protocolul de la Kyoto a impus țărilor dezvoltate semnatare ale protocolului obligația legală de a respecta anumite obiective de reducere a emisiilor până în 2020. Nivelul global de ambiție și de angajament a fost ridicat și mai mult în anul 2015 odată cu Acordul de la Paris. Alături de statele membre, Uniunea Europeană este o parte la aceste acorduri și stabilește obiective pentru UE în ansamblu.

Anul 2016 a fost cel mai fierbinte an de când se măsoară temperaturile, din 1880. 2016 e al treilea an, consecutiv, care vine cu un astfel de record, arata atât NASA, cat si National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).  16 din 17 cei mai fierbinți ani s-au înregistrat din 2001 încoace, iar trendul e unul de lunga durata si a început in urmă cu 35 de ani, spun oamenii de știința de la NASA si NOAA.  Deoarece nivelul dioxidului de carbon din atmosfera a crescut de la finele secolului XIX, temperatura globală a crescut si ea, cu 1,1 grade Celsius.

În prezent, ne îndreptam cu pași mari către un moment asemeni unuia înregistrat cu 125.000 de ani in urma, când temperaturile se situau la un astfel de vârf, iar nivelul marii era cu șase-nouă metri peste cel din prezent. Daca o astfel de situație s-ar înregistra in prezent, un număr considerabil de orașe de coastă ar fi înghițite de ape.  Deși încălzirea din prezent este una foarte rapida, nu fiecare an va veni cu un nou record. Fenomene precum El Nino pot duce la fluctuații. Acestea, însa, nu au cum sa micșoreze concentrația de dioxid de carbon din atmosferă, a explicat Gavin Schmidt, din partea NASA.

Arctica a înregistrat cele mai calde 12 luni de la începutul înregistrării temperaturilor in aceasta regiune, in 1900, când un val de aer cald a determinat o topire semnificativa a gheții, arata un raport al Agenției americane pentru oceane si atmosferă (NOAA).  “Temperatura medie anuala a aerului deasupra solului a fost cea mai ridicata înregistrată vreodată”, indica raportul anual privind regiunea arctica (Report Card Arctic).  In raport se arată ca aceasta temperatura, înregistrata in perioada octombrie 2015 – septembrie 2016, a fost cu 3,5 grade Celsius peste cea din anul 1900.  In ultimul an, aproape ca nu a existat lună, in care sa nu se depășească media temperaturilor de pana acum.

Experții susțin ca schimbarea climei determina deja creșterea in frecvență si intensitate a valurilor de căldura, in special in sudul Europei, iar amenințările pentru sănătatea populației sunt iminente.  “Daca nu se iau masuri de adaptare la riscurile climatice, în următoarele doua decenii acestea vor deveni necontrolabile. Masurile de adaptare trebuie sa vizeze riscurile legate de stresul termic, de resursele de apă si riscurile legate de inundațiile rapide. Exista riscul inundațiilor rapide pe timp de vara, care sa puncteze perioadele mari de seceta”, se precizează in cercetarea SeeRisk.

Experții au calculat ca omenirea a ars in ultimi 300 de ani 570 miliarde de tone de carbon, ceea ce face ca punctul, in care Pământul nu va mai putea suporta situația, este la numai 30 de ani distanță. Omenirea a ars deja mai mult de jumătate din cantitatea de combustibil fosil, care poate fi consumata până când nivelul catastrofal al încălzirii globale să nu mai poată fi evitat, au calculat oamenii de știința.  Ei avertizează ca suntem pe un drum, care va face sa depășim limita suportabilității Pământului in numai 30 de ani.

Încălzirea globala le da mari bătăi de cap politicienilor si oamenilor de știința. Creșterea nivelului oceanelor implica mari riscuri pentru planeta noastră si cheltuieli uriașe ale țărilor amenințate de o asemenea situație neplăcuta.  In SUA, de exemplu, zone întinse din Florida ar putea fi sub apă in următorii zeci de ani, iar autoritățile din orașul New York cred ca vor avea nevoie de 20 de miliarde de dolari pentru a rezolva situația inundațiilor.  Oamenii de știință din Olanda spun că țara lor va fi prima care va dispărea de pe glob, ea fiind deja parțial sub nivelul mării, populația țării plătind taxa pe pompe, care pompează zi și noapte apa de pe uscat înapoi în mare.  Asemenea situații există în multe locuri pe glob, dar nu le cunoaștem sau le cunoaștem doar fragmentat, deoarece ele sunt populate de țări sărace care nu au capacități și resurse pentru a realiza asemenea măsurări.

Deși părerile sunt împărțite cu privire la creșterea nivelului oceanelor, consecințe nefaste sunt posibile nu doar pentru cei ce locuiesc pe litoral, dar și pentru cei din interiorul continentelor, deoarece la numărul mare de migranți economici și de război se pot adăuga în orice moment nenumărați migranți  ecologici, care nu voi mai avea unde trăi dacă țările lor se cufundă sub ape.  Lipsa acestor pământuri, cufundate sub apă, pentru producție agricolă poate pune presiuni de alimentație nemaiauzite până acum. Apa potabilă poate deveni neîndestulătoare pentru perioade mari de timp.

Alte evenimente climatice extreme, așa ca furtunile, uraganele, ploile torențiale cu volum mare de apă în timp foarte scurt, secetele, etc. pot deveni mai frecvente și mai distrugătoare nelăsând oamenilor timp suficient pentru restaurare și reconstrucție, ceea ce poate conduce la lipsa adăposturilor pentru grupuri numeroase în același timp.

Descrierea acestor fenomene nu are menirea de a fi o sperietoare pentru locuitorii Moldovei, ci un apel la adaptare și măsuri rezonabile de anticipare a dezastrelor și prevenire.  Aceste măsuri pot fi luate cu anticipație pentru a diminua gradul distrugerilor și efectele asupra populației și a naturii.

Citește mai mult
image-title

La inițiativa FAO Ziua Mondială a Solului, desemnată de Organizaţia Națiunilor Unite pe data de 5 decembrie și se celebrează al 4-lea an consecutiv. Scopul principal este aducerea în atenția opiniei publice a rolului solului în viața noastră de zi cu zi și a problemelor legate de necesitatea protejării calitative a resurselor noastre limitate de sol, precum și de a atrage atenția asupra importanței gestionării durabile a solului, menținerii unui sol sănătos. Acest fapt este foarte important pentru Republica Moldova, unde potențialul fertilității solurilor este destul e înalt și foarte puțin se face ca să păstrăm această bogăție naturală cu care este înzestrată Moldova.

Parteneriatul global pentru sol a stabilit pentru Ziua mondială a solului 2018 tema “Opriţi poluarea solului“.

Omenirea se confruntă cu multiple probleme, inclusiv cu asigurarea rezervelor de hrană, inundații, secete, poluare, schimbări climatice, etc. Cu părere de rău, foarte rar Solul este pus în capul mesei, adică nu-i apreciat la justa lui valoare, dar multe dintre răspunsurile pe care le căutăm le putem afla în sol. Solul nu este doar crustă fragilă care-i deasupra pământului, ci, de fapt, este un sistem complex viu. Solul este una dintre cele mai semnificative părți ale ecosistemului, fiind sursa noastră de energie, hrană, apă și, implicit, viață.

Datorita capacității de a întretine viața plantelor, solul constituie principalul mijloc de producție agricolă și are o importanță deosebită. Cu părere de rău, în majoritatea cazurilor noi ne axăm la exploatarea solului fără al proteja. Din această cauză deja am pierdut pentru totdeauna circa jumatate din solurile arabile ale planetei.

Acolo, unde proprietarii de terenuri doresc cu orice preț să obțină recolte maxime de producție agricolă fără ca să se gândească la consecințe, se întâmplă multe lucruri negative, inclusiv înrăutățirea sănătății populației. Astfel, solul este locul unde se adună poluanții, ape de infiltrație poluate, deșeuri menajere sau industrial și râuri poluate. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate în apă și aer acoperă uscatul, infestând terenurile agricole acolo unde sunt mai fertile și strică peisajele natural, care erau apreciate pentru frumusețea lor.

Continuarea distrugerii învelișului de sol va conduce, evident, la modificări importante, unele imprevizibile, în procesele și ciclurile geochimice și hidrologice, având ca rezultat schimbări nefavorabile pentru viață în general.

Pe de altă parte, Solul este încă plin de mistere și multe lucruri încă trebuie cercetate. Cert este un lucru ca să întreprindem măsuri practice de protecție a solului, astfel ca El să-și poată realiza rolul său de susținerea vieții pe pământ.

Recent au fost create trei grupuri de lucru în cadrul Strategiei Naționale de Implicare pentru soluționarea problemelor Pământului:

  1. privind soluționarea erorilor în actele justificative emise în procesul transmiterii în proprietate a terenurilor,
  2. gestionarea terenurilor aflate în proprietatea administrației publice locale, și
  3. protecția mediului, agricultura ecologică și schimbările climatice.

Pe data de 14 noiembrie toate grupurile s-au întâlnit împreună pentru a discuta atât problemele, cât și soluțiile, astfel ca să asigurăm și să promovăm gestionarea durabilă a solului și menținerii unui sol sănătos atât la nivel local, cât și național. Aceasta va contribui ca să conservăm fertilitatea solului care a mai rămas, dar și să asigurăm un mediu curat și ca să avem o populație sănătoasă.

Valentin Ciubotaru,

Director executiv,

AO BIOS

 

Citește mai mult

https://www.youtube.com/watch?v=AG_tKT0xLJE

Descriere: stratul de gheata din Antarctica este unul dintre cele două calotelor glaciare ale Pământului. Acesta acoperă aproximativ 98% din continentului Antarctica și este cea mai mare masa unic de gheata de pe Pamant. Ea acoperă o suprafață de aproape 14 de milioane de kilometri pătrați și conține 26,5 milioane km cubi de gheata.

Aceasta este, de aproximativ 61 la suta din toate apa dulce de pe Pamant are loc în stratul de gheata din Antarctica, o sumă echivalentă cu 70 m de apă în oceanele lumii. În Antarctica de Est, stratul de gheata se bazează pe o masă mare de teren, dar în Antarctica de Vest pat poate extinde la mai mult de 2500 m sub nivelul mării. Terenul în acest domeniu ar putea fi pe fundul mării în cazul în care stratul de gheata nu au fost acolo.

Cireasa de Antarctica a început cu gheață-rafting de ori Eocen mijloc acum aproximativ 45500000 ani și a escaladat interioare pe scară largă în timpul Eocen – Oligocen eveniment extincție acum aproximativ 34 milioane de ani. Nivelurile de CO2 au fost apoi aproximativ 760 ppm și a fost în scădere de la nivelurile anterioare, în mii de ppm. Scădere de dioxid de carbon, cu un punct critic de 600 ppm, a fost agentul primar forțând glaciațiunii Antarctica.

Glaciațiunii a fost favorizat de un interval atunci când orbita Pământului favorizat veri racoroase, dar schimbările de poziție ale ciclului raportul izotopic de oxigen au fost prea mari pentru a fi explicat prin Antarctica creștere gheață de coli singur indică o epocă de gheață de unele dimensiuni. Deschiderea Pasajului Drake ar fi jucat un rol la fel de bine, deși modele ale schimbărilor sugerează declin nivelurile de CO2 au fost niciodată mai important.

Gheață intră în foaia prin precipitare sub formă de zăpadă. Aceasta zăpadă este apoi compactat pentru a forma gheață ghețar care se mișcă sub gravitație spre coasta. Cea mai mare parte se face la coasta de mișcare rapidă fluxuri de gheață. Gheața apoi trece în ocean, formând adesea vaste rafturi de gheață plutitoare. Aceste rafturi apoi se topesc sau făta off pentru a da aisbergurile care în cele din urmă se topesc.

În cazul în care transferul de gheață de la țara la mare este echilibrat de zăpadă care se încadrează din nou pe teren, atunci nu va fi nici o contribuție netă la nivelul mării la nivel global. O analiză a 2002 de date prin satelit NASA 1979 – 1999 a arătat că în timp ce în general gheata teren este în scădere, zonele de Antarctica în care gheața marină a fost tot mai mare numeric domenii de scădere gheață mare de aproximativ 2:1.

Tendința generală arată că un climat de încălzire în emisfera sudică va transporta mai mult de umiditate la Antarctica, cauzând foile de gheață interior să crească, în timp ce evenimentele fătare-a lungul coastei va crește, cauzând aceste zone să se micșoreze. Un document de 2006 derivate din date prin satelit, măsoară evoluția gravitatea masei de gheață, sugerează că suma totală de gheață din Antarctica a început în scădere în ultimii ani.

Un alt studiu recent a comparat gheață lăsând stratul de gheata, prin măsurarea vitezei de gheață și grosimea de-a lungul coastei, la suma de acumulare de zăpadă pe continent. Aceasta a constatat că fișa de gheață din Antarctica de Est a fost în echilibru, dar fișa de gheață din Antarctica de Vest a fost pierderea de masă. Acest lucru a fost datorat în mare măsură la accelerarea fluxurilor de gheata, cum ar fi Pine Island Glacier. Aceste rezultate sunt de acord în strânsă legătură cu schimbările de gravitație.

Estimarea publicat în noiembrie 2012 și pe baza datelor GRACE, precum și pe un model îmbunătățit de ajustare izostatice glacial indică faptul că o pierdere medie anuală de masă a fost de 69 ± 18 Gt / y 2002-2010. Stratul de gheata din Antarctica de Vest a fost de aproximativ în echilibru în timp ce fișa de gheață din Antarctica de Est a câștigat în masă. Pierderea de masă a fost concentrat în special de-a lungul coastei Marii Amundsen.

Citește mai mult