image-title

Foamea este cea mai groaznică și profundă expresie a sărăciei și se întîlnește în toate țările, chiar și în cele mai dezvoltate. Frica de foame a devenit deja un element indispensabil al ADN-ului nostru, transmis de la strămoșii noștri speriați și afectați de diverse epizoade de foamete din viața proprie sau cea a predecesorilor.

 

Totuși, în acest sens, în țările cu condiții favorabile și bine administrate ar fi bine să nu ne lăsăm pradă fricii, deoarece de câteva zeci de ani acest fenomen este în descreștere în întreaga lume. Acest lucru se datorează ingeniozității și optimismului fermierilor de pe tot mapamondul. Anume ei produc aproximativ 80 procente din alimentele consumate de către toți locuitorii pămîntului. Alte roluri importante în acest progres îl au și ONG-urile de profil, creșterea economică și dezvoltarea industriei.

 

Cu regret, totuși, din cauza secetelor și altor dezastre naturale de care au suferit recent foarte multe țări, fenomenul foametei a început a crește din nou. În lume, aproximativ 820 milioane de oameni suferă de foame cronică. Aceștia trăiesc o foame persistentă, care scade gradual moralul și credința într-un viitor mai bun. Zi de zi, aceste milioane de oameni își vor trimite copiii la culcare flămînzi și se vor întreba dacă le va ajunge puteri să muncească în ziua următoare fără a-și pierde cunoștința de foame.

 

Chiar dacă mulți dintre noi sunt deja atît de obosiți de acest subiect și reacționează indiferent la noutățile despre criza climatică, secete și inundații, trebuie să realizăm că creșterea globală a foametei se datorează în mare parte situației climatice. În ultimul timp, am fost martori a multor inundații, secete, furtuni cu mult mai aprige decât în trecut. Fermierii din ziua de azi au ajuns să accepte astfel de evenimente mai mult ca pe o rutină decît ca ceva excepțional.

 

Totodată, producerea alimentelor este una din cauzele schimbărilor climatice, deoarece pentru a cultiva culturi și a crește animale domestice, se defrișează milioane de hectare de păduri. Deci, în momentul de față, trăim o mare provocare, iar principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem este dacă e posibil de a hrăni toată populația lumii fără a distruge planeta pe care trăim?  Cel mai logic răspuns este agricultura durabilă. Ar trebui să creștem în continuare produsele cu care ne alimentăm, dar păstrînd calitatea solului, păstrînd apele curate, minimizînd pe cît e posibil folosirea chimicatelor, și protejînd biodiversitatea. Evident că aceste scopuri nu pot fi atinse dacă toți fermierii, ONG-urile, administrațiile, guvernele și alte structuri nu se vor uni.

 

Iată care sunt unele dintre sugestiile promovate de către cercetătorii din lumea întreagă:

  1. Încetarea extinderii terenurilor agricole. Acest lucru poate fi realizat folosind stimulente precum plata pentru servicii ecosistemice, certificare și ecoturism. Această schimbare va aduce beneficii imense mediului fără a reduce dramatic producția agricolă sau bunăstarea economică.
  2. Îmbunătățirea randamentelor agricole. Multe țări și regiuni ale acestora nu se ridică la nivelul lor potențial de producere a culturilor. Acest lucru este cunoscut sub numele de lacune de randament. Utilizarea îmbunătățită a soiurilor de culturi existente, o gestionare mai bună și soiurile mai performante în condiții precare ar putea spori producția de alimente cu aproape 60% față de situația actuală.
  3. Utilizarea terenurilor într-un mod mai strategic. Utilizarea curentă a apei, a substanțelor nutritive și a reziduurilor agricole este neuniformă; mai mult utilizarea incorectă sau inadecvată a acestora este mai degrabă regulă, decât excepție. Realocarea strategică ar putea spori substanțial beneficiile.
  4. Dietele în schimbare. Creșterea hranei pentru animale sau a biocombustibililor pe terenurile de cultură primare, oricât de eficientă ar părea, este o epuizare a alimentației umane. Dedicarea terenurilor culturilor, pe care le consumă oamenii, ar putea spori caloriile produse de fiecare persoană cu aproape 50%. Chiar și deplasarea utilizărilor nealimentare, cum ar fi hrana animalelor sau producția de biocombustibili, de pe terenurile de cultură – pe terenuri actualmente neperformante, ar putea face o mare diferență.
  5. Reducerea deșeurilor. O treime din alimentele produse la ferme ajung la gunoi, altele sunt utilizate ineficient sau consumate de către diverși dăunători. Eliminarea deșeurilor prin metode mai inteligente ar putea mări volumul alimentelor disponibile pentru consum cu încă 50%.

Acestea sunt doar unii pași, pe care îi putem face întru îmbunătățirea situației actuale, dar cu puțină ingeniozitate și mult respect pentru planeta care ne hrănește, putem asigura alimente suficiente pentru toți locuitorii planetei fără a o distruge. Pentru început trebuie doar să ne transformăm dorințele și visurile în planuri, iar planurile – în acțiuni.Foamea și schimbările climatice

 

Citește mai mult
image-title

BIOS salută decizia Guvernului de a institui Comisia națională pentru schimbările climatice și va depune toate eforturile ca activitățile de implementare a Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, precum şi ale altor tratate internaționale în domeniu, la care Moldova este parte, să fie realizate în conformitate cu prevederile lor; și să îndreptățească așteptările Asociațiilor Obștești în domeniul mediului, care au propus ca să facem parte dîn această Comisie.

 

În data de 28 octombrie, Guvernul Republicii Moldova a instituit Comisia națională pentru schimbările climatice – în calitate de organ colegial în domeniul atenuării impactului şi adaptării la schimbările climatice. Comisia va coordona la nivel național activitățile de implementare a prevederilor Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, precum şi ale altor tratate internaționale în domeniu, la care Republica Moldova este parte.

 

Membrii acestei comisii sunt:

  • Perju Ion–ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, președinte al Comisiei naționale,
  • Popov Maxim–secretar de stat al Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, vicepreședinte al Comisiei naționale,
  • Pușcuța Serghei–viceprim-ministru, Ministerul Finantelor al Republicii Moldova,
  • Railean Serghei–ministru al Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova,
  • Dumbrăveanu Viorica–ministru al Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,
  • Șarov Igor–ministru al Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldov,
  • Vlah Irina–guvernator alunității teritoriale autonome Găgăuzia,
  • Furdui Viorel–director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova,
  • Grigoraș Mihail–director adjunct interimar al Serviciului Hidrometeorologic de Stat,
  • Cojocaru Dumitru–directoral Agenției ,,Moldsilva”,
  • Andriuca Valentina–conferențiar universitaral Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM),
  • Nedealcov Maria–director al Institutului de Ecologie și Geografie,
  • Ciubotaru Valentin–director executiv al A.O. „BIOS”,
  • Andreev Nadejda–președinte al Asociației Obștești „Femeile în dezvoltarea durabilă a Moldovei WiSDOM,
  • Lozinschi Nina–secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen,
  • Stratan Mihail–director „Sarco Engineering” SRL,
  • Boincean Boris–director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”.
  • Comisia va asigura cadrul instituțional pentru realizarea procesului de adaptare la schimbările climatice. Va elaborara, evalua şi aproba proiecte de implementare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național.

 

Citește mai mult
image-title

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

 

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

 

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

 

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult
image-title

Ziua Pământului este sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie și cu această ocazie se trage un semnal de alarmă privind protejarea mediului înconjurător. Această zi a fost fondată cu scopul de a trezi interesul clasei politice față de mediu.

Ziua Planetei Pământ a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a atrage atenția clasei politice față de dezinteresul pe care îl arăta mediului înconjurător. Prima dată acest moment a fost marcat prin manifestații antipoluare pe întreg teritoriul Statelor Unite, la care au participat aproximativ 20 de milioane de americani. Ca urmare a acestor manifestații, senatorul american Gaylord Nelson a reușit să convingă politicienii de necesitatea adoptării unei legislații corespunzătoare pentru protecția mediului înconjurător: legea aerului curat, a controlului substanțelor toxice, a calității apei etc.

Din 1970 și până astăzi, în fiecare an, 22 aprilie a fost sărbătorită drept Ziua Pământului și se organizează manifestații care urmăresc să aducă în atenția oamenilor necesitatea protejării mediului înconjurător.

Astfel, suntem la cea de-a 50a   aniversare a Zilei Pământului. Tot în această zi în 2016 a fost semnat Acordul de la Paris pentru a lua măsuri de reducere și adaptare la schimbările climatice. Tema pentru Ziua Pământului 2020 este acțiunea climatică. Provocarea enormă – dar și oportunitățile vaste – de acțiune privind schimbările climatice au distins problema ca fiind subiectul cel mai apăsător pentru a 50-a aniversare.

Este necesar atât în această zi, cât și în fiecare zi să modificăm acțiunile pe care le realizăm pentru a ne schimba viața și a proteja mediul.

Chiar și în această perioadă în perioada situației excepționale din cauza coronavirusului trebuie să medităm și să planificăm acțiunile noastre ca să nu aibă un impact negative asupra Pământului.

Din partea Platformei Naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului îndemnăm toate instituțiile publice organizațiile din domeniu, inclusiv administrația publică central, raională, locală, agenții economic, instituțiile de cercetări științifice, universitățile, colegiile, liceele, gimnaziile, organizațiile neguvernamentale să planifice, iar la terminarea acestei perioade în care suntem datori să stăm acasă, și să realizeze acțiuni durabile prietenoase mediului, astfel ca nu numai să exploatăm Pământul, dar și să avem grijă de dânsul.

 

Citește mai mult

Mitul 7. Oamenii și animalele se vor adapta la schimbarea climei

Acesta nu este un mit, Darwin a înțeles corect chestia cu adaptarea. Dar ca să fim mai exacți, trebuie să spunem tot adevărul, adică, că unele plante și animale se vor adapta, iar altele – nu. Pentru a supraviețui, plantele, animalele și păsările, care se confruntă cu schimbările climatice au două opțiuni: să se mute sau să se adapteze. Există mai multe exemple de specii care au început deja să se adapteze la schimbările climatice, iar altele se mută spre zone mai potrivite pentru ele. Dar e vizibil și celălalt aspect.  Având în vedere viteza schimbărilor climatice, pentru multe specii devine imposibil să se adapteze suficient de rapid pentru a ține pasul cu mediul în schimbare. Și, întrucât habitatele sunt distruse de drumuri, stadioane, aeroporturi, orașe și baraje, mutarea și adaptarea devine din ce în ce mai dificilă. Pentru cei care nu se pot muta sau adapta, soarta e cruntă. E adevărat și pentru oameni.  O mare parte a populației sărace din zonele de litoral își poate pierde toate posesiunile și adăpostul într-o singură zi sau noapte de uragan, iar mulți își pierd și viața.

 

Mitul 8. Dacă vom scăpa de oameni, problema se va soluționa

Acest lucru este cu adevărat greșit. Este ușor să credem că deja am mers prea departe cu numărul populației și că planeta nu va putea susține populația în creștere a lumii. Însă, este misiunea omenirii și a tuturor organizațiilor și oamenilor de bună credință de a construi o lume în care oamenii și natura să prospere. Tehnologia și sistemele, de care avem nevoie să trecem la energie 100% regenerabilă până în 2045 și să utilizăm resursele planetei noastre în mod durabil sunt deja disponibile. Tot ce este necesar în acest moment e ca și liderii politici și de afaceri să întreprindă acțiuni îndrăznețe și urgente pentru a utiliza aceste soluții iar noi avem toți sarcina de  a aborda criza climatică și a restabili natura. Iar dacă vorbim de consum, există miliarde de oameni, care consumă foarte puțin, deoarece au foarte puțin, iar partea leului din consumul global se referă la un număr relativ mult mai mic de oameni, care, dacă ar schimba modelul de consum, s-ar mulțumi cu profit mai puțin, nu ar susține activități degradante pentru mediu și războaie, experiment cu armamente de tot felul, manipulări periculoase cu clima, am putea rapid să aducem sub control emisiile de CO2.Există oare soluții pentru fenomenele schimbării climei_SC3

 

Citește mai mult

Să explorăm un pic aceste mituri, expuse pe scurt de WWF, Fondul Global pentru Viața Sălbatică.

Mitul 1. Clima pământului s-a schimbat dintotdeauna

Pe parcursul istoriei Pământului de 4,5 miliarde de ani, clima s-a schimbat foarte mult. Asta este adevărat. Dar încălzirea rapidă, pe care o vedem acum, nu mai poate fi explicată prin cicluri naturale de încălzire și răcire. Genul de schimbări care s-ar întâmpla în mod normal de-a lungul a sute de mii de ani, se întâmplă acum în DECENII!

 

Temperaturile globale sunt acum cele mai ridicate de când au început înregistrările. De fapt, 17 dintre cei 18 cei mai călduroși ani înregistrați au avut loc începând cu anul 2001.

 

Această încălzire mult mai rapidă corespunde nivelurilor de dioxid de carbon din atmosferă, care au tot crescut de la revoluția industrială. Deci, atunci când oamenii vorbesc despre schimbările climatice astăzi, ele înseamnă schimbări climatice antropice (create de om). Aceasta este încălzirea temperaturii medii a Pământului ca urmare a activității umane, cum ar fi arderea cărbunelui, a petrolului și a gazului pentru a produce energie, pentru a aduce căldură sau răcoare energie în casele și oficiile și întreprinderile noastre, a asigura transporturile, a fabrica bunuri și a produce mâncare pentru toată umanitatea.Schimbarea climei – nu mai este un mit, este o realitate

 

Citește mai mult
image-title

BIOS în calitate de co-președinte a Panoului organizaíilor societății civile acreditate la Convenția ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD) pregătește agenda și moderează videoconferințele lunare care au loc. Acum o atenție deosebită se acordă implementarea deciziilor celei de-a 14 Conferințe a Părților, precum și pregătirea procedurilor de alegere a noilor membri ai Panoului și în alte comitete care au loc în luna decembrie.

 

Membrii actuali și precedenți ai Panoului societății civile ai Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării au mobilizat multe organizațíi pentru a promova prioritățile sale. Aceasta a contribuit la elaborarea Rezoluției Adunării Generale a ONU adoptată în luna noiembrie 2019 la New York cu privire la implementarea Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării și conține, de asemenea, referința la drepturile funciare și Ghidul voluntar privind guvernarea responsabilă a proprietății de terenuri, pescuit și păduri în contextul securității naționale a alimentelor (VGGT) care consolidează activitatea întreprinsă de societatea civilă. În decizia reaspectivă sunt următoarele puncte care se referă la aceste aspect 74 UNGA UNCCD resolution adopted by the GA.doc (1)

  1. Reamintim invitația părților la Convenție de a recunoaște în mod legal drepturile asupra utilizării egale și a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru femei și îmbunătățirea accesului egal al femeilor la securitatea funciară și a proprietății funciare, precum și promovarea măsurilor sensibile la gen pentru combaterea deșertificării, degradarea terenurilor și secetei și obținerea neutralității degradării terenurilor, ținând cont de contextul național.
  2. Încurajează părțile Convenției să urmeze principiile punerii în aplicare a VGGT în implementarea activităților de combatere a deșertificării, degradării terenurilor și secetei.

 

Este un success enorm și felicităm toate organizațiile societății civile care au contribuit la elaborarea deciziilor UNCCD, precum și Rezoluției Adunării Generale a ONU.

Citește mai mult
image-title

Printre măsurile ce pot fi luate pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbările climatice se numără Masuri pentru reducerea impactului și adaptarea la schimbarile climatice:

  • Reducerea arderii intenționate a miriștii și a ierbii pentru a nu spori și mai mult nivelurile de dioxid de carbon.
  • Prevenirea incendiilor, în același scop.
  • Lucrarea solului fără întoarcerea brazdei pentru a reduce evaporarea și deci sporirea nivelului vaporilor de apă, care sunt și ei un gaz cu efect de seră.
  • Plantarea de arbori și arbuști pe toate zonele libere de păduri pentru a spori potențialul de absorbție a dioxidului de carbon.

 

Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

BioSynopsis nr. 36

 

Citește mai mult
image-title

Echipa grupului nostru a prezentat poziția societății civile pe următoarele probleme:
– seceta,
– furtunile de nisip și praf,
– migrația,
– gender.

Celelalte echipe deasemenea sunt foarte activi si se folosesc de oportunitate ca avem dreptul să luăm cuvîntul și să prezentăm propunerile noastre.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai mult