image-title

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

 

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

 

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

 

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult
image-title

Ziua Pământului este sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie și cu această ocazie se trage un semnal de alarmă privind protejarea mediului înconjurător. Această zi a fost fondată cu scopul de a trezi interesul clasei politice față de mediu.

Ziua Planetei Pământ a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a atrage atenția clasei politice față de dezinteresul pe care îl arăta mediului înconjurător. Prima dată acest moment a fost marcat prin manifestații antipoluare pe întreg teritoriul Statelor Unite, la care au participat aproximativ 20 de milioane de americani. Ca urmare a acestor manifestații, senatorul american Gaylord Nelson a reușit să convingă politicienii de necesitatea adoptării unei legislații corespunzătoare pentru protecția mediului înconjurător: legea aerului curat, a controlului substanțelor toxice, a calității apei etc.

Din 1970 și până astăzi, în fiecare an, 22 aprilie a fost sărbătorită drept Ziua Pământului și se organizează manifestații care urmăresc să aducă în atenția oamenilor necesitatea protejării mediului înconjurător.

Astfel, suntem la cea de-a 50a   aniversare a Zilei Pământului. Tot în această zi în 2016 a fost semnat Acordul de la Paris pentru a lua măsuri de reducere și adaptare la schimbările climatice. Tema pentru Ziua Pământului 2020 este acțiunea climatică. Provocarea enormă – dar și oportunitățile vaste – de acțiune privind schimbările climatice au distins problema ca fiind subiectul cel mai apăsător pentru a 50-a aniversare.

Este necesar atât în această zi, cât și în fiecare zi să modificăm acțiunile pe care le realizăm pentru a ne schimba viața și a proteja mediul.

Chiar și în această perioadă în perioada situației excepționale din cauza coronavirusului trebuie să medităm și să planificăm acțiunile noastre ca să nu aibă un impact negative asupra Pământului.

Din partea Platformei Naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului îndemnăm toate instituțiile publice organizațiile din domeniu, inclusiv administrația publică central, raională, locală, agenții economic, instituțiile de cercetări științifice, universitățile, colegiile, liceele, gimnaziile, organizațiile neguvernamentale să planifice, iar la terminarea acestei perioade în care suntem datori să stăm acasă, și să realizeze acțiuni durabile prietenoase mediului, astfel ca nu numai să exploatăm Pământul, dar și să avem grijă de dânsul.

 

Citește mai mult

Mitul 7. Oamenii și animalele se vor adapta la schimbarea climei

Acesta nu este un mit, Darwin a înțeles corect chestia cu adaptarea. Dar ca să fim mai exacți, trebuie să spunem tot adevărul, adică, că unele plante și animale se vor adapta, iar altele – nu. Pentru a supraviețui, plantele, animalele și păsările, care se confruntă cu schimbările climatice au două opțiuni: să se mute sau să se adapteze. Există mai multe exemple de specii care au început deja să se adapteze la schimbările climatice, iar altele se mută spre zone mai potrivite pentru ele. Dar e vizibil și celălalt aspect.  Având în vedere viteza schimbărilor climatice, pentru multe specii devine imposibil să se adapteze suficient de rapid pentru a ține pasul cu mediul în schimbare. Și, întrucât habitatele sunt distruse de drumuri, stadioane, aeroporturi, orașe și baraje, mutarea și adaptarea devine din ce în ce mai dificilă. Pentru cei care nu se pot muta sau adapta, soarta e cruntă. E adevărat și pentru oameni.  O mare parte a populației sărace din zonele de litoral își poate pierde toate posesiunile și adăpostul într-o singură zi sau noapte de uragan, iar mulți își pierd și viața.

 

Mitul 8. Dacă vom scăpa de oameni, problema se va soluționa

Acest lucru este cu adevărat greșit. Este ușor să credem că deja am mers prea departe cu numărul populației și că planeta nu va putea susține populația în creștere a lumii. Însă, este misiunea omenirii și a tuturor organizațiilor și oamenilor de bună credință de a construi o lume în care oamenii și natura să prospere. Tehnologia și sistemele, de care avem nevoie să trecem la energie 100% regenerabilă până în 2045 și să utilizăm resursele planetei noastre în mod durabil sunt deja disponibile. Tot ce este necesar în acest moment e ca și liderii politici și de afaceri să întreprindă acțiuni îndrăznețe și urgente pentru a utiliza aceste soluții iar noi avem toți sarcina de  a aborda criza climatică și a restabili natura. Iar dacă vorbim de consum, există miliarde de oameni, care consumă foarte puțin, deoarece au foarte puțin, iar partea leului din consumul global se referă la un număr relativ mult mai mic de oameni, care, dacă ar schimba modelul de consum, s-ar mulțumi cu profit mai puțin, nu ar susține activități degradante pentru mediu și războaie, experiment cu armamente de tot felul, manipulări periculoase cu clima, am putea rapid să aducem sub control emisiile de CO2.Există oare soluții pentru fenomenele schimbării climei_SC3

 

Citește mai mult

Să explorăm un pic aceste mituri, expuse pe scurt de WWF, Fondul Global pentru Viața Sălbatică.

Mitul 1. Clima pământului s-a schimbat dintotdeauna

Pe parcursul istoriei Pământului de 4,5 miliarde de ani, clima s-a schimbat foarte mult. Asta este adevărat. Dar încălzirea rapidă, pe care o vedem acum, nu mai poate fi explicată prin cicluri naturale de încălzire și răcire. Genul de schimbări care s-ar întâmpla în mod normal de-a lungul a sute de mii de ani, se întâmplă acum în DECENII!

 

Temperaturile globale sunt acum cele mai ridicate de când au început înregistrările. De fapt, 17 dintre cei 18 cei mai călduroși ani înregistrați au avut loc începând cu anul 2001.

 

Această încălzire mult mai rapidă corespunde nivelurilor de dioxid de carbon din atmosferă, care au tot crescut de la revoluția industrială. Deci, atunci când oamenii vorbesc despre schimbările climatice astăzi, ele înseamnă schimbări climatice antropice (create de om). Aceasta este încălzirea temperaturii medii a Pământului ca urmare a activității umane, cum ar fi arderea cărbunelui, a petrolului și a gazului pentru a produce energie, pentru a aduce căldură sau răcoare energie în casele și oficiile și întreprinderile noastre, a asigura transporturile, a fabrica bunuri și a produce mâncare pentru toată umanitatea.Schimbarea climei – nu mai este un mit, este o realitate

 

Citește mai mult