image-title

Foamea este cea mai groaznică și profundă expresie a sărăciei și se întîlnește în toate țările, chiar și în cele mai dezvoltate. Frica de foame a devenit deja un element indispensabil al ADN-ului nostru, transmis de la strămoșii noștri speriați și afectați de diverse epizoade de foamete din viața proprie sau cea a predecesorilor.

 

Totuși, în acest sens, în țările cu condiții favorabile și bine administrate ar fi bine să nu ne lăsăm pradă fricii, deoarece de câteva zeci de ani acest fenomen este în descreștere în întreaga lume. Acest lucru se datorează ingeniozității și optimismului fermierilor de pe tot mapamondul. Anume ei produc aproximativ 80 procente din alimentele consumate de către toți locuitorii pămîntului. Alte roluri importante în acest progres îl au și ONG-urile de profil, creșterea economică și dezvoltarea industriei.

 

Cu regret, totuși, din cauza secetelor și altor dezastre naturale de care au suferit recent foarte multe țări, fenomenul foametei a început a crește din nou. În lume, aproximativ 820 milioane de oameni suferă de foame cronică. Aceștia trăiesc o foame persistentă, care scade gradual moralul și credința într-un viitor mai bun. Zi de zi, aceste milioane de oameni își vor trimite copiii la culcare flămînzi și se vor întreba dacă le va ajunge puteri să muncească în ziua următoare fără a-și pierde cunoștința de foame.

 

Chiar dacă mulți dintre noi sunt deja atît de obosiți de acest subiect și reacționează indiferent la noutățile despre criza climatică, secete și inundații, trebuie să realizăm că creșterea globală a foametei se datorează în mare parte situației climatice. În ultimul timp, am fost martori a multor inundații, secete, furtuni cu mult mai aprige decât în trecut. Fermierii din ziua de azi au ajuns să accepte astfel de evenimente mai mult ca pe o rutină decît ca ceva excepțional.

 

Totodată, producerea alimentelor este una din cauzele schimbărilor climatice, deoarece pentru a cultiva culturi și a crește animale domestice, se defrișează milioane de hectare de păduri. Deci, în momentul de față, trăim o mare provocare, iar principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem este dacă e posibil de a hrăni toată populația lumii fără a distruge planeta pe care trăim?  Cel mai logic răspuns este agricultura durabilă. Ar trebui să creștem în continuare produsele cu care ne alimentăm, dar păstrînd calitatea solului, păstrînd apele curate, minimizînd pe cît e posibil folosirea chimicatelor, și protejînd biodiversitatea. Evident că aceste scopuri nu pot fi atinse dacă toți fermierii, ONG-urile, administrațiile, guvernele și alte structuri nu se vor uni.

 

Iată care sunt unele dintre sugestiile promovate de către cercetătorii din lumea întreagă:

  1. Încetarea extinderii terenurilor agricole. Acest lucru poate fi realizat folosind stimulente precum plata pentru servicii ecosistemice, certificare și ecoturism. Această schimbare va aduce beneficii imense mediului fără a reduce dramatic producția agricolă sau bunăstarea economică.
  2. Îmbunătățirea randamentelor agricole. Multe țări și regiuni ale acestora nu se ridică la nivelul lor potențial de producere a culturilor. Acest lucru este cunoscut sub numele de lacune de randament. Utilizarea îmbunătățită a soiurilor de culturi existente, o gestionare mai bună și soiurile mai performante în condiții precare ar putea spori producția de alimente cu aproape 60% față de situația actuală.
  3. Utilizarea terenurilor într-un mod mai strategic. Utilizarea curentă a apei, a substanțelor nutritive și a reziduurilor agricole este neuniformă; mai mult utilizarea incorectă sau inadecvată a acestora este mai degrabă regulă, decât excepție. Realocarea strategică ar putea spori substanțial beneficiile.
  4. Dietele în schimbare. Creșterea hranei pentru animale sau a biocombustibililor pe terenurile de cultură primare, oricât de eficientă ar părea, este o epuizare a alimentației umane. Dedicarea terenurilor culturilor, pe care le consumă oamenii, ar putea spori caloriile produse de fiecare persoană cu aproape 50%. Chiar și deplasarea utilizărilor nealimentare, cum ar fi hrana animalelor sau producția de biocombustibili, de pe terenurile de cultură – pe terenuri actualmente neperformante, ar putea face o mare diferență.
  5. Reducerea deșeurilor. O treime din alimentele produse la ferme ajung la gunoi, altele sunt utilizate ineficient sau consumate de către diverși dăunători. Eliminarea deșeurilor prin metode mai inteligente ar putea mări volumul alimentelor disponibile pentru consum cu încă 50%.

Acestea sunt doar unii pași, pe care îi putem face întru îmbunătățirea situației actuale, dar cu puțină ingeniozitate și mult respect pentru planeta care ne hrănește, putem asigura alimente suficiente pentru toți locuitorii planetei fără a o distruge. Pentru început trebuie doar să ne transformăm dorințele și visurile în planuri, iar planurile – în acțiuni.Foamea și schimbările climatice

 

Citește mai mult
image-title

BIOS salută decizia Guvernului de a institui Comisia națională pentru schimbările climatice și va depune toate eforturile ca activitățile de implementare a Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, precum şi ale altor tratate internaționale în domeniu, la care Moldova este parte, să fie realizate în conformitate cu prevederile lor; și să îndreptățească așteptările Asociațiilor Obștești în domeniul mediului, care au propus ca să facem parte dîn această Comisie.

 

În data de 28 octombrie, Guvernul Republicii Moldova a instituit Comisia națională pentru schimbările climatice – în calitate de organ colegial în domeniul atenuării impactului şi adaptării la schimbările climatice. Comisia va coordona la nivel național activitățile de implementare a prevederilor Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, precum şi ale altor tratate internaționale în domeniu, la care Republica Moldova este parte.

 

Membrii acestei comisii sunt:

  • Perju Ion–ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, președinte al Comisiei naționale,
  • Popov Maxim–secretar de stat al Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, vicepreședinte al Comisiei naționale,
  • Pușcuța Serghei–viceprim-ministru, Ministerul Finantelor al Republicii Moldova,
  • Railean Serghei–ministru al Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova,
  • Dumbrăveanu Viorica–ministru al Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,
  • Șarov Igor–ministru al Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldov,
  • Vlah Irina–guvernator alunității teritoriale autonome Găgăuzia,
  • Furdui Viorel–director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova,
  • Grigoraș Mihail–director adjunct interimar al Serviciului Hidrometeorologic de Stat,
  • Cojocaru Dumitru–directoral Agenției ,,Moldsilva”,
  • Andriuca Valentina–conferențiar universitaral Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM),
  • Nedealcov Maria–director al Institutului de Ecologie și Geografie,
  • Ciubotaru Valentin–director executiv al A.O. „BIOS”,
  • Andreev Nadejda–președinte al Asociației Obștești „Femeile în dezvoltarea durabilă a Moldovei WiSDOM,
  • Lozinschi Nina–secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen,
  • Stratan Mihail–director „Sarco Engineering” SRL,
  • Boincean Boris–director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”.
  • Comisia va asigura cadrul instituțional pentru realizarea procesului de adaptare la schimbările climatice. Va elaborara, evalua şi aproba proiecte de implementare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național.

 

Citește mai mult