image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

Buletinul poate fi accesat pe link-ul: BioSynopsis nr. 40

Citește mai mult
image-title

Dragi membri ai OSC-urilor acreditate la UNCCD.

Ne face plăcere să vă împărtășim cel mai recent număr al newsletter-ului nostru, care aduce noutăți legate de conservarea terenurilor și utilizarea durabilă a resurselor sale. Acest al patrulea număr include știri și actualizări de lucru din rețelele OSC, Grupul de lucru interguvernamental privind seceta (IWG), Interfața știință-politică (SPI), ghidul tehnic al procesului FAO-UNCCD, precum și planul de lucru al grupului OSC SEP2020_CSOPanel_Newsletter-1. Rămâneți aproape!

Pe măsură ce COVID-19 răstoarnă viețile și mijloacele de trai de pe planetă, mulți dintre noi continuăm să facem față consecințelor pandemiei, mobilizând și construind acțiuni pentru a ne proteja pământurile, am dori să continuăm să compilăm aceste povești inspiratoare, așa că vă rugăm să nu ezitați să spuneți-ne cum continuați situația și cum puteți satisface nevoile care apar în cadrul comunităților cu care lucrați.

Așteptăm cu nerăbdare să rămânem în legătură cu dvs.!

Membrii Panoului Organizațiilor Societății Civile ale UNCCD

Citește mai mult
image-title

În prezent defrișările au loc în toate părțile lumii și sunt mai agresive ca niciodată.  La fel cum companiile de petrol, simțind că veacul petrolului se termină, exploatează zăcămintele fără discernământ, pentru a se folosi de ultima mare ocazie, și cei ce comercializează lemnul și produsele din lemn fac eforturi mai mari ca niciodată de a se pricopsi din urma unei activități suicidale pentru umanitate.

 

Principala cauza a defrișărilor este extinderea suprafețelor agricole, iar a doua mare cauză este expansiunea urbana.  Diminuarea suprafețelor de păduri reduc funcțiile pădurilor de a asigura echilibrul în mediul înconjurător, de a remedia calitatea mediului, de a regla temperaturile, de a purifica aerul și a adăuga oxigen în aer și de a menține umiditatea aerului.  Alte funcții ale pădurilor, care se diminuează din cauza reducerii suprafețelor împădurire, sunt funcțiile estetică, de protecție a solului de eroziune și alunecări de teren, de armonizare a ciclului hidrologic, de conservare a speciilor de plante, de habitat și protecție a speciilor de animale.

 

Prin urmare,   funcțiile pădurii legate de mediu sunt mai importante decât rolul lor ca sursa de materie primă pentru activitățile umane. Totuși, cererea de lemn pentru construcție, mobilă, celuloză și hârtie, etc., este foarte mare și determină în mare parte defrișările.  Acestea ar trebui abordate foarte strict la nivel internațional prin stimularea materialelor și tehnologiilor alternative de construcție,  echilibrarea cererii și ofertei de locuințe, diminuarea tendințelor urbanizării prin asigurarea de oportunități în orașele mai mici și în sate, etc.

 

Alt factor, expansiunea agriculturii, este motivat de cererea crescândă de produse alimentare pentru a consumul uman și cel al animalelor domestice, îndeosebi cererea de anumite produse reclamante ca fiind la modă sau utile sau de prestigiu sau indispensabile, etc.  În trecut popoarele lumii consumau produse specifice pentru zona lor și rareori gustau din ceea ce creștea pe alte tărâmuri, folosind aceste produse în cantități foarte mici.  Acum, că un număr foarte mare de oameni au devenit destul de prosperi să-și permită să mănânce orice doresc, iar prețurile la produsele alimentare au fost diminuate de concurență și globalizare, practic fiecare locuitor al planetei consumă cafea dimineața sau de câteva ori pe zi, deși marea majoritate nu a văzut cum arată un arbore de cafea, sau consumă suc de portocale în fiecare zi, sau bea un pahar de vin seara chiar și în zonele, în care niciodată nu a crescut viță de vie și așa mai departe.

 

Acest stil de viață e departe de a fi unul armonios, deoarece fiecare om este adaptat pentru a consuma produsele care cresc în zona în care s-a născut și în care i-au trăit strămoșii.  Oricât de bună a fi cafeaua tare pentru cei din Brazilia, care o beau de secole, la orice vârstă, în cantități mari, aceasta cauzează multe suferințe celor de pe alte meleaguri, care din cauza ei au insomnii, probleme de ficat, agitație mentală, tensiune înaltă, etc.  Asta în timp ce în zona lor cresc alte plante utile și sănătoase, ce ar potoli poate mai eficient setea și dorința de o băutură gustoasă și aromată. Iarăși, sunt necesare mișcări și informații, dar și crearea de motivație pentru ca oamenii să consume și să prețuiască ceea ce au în preajmă pentru sănătate și armonie corp-minte-suflet și să consume mult mai puțin sau deloc produse crescute în altă parte a globului, procesate sau conservate în fel și chip ca să aibă aspect frumos când ajunge la locul de consum.

 

Alte cauze ale pierderilor suprafețelor de pădure sunt numeroase calamități naturale (incendii, eroziune a solului, erupții ale vulcanilor, cutremure, inundații, alunecări de teren, avalanșe, etc.). De exemplu, în Peru în 1970 un cutremur a distrus pădurea de pe o suprafața de 70.000 km pătrați; prin incendii (atât cele cu cauze naturale, cat și cele provocate de om) în Indonezia in 1983 au fost distruse 3,7 milioane hectare; în Australia în 1994 incendiile au distrus 800.000 ha.

Dacă o pădure este distrusă, solul, care se acumulează pe parcursul a peste 1000 de ani, poate dispărea într-un singur deceniu, ceea ce poate conduce la inundații severe din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa, dar și la spălarea solului, fertilitate redusă, eroziune de apă și vânt.

 

Defrișarea pădurii ii lasă pe oamenii care trăiesc in pădure fără adăpost si fără hrana, si duce la dispariția unui stil de viată, care a existat neschimbat timp de milenii. Însă efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrișarea este impactul asupra climei planetei. Cu toții am auzit de pericolele încălzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea pădurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat, lucru care duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbări majore de clima. În plus, mulți copaci tăiați pentru a face loc agriculturii au fost arși sau lăsați sa putrezească, eliberând astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosfera. O alta consecința a defrișării are legătură cu progresele științei, care ar putea fi pierdute o data cu pădurea. Se estimează că doar o mica parte din plantele si animalele, care trăiesc in pădurea ecuatoriala au fost identificate, iar majoritatea cercetătorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor medicamente pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietăți anti-cancer, 70% dintre care se găsesc in pădurile tropicale. Se cunosc încă foarte puține dintre secretele pădurilor ecuatoriale.

 

Care este metoda rațională de abordare a problemei defrișărilor? Soluția evidentă ar fi oprirea defrișării pădurilor si astfel oprirea deteriorării. Însă, comerțul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari, așa ca oprirea acesteia ar fi întâmpinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a tăierii.  Probabil ca cel mai important pas ar fi educarea si informarea acelor oameni a căror decizii influențează direct sau indirect soarta pădurilor. Indigenii pot fi ajutați de organizații de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. Din alt punct de vedere, consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa înțeleagă impactul negativ pe care îl are cumpărarea produselor din pădurile ecuatoriale. De aceea organizațiile de conservare încearcă sa-i educe pe oameni sa cumpere alternative ale acestor produse și îi încurajează să ia decizii informate asupra stilului lor de viată.

 

Referințe:

Alina Maria Sfredel, Despăduririle

(https://www.ecomagazin.ro/despaduririle/)

și

Raportul privind starea fondului forestier și rezultatele activității Agenției „MoldSilva” în perioada anilor 2010-2015, Chișinău, 2016, 82 p.

https://www.dropbox.com/s/fvhnksirvgmynrp/Raport%20stare%20resurse%20forest_2010-2015_modif.pdf?dl=0

 

Material pregătit de

Ecaterina Bivol,

Voluntar, AO BIOS

 

Citește mai mult
image-title

Bine ați venit la acest nou număr al panoului OSC JUNE-2020-CSO-Panel-Newsletter3.

Sperăm că te va găsi în stare bună de sănătate. Pe măsură ce toată lumea începe să analizeze criza legată de pandemia COVID-19 și mulți dintre noi reflectăm asupra modului de a construi „a doua zi”, rămâne imperativ să continuăm mobilizarea și acțiunea pentru a proteja pământurile, adică sprijinul biodiversitate, sursă de hrană și esențială pentru sănătatea noastră.

Sărbătoarea zilei de 17 iunie „Ziua deșertificării și a secetei” este o oportunitate de a face zgomot cu privire la situația zonelor uscate. Anul acesta, tema aleasă de secretariatul UNCCD „Food.Feed.Fibre” ne invită să punem la îndoială impactul practicilor noastre de consum, în special pentru mâncare și îmbrăcăminte, pe teren. Mulți dintre voi profitați, de asemenea, de această zi pentru a crește gradul de conștientizare și a vă face auzite mesajele de către guverne. Nu ezitați să împărtășiți experiențele dvs. cu întreaga comunitate OSC!

În sfârșit, în acest buletin informativ, suntem încântați să anunțăm numirea doamnei Jiajia Luo, în calitate de observator OSC alternativ la SPI, și lansarea noului site web al panoului OSC. Așteptăm cu nerăbdare să rămânem în legătură cu dvs.!

Membrii Panoului Organizațiilor Societății Civile ale UNCCD

Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

Buletinul poate fi accesat pe link-ul: https://www.dropbox.com/s/in7fq61m7b0ctiy/BioSynopsis%20nr.%2037.pdf?dl=0

 

Citește mai mult
image-title

BIOS în calitate de co-președinte a Panoului organizaíilor societății civile acreditate la Convenția ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD) pregătește agenda și moderează videoconferințele lunare care au loc. Acum o atenție deosebită se acordă implementarea deciziilor celei de-a 14 Conferințe a Părților, precum și pregătirea procedurilor de alegere a noilor membri ai Panoului și în alte comitete care au loc în luna decembrie.

 

Membrii actuali și precedenți ai Panoului societății civile ai Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării au mobilizat multe organizațíi pentru a promova prioritățile sale. Aceasta a contribuit la elaborarea Rezoluției Adunării Generale a ONU adoptată în luna noiembrie 2019 la New York cu privire la implementarea Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării și conține, de asemenea, referința la drepturile funciare și Ghidul voluntar privind guvernarea responsabilă a proprietății de terenuri, pescuit și păduri în contextul securității naționale a alimentelor (VGGT) care consolidează activitatea întreprinsă de societatea civilă. În decizia reaspectivă sunt următoarele puncte care se referă la aceste aspect 74 UNGA UNCCD resolution adopted by the GA.doc (1)

  1. Reamintim invitația părților la Convenție de a recunoaște în mod legal drepturile asupra utilizării egale și a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru femei și îmbunătățirea accesului egal al femeilor la securitatea funciară și a proprietății funciare, precum și promovarea măsurilor sensibile la gen pentru combaterea deșertificării, degradarea terenurilor și secetei și obținerea neutralității degradării terenurilor, ținând cont de contextul național.
  2. Încurajează părțile Convenției să urmeze principiile punerii în aplicare a VGGT în implementarea activităților de combatere a deșertificării, degradării terenurilor și secetei.

 

Este un success enorm și felicităm toate organizațiile societății civile care au contribuit la elaborarea deciziilor UNCCD, precum și Rezoluției Adunării Generale a ONU.

Citește mai mult
image-title

Studiu de caz a problemelor funciare în raionul Soroca

Citește mai mult