Astăzi am fost invitat în calitate de membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice la Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în parteneriat cu PNUD Moldova și Ambasadele Marii Britanii și a Italiei la Chișinău.
Au avut loc mai multe prezentări interesante conform agendei evenimentului. Agenda 13-07-1789 13.05.2021. Poate că din cauza că evenimentul a avut loc online, s-a reușit doar de ascultat prezentările, dar de fapt dialog nu s-a primit, deoarece au fost alocate doar 10 minute pentru întrebări și răspunsuri, iar în discuții au avut posibilitate să se includă doar persoanele incluse în agendă.
Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP 26” este un eveniment foarte important și era necesar de discutat materialele care le va prezenta Moldova la Glasgow, cel puțin, în Comisia Nalională privind Schimbările Climatice creată de MADRM, despre care a vorbit D-na Valentina Țapiș, Secretar de Stat la MADRM. Astfel, noi, membrii Comisiei nu am avut posibilitate să facem cunoștință din timp cu aceste materiale și să ne expunem pe marginea lor. Mai mult ca atât, nu ni s-a rezervat timp ca să ne expunem opinia și în cadrul acestui eveniment.
Din prezentările reprezentanților Administrației Publice Centrale, reiese că Republica Moldova este una dintre țările fruntașe atât la planificarea acțiunilor privind atingerea țintelor Acordului de la Paris, cât și la implementarea acestora. Astfel, Dl. Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a menționat că Republica Moldova este una dintre cele patru țări din lume care a prezentat contribuția națională determinată (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. Pe de altă parte, el a menționat că Republica Moldova a redus cu circa 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020. Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%. Cifrele impresionează și pare-se că Moldova chiar e în fruntea majoritatea țărilor, inclusiv celor dezvoltate. Așa să fie? Hai să analizăm puțin cifrele și cauzele acestor reduceri. Vom analiza puțin agricultura, care ocupă al 2-lea loc după volumul emisiilor gazelor cu efect de seră. Reducerea emisiilor este din cauza lipsei unei viziuni holistice la dezvoltarea agriculturii și ca consecință este reducerea semnificativă a numărului animalelor, păsărilor, etc. în perioada 1990-2020. Și specialiștii în domeniu cunosc că sectorul zootehnic e practic distrus, dar aceasta nu înseamnă că noi întreprindem careva măsuri și facem careva progrese în acțiunile privind schimbările climatice.
Vorbind despre reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, se are în vedere dezvoltarea durabilă a sectorului respectiv prin intermediul trecerii la tehnologii cu consum redus de energie și de reziliență la schimbările climatice, dar nu distrugerea subsectoarelor sau sectoarelor economiei naționale. În fitotehnie în ultimii ani au început să fie aplicate practicile agriculturii conservative, dar nu putem spune că e o dezvoltare a sectorului față de 1990, deoarece indicatorii economici sunt mai mici ca în perioada respectivă. Anume despre aceste aspecte trebuia să fie dialogul – în ce măsură noi contribuim la reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, asigurând o dezvoltare durabilă a economiei naționale, precum și cum monitorizăm și evaluăm datele respective, astfel ca ele să fie transparente și accesibile.
Sunt multe întrebări și privind calculele care au stat la baza prezentării contribuției naționale determinate (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. În documentul respectiv se specifică că 70% din NDC vor fi atinse necondiționat, adică din bugetul RM și doar 15% – condiționat – cu susținerea partenerilor de dezvoltare/donatorilor. Este evident că nu avem bani alocați pentru aplicarea noilor tehnologii în domeniu. Nu întâmplător, Dl. Perju a terminat prezentarea cu următoarele cuvinte: mizând pe susținerea partenerilor de dezvoltare, RM va atinge NDC, țintele Acordului de la Paris. Am dat întrebarea în ce măsură datele prezentate în NDC sunt reale și nu doar visuri când de fapt ne-am angajat ca să asigurăm reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice preponderent cu forțe proprii. Chiar m-a mirat faptul că în loc să ascultăm ce măsuri se întreprind în sectoarele economiei naționale pentru a reduce emisiile și adaptare la schimbările climatice, am ascultat ce întreprinde PNUD-ul ca să susțină RM în acest domeniu, deci noi ne luăm angajamente că le vom realiza preponderent din contul nostru, dar mizăm ca acțiunile să fie realizate de partenerii de dezvoltare sau donatori.
Poate e cazul să ne reamintim cu ce am început în acest domeniu și să revenim la experiența respectivă… Astfel, am avut onoarea să fiu manager la pregătirea Primei Comunicări Naționale a RM față de Conveția cadru a schimbărilor climatice UNFCCC. Pentru a pronostica emisiile și a întreprinde măsuri, echipa proiectului respectiv s-a adresat la Ministerul Economiei și Centrul de Analize Strategice PNUD ca să ne ofere scenariile de dezvoltare economică a RM și în baza acestora să calculăm emisiile prognozate. Acum trăim cu ziua de azi, nu mai avem careva scenarii de dezvoltare economică, socială și ecologică a RM, așa că presupun că NDC-ul s-a elaborat reieșind din situația la zi – în ce măsură s-a deteriorat domeniul respectiv și trend-ul de înrăutățire a situației fără a lua în considerație varinta care o iau țările dezvoltate – dezvoltarea durabilă prin modificarea tehnologiilor, care să fie prietenoase mediului și adaptate la schimbările climatice. E regretabil acest fapt.
Mai este un aspect al angajamentelor luate de RM – luând asemenea angajamente ambițioase și ași adăuga eu negândite, noi contribuim la frânarea dezvoltării economice a acestui teritoriu, deoarece dezvoltarea economică presupune și emisii mai mari ale gazelor cu efect de seră, mai ales în condițiile când noi nu schimbăm tehnologiile; dar având angajamentele respective, Moldova va fi obligată să ia măsuri ca de exemplu, să reducă numărul animalelor – în caz că agenții economici decid ca acest domeniu să-l dezvolte. Poate a venit timpul ca să nu ne focusăm doar la rapoarte și promisiuni, dar să avem grijă în primul rând de oamenii care au mai rămas să trăiască aici, la dezvoltarea acestui teritoriu prin luarea în considerație a tuturor factorilor, dar și să avem rezerve ale emisiilor gazelor cu efect de seră astfel ca agenții economici să se poată dezvolta.
Evident că va veni și perioada evaluării implementării măsurilor de reducere a gazelor cu efect de seră și adaptare la schimbăriole climatice prezentate de Moldova ca contribuție națională determinată, cum de exemplu, a făcut-o, de exemplu, Secretariatul Convenției de poluare transfrontalieră la distanțe lungi (CLTAP) și a trebuit să oferim dovezile solicitate. N-ași vrea ca să se spună despre Moldova că este țara cu cele mai mari promisiuni și cu cele mai puține realizări.
Acest eveniment a demonstrat că avem nevoie de dialoguri politice pe diferite probleme și nu odată în an, dar mai des. Totodată, ele trebuie să fie atât pentru a prezenta vre-un raport peste hotare, dar în special – ca să discutăm cum îmbunătățim situația la nivel local, național, sectorial, intersectorial, astfel nu numai să raportăm careva date, dar oamenii chiar să sesizeze schimbări spre bine în viața zi de zi, inclusiv și în adaptarea la schimbările climatice.
Valentin Ciubotaru,
doctor în științe agricole,
directorul executiv al AO BIOS,
membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice.
Citește mai mult
Toate țările, în fața crizei ecologice, cu care se confruntă umanitatea, fac eforturi de a intensifica și fortifica educația ecologică, iar în acest sens există multiple resurse de ajutor pentru cei interesați, inclusiv pentru școli, pedagogi, factori de decizie din ministere și parlament, organizații non-guvernamentale, autorități locale, etc.
De exemplu în România, cu susținerea organizațiilor WWF, Greeninitiative și Viitor Plus, s-a elaborat un curs interactiv, cu multe resurse electronice dar și numeroase idei de proiecte practice incluse în o platformă, pentru ca copii să aplice cunoștințele în mod practic.
Cursul are un caracter transdisciplinar și se adresează elevilor de clasele a V-a, a VI-a și a VII-a. Obiectivele generale de învățare sunt:
- Conștientizarea de către elevi a impactului activităților umane asupra capacității naturii de a ne furniza cele necesare existenței noastre
- Transformarea elevilor din „eco-indiferenți” în persoane interesate de probleme de mediu și implicate în rezolvarea lor
- Experimentarea de către elevi a etapelor derulării unui proiect și a beneficiilor colaborării în echipă pentru atingerea unor obiective stabilite de către ei înșiși.
Conținutul educativ al cursului este structurat pe 3 module principale :
- Ce primim de la Planetă? Lecțiile incluse în această temă se prezintă elevilor, într-un limbaj accesibil și pe baza unor activități și exerciții practice, arătând serviciile pe care natura le oferă oamenilor și fără de care viața noastră nu ar fi posibilă. Reglarea climei, filtrarea apei, producerea de hrană, cherestea, medicamente, fibre, formarea solului, polenizarea sau fotosinteza sunt câteva dintre temele de discuție, care se propun în acest modul.
- Ce ii dam înapoi Planetei? Lecțiile incluse în această temă îi ajută pe elevi să conștientizeze impactul, pe care modul cum ne hrănim, cum locuim și construim, cum ne deplasăm, precum și obiceiurile noastre de consum îl au asupra capacității naturii de a ne furniza beneficiile discutate în prima temă. Accentul este pus pe analizarea și conștientizarea impactului personal, pe care îl avem fiecare, prin modul nostru de viață.
- Școală mea verde. A treia parte a cursului este dedicată soluțiilor la problemele identificate și analizate în primele două module prin realizarea la nivel de clasă, în echipă, a unui mic proiect practic, prin care elevii participă la rezolvarea unei probleme de mediu identificate chiar de ei. Elevii vor fi îndrumați de către profesor pentru a se organiza în echipă, a identifica probleme semnificative de mediu, a decide democratic asupra soluțiilor posibile și a pune în practică un plan de acțiuni. Experiența implementării acestui mini-proiect va fi apoi analizată împreună în timpul ultimelor ore din modul, pentru a fi transformată într-o experiență solidă de învățare.
CARACTERISTICI NOI ALE CURSULUI:
- Mai puțină teorie și mai multă învățare prin jocuri și activități practice.
- Învățare într-un cadru mai puțin rigid, mai prietenos, deoarece manualele digitale și resursele multimedia vor fi mai aproape de mediul lor preferat de interacțiune.
- Explorarea propriei lor relații cu mediul printr-o abordare inovatoare, practică, interdisciplinară, orientată spre implicare și acțiune.
- Integrarea în viața de zi cu zi a unor filtre decizionale, care să genereze beneficii atât pentru mediu, cât și pentru calitatea vieții personale a elevilor.
- Dezvoltarea unui simț al responsabilității individuale și comunitare în raport cu natura.
- Învățarea prin jocuri și activități în aer liber; dacă vremea permite, o parte din orele alocate acestei discipline pot fi realizate și în aer liber, în spațiul verde din curtea școlii sau, dacă nu e posibil, într-un cadru mai puțin formal.
- Implicarea activă în managementul unui mic proiect: o parte dintre orele cursului de protecție a mediului sunt alocate organizării și implicării în rezolvarea unei probleme concrete de mediu, identificate de elevii clasei.
- Explorarea calităților de lider: proiectul Școala/comunitatea mea verde din cadrul cursului va fi atât un succes colectiv, cât și unul individual.
- Învățarea noțiunilor de cetățenie activă prin identificarea unor aspecte, care pot fi îmbunătățite (de ex. colectarea separată a deșeurilor, reducerea consumului de hârtie sau folosirea hârtiei reciclate, transmiterea unor solicitări către autorități etc., dar și parcurgerea unor etape concrete de implicare.
- Promovarea la nivel național a realizărilor și experiențelor deosebite din cadrul cursului opțional pe pagina de internet a proiectului.
Școlile, în care se implementează acest curs opțional primesc de la organizatori o plachetă de Școală verde și asistență gratuită pentru a deveni mai sustenabile. Toți elevii din clasele, care aleg să urmeze cursul primesc de la profesor o diplomă de participare la curs pe un format pus la dispoziție prin Platforma Școli Verzi.
În majoritatea buletinelor noi oferim calendarul de evenimente pe trimestrul respectiv, cu care se pot asocia diverse activități de protecție a mediului. Acesta nu înseamnă că se vor realiza activități ecologice doar în aceste zile, ci că activitățile ecologice de rutină pot fi celebrate în anumite zile, în care efectul lor educațional se poate răsfrânge și asupra altor membri ai societății. Resurse de ajutor pentru educația ecologică
Citește mai mult
English
Comentarii recente