image-title

Ziua Mondială a Solului este organizată anual pe 5 decembrie, ca mijloc de a concentra atenția asupra importanței unui sol sănătos și de a milita pentru gestionarea durabilă a resurselor solului.

Uniunea Internațională a Științei Solului (IUSS), în 2002, a adoptat o rezoluție prin care propune ca 5 decembrie să fie marcată drept Ziua Mondială a Solului pentru a sărbători importanța solului ca componentă critică a sistemului natural și ca un contributor vital la bunăstarea umană. . Data de 5 decembrie a fost aleasă deoarece corespunde cu ziua oficială de naștere a regretatului Rege Bhumibol Adulyadej, Regele Thailandei, care a fost unul dintre principalii susținători ai acestei inițiative.

Conferința Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO), în iunie 2013, a aprobat în unanimitate Ziua Mondială a Solului și a cerut adoptarea oficială la cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU. În decembrie 2013, cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU a declarat ziua de 5 decembrie Ziua Mondială a Solului.

Când solul se pierde, este nevoie de ani de zile pentru a se înlocui. Este nevoie de până la 1.000 de ani pentru a produce doar 2 până la 3 cm de sol. Se crede că până la 90% din pământul lumii va fi degradat până în 2050. Situația este îngrozitoare, ceea ce înseamnă că nu avem timp de pierdut când vine vorba de salvarea solului.

Fiecare poate să-și aducă contribuția la păstrarea sau îmbunătățirea fertilității solului. Iată câteva modalități prin care poți participa:
• Aflați despre importanța sănătății solului și despre modul în care aceasta ne afectează viitorul
• Vizionați videoclipuri și documentare despre sol, inclusiv Solul viu, Simfonia solului și Eroziunea solului: o perspectivă istorică
• Angajați-vă să aveți grijă de solul din comunitatea dumneavoastră prin compostare, plantând culturi de acoperire și construind terase pentru a preveni eroziunea solului.
• Distribuie activitățile de protecție a solurilor pe rețelele sociale cu #WorldSoilDay.

Colegiul de redacție BIOS

Citește mai mult
image-title

Cea de-a 61-a reuniune a Consiliului Facilității Globale de Mediu (GEF) va avea loc online în perioada 6-9 decembrie. Consiliul va lua în considerare un program de lucru propus care cuprinde 25 de proiecte și un program. Dacă va fi aprobat, Programul de lucru ar aloca 190,7 milioane USD. Consiliul va discuta, de asemenea:

• organizarea celei de-a șaptea Adunări a GEF, care este programată să aibă loc în 2022.
• un raport al președintelui Comitetului de consultanță științifică și tehnică (STAP), inclusiv o revizuire a rapoartelor STAP privind: Înțelegerea cooperării Sud-Sud pentru schimbul de cunoștințe; Elemente de activare pentru o bună proiectare a proiectului; și Cum de proiectat proiecte de economie circulară.

Membrii Consiliului vor primi o actualizare cu privire la activitățile GEF în sprijinul următoarelor acorduri multilaterale de mediu: Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD); Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC); Convenția privind diversitatea biologică (CBD); Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (Convenția de la Stockholm); Convenția de la Minamata privind mercurul; și Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (Protocolul de la Montreal).

La încheierea celei de-a 61-a reuniuni a Consiliului GEF, membrii Consiliului vor sărbători cea de-a 30-a aniversare a GEF.

 

Citește mai mult
image-title

În data de 13 noiembrie, în Republica Moldova a fost lansată oficial campania de împădurire a plaiului „Plantează-ți viitorul”, 2021.

 

Startul Campaniei de inverzire si l-au asumat Presedintia, Parlamentul, Guvernul, Autoritatea centrala de ramura – Ministerul mediului cu institutiile subordonate, alte autoritati publice. Astfel, colaboratorii Ministerului Mediului şi din instituțiile din subordine, împreună cu reprezentanți ai aparatului prezidențial s-au deplasat în Rezervația Naturalā „Codru” din localitatea Lozova, unde au participat la lucrările de împădurire a unui masiv bogat în păduri seculare.

 

Este o campanie binevenită, mai ales luând în considerație rata mica de împădurire pe care o are Moldova, dar și starea dezastruoasă a pădurilor existente. Totuși, ca să aibă un impact mare campania de înverzire a reprezentanților Administrației Publice Centrale trebuia de început pe terenurile degradate și nu pe teritoriul Rezervației Științifice, unde conform legislației în vigoare ar trebui să fie un model demn de urmat.

 

Nu știu în ce măsură sunt specialuiști în domeniul solului Ministerul Mediului, dar dacă se dorește de a iniția o astfel de companie pe întreg teritoriul țării, atunci ei trebuiau să spună dacă e momentul potrivit ca să se realizeze această companie de înverzire. Din datele care le avem, conținutul apei în sol este la nivelul celui de ofilire. Pedologii și agronomii cunosc că în aceste condiții nu se recomandă de a planta arbori și arbuști, dar nici plante anuale. Am dori ca să ieșim din campanii (electorale, de înverzire, etc.) și să realizăm activități durabile astfel ca viața oamenilor, dar și starea mediului să se îmbunătățească.

 

Valentin Ciubotaru,

director executiv, AO BIOS

 

Citește mai mult
image-title

Facilitatea Globală pentru Mediu (GEF) a anunțat 10 noi câștigători ai Programului său de provocari pentru inovație în adaptare, o competiție care oferă finanțare de bază pentru inițiative inovatoare menite să ajute țările vulnerabile să facă față crizei climatice care se agravează.

Conceptele de proiect selectate în runda a doua a Programului Challenge (Provocare) au fost depuse de BFA Global, BNP Paribas, CropIn, Earth Security, Grameen Crédit Agricole Microfinance Foundation, Heifer International, Alliance of Bioversity International și International Center for Tropical Agriculture, Winrock International, Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Mondial de Resurse.

În total 418 de propuneri au fost primite în cadrul celei mai recente cereri de propuneri a GEF, care acoperă o gamă largă de domenii și sectoare. Fiecare concept câștigător va fi eligibil pentru a primi granturi de la Fondul Special pentru Schimbările Climatice și Fondul pentru țările cel mai puțin dezvoltate, găzduit de GEF, care în ultimii 20 de ani au oferit finanțare țintită pentru proiecte de rezistență la schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare și cu venituri mici.

Președintele GEF, Carlos Manuel Rodriguez, a spus că interesul puternic față de competiție reflectă potențialul sectorului privat de a investi și de a se implica mult mai mult în soluții de rezistență la schimbările climatice, în special în țările în curs de dezvoltare, unde nevoile de adaptare sunt enorme.

„Cele mai grele provocări de mediu în fața noastră – inclusiv cum să facem față schimbărilor climatice – necesită cele mai strălucite minți la masă. Este cu adevărat încurajator să vedem că această competiție atrage atât de multe companii de talie mondială, instituții financiare și dezvoltatori de tehnologie cu idei excelente despre cum să construim societăți, lanțuri de aprovizionare, sisteme alimentare și economii mai reziliente la climă”, a spus Rodriguez. „Când GEF a lansat Programul Provocare pentru inovație în adaptare în urmă cu doi ani, a deschis ușa către noi parteneriate care fac o diferență reală în țările în curs de dezvoltare și în țările cel mai puțin dezvoltate ale căror ambiții de mediu au nevoie de sprijin urgent.”

Prima cohortă de nouă concepte de proiect câștigătoare a Programului de provocare pentru inovație în adaptare a fost anunțată la cel de-al 25-lea summit al ONU privind schimbările climatice, desfășurat la Madrid în 2019. Aceste inițiative de adaptare la schimbările climatice sunt conduse de parteneri, inclusiv Clarmondial, Massachusetts Institute of Technology, Nespresso, South Pole și Willis Towers Watson, alături de agențiile de implementare GEF.

Ultimii zece câștigători, anunțați în timpul summitului climatic COP26 de la Glasgow, vor fi eligibili pentru granturi între 440.000 și 1,3 milioane dolari fiecare, odată ce vor fi pe deplin aprobate. Sprijinul total al GEF din această rundă a competiției va fi de 10 milioane USD.

Noile proiecte propuse urmăresc îmbunătățirea accesului la capital, tehnologii și servicii financiare, inclusiv pentru micii fermieri care trec la practici de adaptare la climă; să creeze o facilitate de finanțare privată bazată pe natură pentru orașele de coastă din țările cel mai puțin dezvoltate; dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare mai rezistente prin utilizarea sistematică a datelor, standardelor și certificării climatice; sprijinirea peisajelor de orez rezistente la climă; și extinderea fluxurilor de investiții în măsurile de adaptare la climă, inclusiv prin noi instrumente de asigurare.

Ca și în prima rundă, fiecare inițiativă va fi dezvoltată și implementată în parteneriat cu una dintre cele 18 agenții oficiale de implementare ale GEF, inclusiv Conservation International, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO).

GEF sprijină eforturile de adaptare la climă, în principal prin LDCF și SCCF. De la înființarea lor în 2001, au oferit 2 miliarde de dolari sub formă de granturi și au mobilizat alte 13 miliarde de dolari din alte surse pentru a reduce vulnerabilitatea a aproximativ 60 de milioane de oameni din 118 țări. LDCF oferă sprijin direcționat țărilor cel mai puțin dezvoltate, iar SCCF se concentrează pe inovare care poate crește rezistența la scară a țărilor în curs de dezvoltare la schimbările climatice, în parteneriat cu sectorul privat.

 

Citește mai mult
image-title

Pe 09 august au fost reținute 18 persoane, printre care vicedirectorul și alți cinci responsabili din cadrul Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT).

 

Aceștia sunt vizați într-un dosar inițiat pe faptul abuzului de serviciu, coruperii pasive, coruperii active și traficului de influență.

 

Procuratura Generală anunță că procesul penal a fost inițiat la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2 000 euro. În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari”, se arată în comunicat (https://realitatea.md/18-persoane-incatusate-de-cna-si-procurori-a-fost-retinut-vicedirectorul-dar-si-alti-functionari-de-la-ipot/) .

 

Fiind acreditați la Convenția ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD), AO BIOS a menționat de mai multe ori la întâlnirile și evenimentele organizate de Ministerele Mediului și Agriculturii că datele privind calitatea solului sunt învechite (se utilizează datele din anii 1970-1990) și nu corespund realității. Noi atunci nu știam că datele prezentate de IPOT și incluse în Cadastrul Funciar – sunt “ajustate“ în dependență de suma achitată pentru unii colaboratori IPOT ca mită.

 

Apare întrebarea – în ce măsură datele existente privind calitatea solului sunt corecte și ne putem baza pe ele. În baza lor se planifică activitățile rurale, în special cele agricole.

În 2018 Republica a prezentat țintele naționale privind atingerea obiectivelor de degradare neutrală a solului (LDN), semnate de Președintele RM. În ce măsură datele utilizate de autori sunt veridice? Printre altele se prevede stoparea degradării solului până în 2030, ceea ce e imposibil, dar aceasta e deja responsabilitatea autorilor documentului respectiv.

 

Astfel, este necesar de a institui un sistem de monitoring a solurilor care ar oferi date reale privind calitatea solurilor și în baza lor s-ar realiza planificarea dezvoltării rurale. Deoarece acum Ministerele Mediului și Agriculturii sunt aparte, fiecare dintre ele trebuie să-și aducă contribuția la cunoașterea stării celei mai importante resurse a RM – a solului, undee circa 75% sunt cernoziomuri.

Valentin Ciubotaru,

director executiv, AO BIOS

 

Citește mai mult
image-title

Stimați colegi,

A apărut Buletinul Facilității Globale pentru Mediu pe lunile iulie-august al acestui an: evidențieri ale Consiliului, proiect de cadru pentru biodiversitate și știri din cadrul parteneriatului GEF. Buletinul îl puteți accesa la link-ul:  https://mailchi.mp/c6665c4c316c/council-highlights-biodiversity-framework-draft-and-news-from-across-the-gef-partnership-july-august-2021-newsletter?e=fcb18bdac6  

Lectură plăcută.

 

Citește mai mult
image-title

Proiectul Regulamentului cu privire la organizarea si functionarea Comitetelor tehnice din cadrul Comisiei naționale privind schimbarile climatice (CNSC) este foarte necesar și actual pentru a impulsiona includerea aspectelor schimbărilor climatice în planificare, implementare, monitorizare și evaluare a măsurilor de reducere a emisiilor gazelor cu effect de seră și de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naționale. Avizul BIOS la Regulamentul privind organizarea si funcționarea Comitetelor tehnice

 

AO BIOS susține prevederile Regulamentului cu luarea în considerație a următoarelor comentarii:

  1. Este necesar de armonizat textul din dispozițiile generale cu competențele Comitetelor tehnice. Astfel, în dispoziții generale, paragraful 2 se menționează “Comitetele tehnice sunt entitati de lucru ale CNSC, create pentru a oferi suport Comisiei în exercitarea functiilor sale de examinare a propunerilor dc proiecte si programe in domeniul schimbarilor climatice pentru recomandarea finantarii acestora de către partenerii de dezvoltare și fondurile internationale în domeniu precum și monitorizarea implementării proiectelor și programelor în domeniul schimbărilor climatice la nivel național și sectorial”, iar competențele sunt cu mult mai vaste (Capitolul II, paraful 7):
  • Acordă suport CNSC în procesul de planificare, implementare, monitorizare și evaluare a Planului Național de Adaptare și Planurile Sectoriale de Adaptare;
  • Acordă suport CNSC în examinarea propunerilor de proiecte și programe în domeniul schimbărilor climatice, precum și in monitorizarea și evaluarea implementării proiectelor si programelor in domeniul schimbărilor climatice la nivel național și sectorial;
  • Examinează și avizează proiectele de documente de politici și angajamentele naționale în domeniul schimbărilor climatice și Rapoartele privind implementarea acestora.

2. În paragraful 9 considerăm că dacă se prezintă curriculum vitae, în care candidatul include informația privind experiența de lucru în domeniu, inclusiv responsabilitățile care le-a avut în cadrul diferitor proiecte, atunci copia actului care justifica activitatea sau experiența de lucru în unul din sectoarele pentru care candidează. nu este necesară, deoarece cei mai experimentați candidați au prestat servicii în multiple companii și în acest caz nu este clar se vor solicita toate, sau doar unele copii ale contractelor.

 

Citește mai mult
image-title

Ziua Dezertificării și Secetei din 2021 din 17 iunie se va concentra pe transformarea terenurilor degradate în pământuri sănătoase. Restaurarea terenurilor degradate aduce reziliență economică, creează locuri de muncă, crește veniturile și crește securitatea alimentară. Ajută la recuperarea biodiversității. Blochează carbonul atmosferic care încălzește Pământul, încetinind schimbările climatice. De asemenea, poate diminua impactul schimbărilor climatice și poate sprijini o redresare ecologică în urma pandemiei COVID-19.

Vă invităm să vă alăturați sărbătorii noastre distractive și educative a Zilei deșertificării și secetei din acest an. Există ceva pentru toată lumea – de la șefii de stat până la copii.

De asemenea, vă invităm să împărtășiți programul cu colegii, prietenii, familia și partenerii dvs. și îi invităm să se alăture. Programul va conține evenimente virtuale live și un program online transmis prin intermediul rețelelor sociale UNCCD.

Evenimente virtuale

Forumul la nivel înalt al liderului mondial, intitulat „Restaurare. Teren. Recuperare.” convocat de președintele Carlos al Costa Rica (transmis prin Facebook)
Lansarea Raportului global de evaluare a secetei de către experți renumiți. Înregistrați-vă aici: Webinar
Program online

Principalele evenimente includ un talk show; mesaje video de la șefii agențiilor ONU, miniștrii și ambasadorii funciari; spectacole de muzică, film și dans; un program pentru copii; panouri și un anunț al câștigătorului Premiului Land for Life.

Materiale media

materiale de social media pentru informare, inclusiv materiale de realitate virtuală: https://trello.com/b/KdB8v0nV/desertification-and-drought-day-2021. Distribuiți postările noastre de pe rețelele sociale:
twitter: https://twitter.com/UNCCD/status/1404677105586257922?s=20
facebook: https://www.facebook.com/UNCCD/posts/10159495911124085
linkedin: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:6810443028558360576
instagram: https://www.instagram.com/p/CQISqMtnwiw
Provocare de dans Tik Tok: https://vm.tiktok.com/ZMd8DH367
Trusa de presă cu filmări (b-roll) și fotografii: https://bit.ly/3iILj4w
O deficiență a programului de zi întreagă și a produselor vor fi disponibile aici: https://www.unccd.int/actions17-june-desertification-and-drought-day/2021-desertification-and-drought-day

Publicați evenimentele aici: https://www.unccd.int/actions17-june-desertification-and-drought-day2021-desertification-and-drought-day/2021-events

 

Etichete

#EndLandLoss

#RestorationLandRecovery

#Desertificare șiDroughtDay

# Kids4Land

Forum de nivel înalt convocat de președintele Carlos Alvarado Quesada din Costa Rica

Lansarea Raportului special GAR privind seceta

Program online

Un talk show

Spectacole de muzică, film și dans

Program pentru copii cu o prezentare muzicală și o provocare de o zi pentru copii

Panouri tematice

Anunțul câștigătorului Premiului Land for Life
Mesaje video de la invitați speciali
Pentru utilizare sunt oferite materiale de masă și rețele sociale

Materiale de socializare și

Trusa de presă cu filme gratuite (rola b) și fotografii de înaltă rezoluție

Evenimentul va fi transmis prin intermediul conturilor UNCCD Facebook, YouTube și Twitter. @unccd

Aflați mai multe despre Ziua deșertificării și a secetei 2021 și despre tema sa „Restaurare. Teren. Recuperare: construim înapoi mai bine cu un teren sănătos” https://www.unccd.int/actions17-june-desertification-and-drought-day/2021-desertification-and-drought-day .

 

Marcos Montoiro
ONG și ofițer de legătură cu societatea civilă

Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD)

 

Citește mai mult
image-title

Astăzi am fost invitat în calitate de membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice la Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în parteneriat cu PNUD Moldova și Ambasadele Marii Britanii și a Italiei la Chișinău.

Au avut loc mai multe prezentări interesante conform agendei evenimentului. Agenda 13-07-1789 13.05.2021. Poate că din cauza că evenimentul a avut loc online, s-a reușit doar de ascultat prezentările, dar de fapt dialog nu s-a primit, deoarece au fost alocate doar 10 minute pentru întrebări și răspunsuri, iar în discuții au avut posibilitate să se includă doar persoanele incluse în agendă.

Dialogul Politic ”Chișinău către Glasgow: parcursul Moldovei către COP 26” este un eveniment foarte important și era necesar de discutat materialele care le va prezenta Moldova la Glasgow, cel puțin, în Comisia Nalională privind Schimbările Climatice creată de MADRM, despre care a vorbit D-na Valentina Țapiș, Secretar de Stat la MADRM. Astfel, noi, membrii Comisiei nu am avut posibilitate să facem cunoștință din timp cu aceste materiale și să ne expunem pe marginea lor. Mai mult ca atât, nu ni s-a rezervat timp ca să ne expunem opinia și în cadrul acestui eveniment.

Din prezentările reprezentanților Administrației Publice Centrale, reiese că Republica Moldova este una dintre țările fruntașe atât la planificarea acțiunilor privind atingerea țintelor Acordului de la Paris, cât și la implementarea acestora. Astfel, Dl. Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a menționat că Republica Moldova este una dintre cele patru țări din lume care a prezentat contribuția națională determinată (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. Pe de altă parte, el a menționat că Republica Moldova a redus cu circa 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020. Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%. Cifrele impresionează și pare-se că Moldova chiar e în fruntea majoritatea țărilor, inclusiv celor dezvoltate. Așa să fie? Hai să analizăm puțin cifrele și cauzele acestor reduceri. Vom analiza puțin agricultura, care ocupă al 2-lea loc după volumul emisiilor gazelor cu efect de seră. Reducerea emisiilor este din cauza lipsei unei viziuni holistice la dezvoltarea agriculturii și ca consecință este reducerea semnificativă a numărului animalelor, păsărilor, etc. în perioada 1990-2020. Și specialiștii în domeniu cunosc că sectorul zootehnic e practic distrus, dar aceasta nu înseamnă că noi întreprindem careva măsuri și facem careva progrese în acțiunile privind schimbările climatice.

 

Vorbind despre reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, se are în vedere dezvoltarea durabilă a sectorului respectiv prin intermediul trecerii la tehnologii cu consum redus de energie și de reziliență la schimbările climatice, dar nu distrugerea subsectoarelor sau sectoarelor economiei naționale. În fitotehnie în ultimii ani au început să fie aplicate practicile agriculturii conservative, dar nu putem spune că e o dezvoltare a sectorului față de 1990, deoarece indicatorii economici sunt mai mici ca în perioada respectivă. Anume despre aceste aspecte trebuia să fie dialogul – în ce măsură noi contribuim la reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice, asigurând o dezvoltare durabilă a economiei naționale, precum și cum monitorizăm și evaluăm datele respective, astfel ca ele să fie transparente și accesibile.

 

Sunt multe întrebări și privind calculele care au stat la baza prezentării contribuției naționale determinate (NDC) la nivel național la Acordul climatic de la Paris. În documentul respectiv se specifică că 70% din NDC vor fi atinse necondiționat, adică din bugetul RM și doar 15% – condiționat – cu susținerea partenerilor de dezvoltare/donatorilor. Este evident că nu avem bani alocați pentru aplicarea noilor tehnologii în domeniu. Nu întâmplător, Dl. Perju a terminat prezentarea cu următoarele cuvinte: mizând pe susținerea partenerilor de dezvoltare, RM va atinge NDC, țintele Acordului de la Paris. Am dat întrebarea în ce măsură datele prezentate în NDC sunt reale și nu doar visuri când de fapt ne-am angajat ca să asigurăm reducerea emisiilor cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice preponderent cu forțe proprii. Chiar m-a mirat faptul că în loc să ascultăm ce măsuri se întreprind în sectoarele economiei naționale pentru a reduce emisiile și adaptare la schimbările climatice, am ascultat ce întreprinde PNUD-ul ca să susțină RM în acest domeniu, deci noi ne luăm angajamente că le vom realiza preponderent din contul nostru, dar mizăm ca acțiunile să fie realizate de partenerii de dezvoltare sau donatori.

 

Poate e cazul să ne reamintim cu ce am început în acest domeniu și să revenim la experiența respectivă… Astfel, am avut onoarea să fiu manager la pregătirea Primei Comunicări Naționale a RM față de Conveția cadru a schimbărilor climatice UNFCCC. Pentru a pronostica emisiile și a întreprinde măsuri, echipa proiectului respectiv s-a adresat la Ministerul Economiei și Centrul de Analize Strategice PNUD ca să ne ofere scenariile de dezvoltare economică a RM și în baza acestora să calculăm emisiile prognozate. Acum trăim cu ziua de azi, nu mai avem careva scenarii de dezvoltare economică, socială și ecologică a RM, așa că presupun că NDC-ul s-a elaborat reieșind din situația la zi – în ce măsură s-a deteriorat domeniul respectiv și trend-ul de înrăutățire a situației fără a lua în considerație varinta care o iau țările dezvoltate – dezvoltarea durabilă prin modificarea tehnologiilor, care să fie prietenoase mediului și adaptate la schimbările climatice. E regretabil acest fapt.

Mai este un aspect al angajamentelor luate de RM – luând asemenea angajamente ambițioase și ași adăuga eu negândite, noi contribuim la frânarea dezvoltării economice a acestui teritoriu, deoarece dezvoltarea economică presupune și emisii mai mari ale gazelor cu efect de seră, mai ales în condițiile când noi nu schimbăm tehnologiile; dar având angajamentele respective, Moldova va fi obligată să ia măsuri ca de exemplu, să reducă numărul animalelor – în caz că agenții economici decid ca acest domeniu să-l dezvolte. Poate a venit timpul ca să nu ne focusăm doar la rapoarte și promisiuni, dar să avem grijă în primul rând de oamenii care au mai rămas să trăiască aici, la dezvoltarea acestui teritoriu prin luarea în considerație a tuturor factorilor, dar și să avem rezerve ale emisiilor gazelor cu efect de seră astfel ca agenții economici să se poată dezvolta.

Evident că va veni și perioada evaluării implementării măsurilor de reducere a gazelor cu efect de seră și adaptare la schimbăriole climatice prezentate de Moldova ca contribuție națională determinată, cum de exemplu, a făcut-o, de exemplu, Secretariatul Convenției de poluare transfrontalieră la distanțe lungi (CLTAP) și a trebuit să oferim dovezile solicitate. N-ași vrea ca să se spună despre Moldova că este țara cu cele mai mari promisiuni și cu cele mai puține realizări.

 

Acest eveniment a demonstrat că avem nevoie de dialoguri politice pe diferite probleme și nu odată în an, dar mai des. Totodată, ele trebuie să fie atât pentru a prezenta vre-un raport peste hotare, dar în special – ca să discutăm cum îmbunătățim situația la nivel local, național, sectorial, intersectorial, astfel nu numai să raportăm careva date, dar oamenii chiar să sesizeze schimbări spre bine în viața zi de zi, inclusiv și în adaptarea la schimbările climatice.

 

Valentin Ciubotaru,

doctor în științe agricole,

directorul executiv al AO BIOS,

membru a Comisiei Nalionale privind Schimbările Climatice.

image-title

Toate țările, în fața crizei ecologice, cu care se confruntă umanitatea, fac eforturi de a intensifica și fortifica educația ecologică, iar în acest sens există multiple resurse de ajutor pentru cei interesați, inclusiv pentru școli, pedagogi, factori de decizie din ministere și parlament, organizații non-guvernamentale, autorități locale, etc.

 

De exemplu în România, cu susținerea organizațiilor WWF, Greeninitiative și Viitor Plus, s-a elaborat un curs interactiv, cu multe resurse electronice dar și numeroase idei de proiecte practice incluse în o platformă, pentru ca copii să aplice cunoștințele în mod practic.

 

Cursul are un caracter transdisciplinar și se adresează elevilor de clasele a V-a, a VI-a și a VII-a. Obiectivele generale de învățare sunt:

  • Conștientizarea de către elevi a impactului activităților umane asupra capacității naturii de a ne furniza cele necesare existenței noastre
  • Transformarea elevilor din „eco-indiferenți” în persoane interesate de probleme de mediu și implicate în rezolvarea lor
  • Experimentarea de către elevi a etapelor derulării unui proiect și a beneficiilor colaborării în echipă pentru atingerea unor obiective stabilite de către ei înșiși.

 

Conținutul educativ al cursului este structurat pe 3 module principale :

 

  1. Ce primim de la Planetă? Lecțiile incluse în această temă se prezintă elevilor, într-un limbaj accesibil și pe baza unor activități și exerciții practice, arătând serviciile pe care natura le oferă oamenilor și fără de care viața noastră nu ar fi posibilă. Reglarea climei, filtrarea apei, producerea de hrană, cherestea, medicamente, fibre, formarea solului, polenizarea sau fotosinteza sunt câteva dintre temele de discuție, care se propun în acest modul.
  2. Ce ii dam înapoi Planetei? Lecțiile incluse în această temă îi ajută pe elevi să conștientizeze impactul, pe care modul cum ne hrănim, cum locuim și construim, cum ne deplasăm, precum și obiceiurile noastre de consum îl au asupra capacității naturii de a ne furniza beneficiile discutate în prima temă. Accentul este pus pe analizarea și conștientizarea impactului personal, pe care îl avem fiecare, prin modul nostru de viață.
  3. Școală mea verde. A treia parte a cursului este dedicată soluțiilor la problemele identificate și analizate în primele două module prin realizarea la nivel de clasă, în echipă, a unui mic proiect practic, prin care elevii participă la rezolvarea unei probleme de mediu identificate chiar de ei. Elevii vor fi îndrumați de către profesor pentru a se organiza în echipă, a identifica probleme semnificative de mediu, a decide democratic asupra soluțiilor posibile și a pune în practică un plan de acțiuni. Experiența implementării acestui mini-proiect va fi apoi analizată împreună în timpul ultimelor ore din modul, pentru a fi transformată într-o experiență solidă de învățare.

 

CARACTERISTICI NOI ALE CURSULUI:

  • Mai puțină teorie și mai multă învățare prin jocuri și activități practice.
  • Învățare într-un cadru mai puțin rigid, mai prietenos, deoarece manualele digitale și resursele multimedia vor fi mai aproape de mediul lor preferat de interacțiune.
  • Explorarea propriei lor relații cu mediul printr-o abordare inovatoare, practică, interdisciplinară, orientată spre implicare și acțiune.
  • Integrarea în viața de zi cu zi a unor filtre decizionale, care să genereze beneficii atât pentru mediu, cât și pentru calitatea vieții personale a elevilor.
  • Dezvoltarea unui simț al responsabilității individuale și comunitare în raport cu natura.
  • Învățarea prin jocuri și activități în aer liber; dacă vremea permite, o parte din orele alocate acestei discipline pot fi realizate și în aer liber, în spațiul verde din curtea școlii sau, dacă nu e posibil, într-un cadru mai puțin formal.
  • Implicarea activă în managementul unui mic proiect: o parte dintre orele cursului de protecție a mediului sunt alocate organizării și implicării în rezolvarea unei probleme concrete de mediu, identificate de elevii clasei.
  • Explorarea calităților de lider: proiectul Școala/comunitatea mea verde din cadrul cursului va fi atât un succes colectiv, cât și unul individual.
  • Învățarea noțiunilor de cetățenie activă prin identificarea unor aspecte, care pot fi îmbunătățite (de ex. colectarea separată a deșeurilor, reducerea consumului de hârtie sau folosirea hârtiei reciclate, transmiterea unor solicitări către autorități etc., dar și parcurgerea unor etape concrete de implicare.
  • Promovarea la nivel național a realizărilor și experiențelor deosebite din cadrul cursului opțional pe pagina de internet a proiectului.

 

Școlile, în care se implementează acest curs opțional primesc de la organizatori o plachetă de Școală verde și asistență gratuită pentru a deveni mai sustenabile. Toți elevii din clasele, care aleg să urmeze cursul primesc de la profesor o diplomă de participare la curs pe un format pus la dispoziție prin Platforma Școli Verzi.

 

În majoritatea buletinelor noi oferim calendarul de evenimente pe trimestrul respectiv, cu care se pot asocia diverse activități de protecție a mediului. Acesta nu înseamnă că se vor realiza activități ecologice doar în aceste zile, ci că activitățile ecologice de rutină pot fi celebrate în anumite zile, în care efectul lor educațional se poate răsfrânge și asupra altor membri ai societății. Resurse de ajutor pentru educația ecologică

 

Citește mai mult