În data de 18 august s-a desfășurat atelierul de instruire în protecția anti-erozională a solurilor în plantațiile de viță de vie în cadrul Ediției a III: Festivalul Strugurilor Timpurii “𝐀𝐮𝐆𝐮𝐬𝐭”.

Este cunoscut faptul că vița de vie se dezvoltă cel mai bine pe o pantă înclinată pe un deal orientat spre sud, care oferă un drenaj excelent și o expunere bună la lumina soarelui. Anume terenurile situate în pantă sunt afectate de eroziunea solului în timpul ploilor torențiale. Scopul atelierului este cum să protejăm solurile în plantațiile de viță de vie astfel ca să primim recolte stabile și să menținem fertilitatea solului.
În cadrul atelierului vor fi prezentate informații și bune practici pentru perfecționarea cunoștințelor referitor la măsurile de prevenire și combatere a eroziunii solurilor pe versanți în plantațiile de viță de vie astfel ca să păstrăm fertilitatea solului.
Atelierul a fost animat de către Elena Bivol, coordonator instruire la AO BIOS la Asociația Obștească BIOS. Puteți vedea discuțiile avute la atelier accesând link-ul: https://www.facebook.com/augustfestival/videos/2010787869054914
Citește mai mult

Starea solului în plantațiile de viță de vie. Vedere aeriană: Nicolae Ciubotaru.

Starea solului în plantațiile de viță de vie. Vedere aeriană: Nicolae Ciubotaru.Acest material video, precum și măsurile de ameliorare a situației va fi prezentat în cadrul Atelierului: Instruire în protecția antierozională a solurilor în plantațiile de viță de vie, marți, 18 august, la ora 18:00.Atelierul va fi realizat în cadrul Ediției a III a Festivalului Strugurilor Timpurii "AuGust", organizat de Asociațiile Obștești: Festivalul Strugurilor Timpurii – Au Gust, Bacifera şi Agro-DICOM în partenieriat cu: Ecovisio, ISPHTA, BIOS, Artiom Vizitiu, Consiliul de tineret Durlești, Rețeaua Națională LEADER din Moldova, Solidarity Fund PL în Moldova, Primăria Mea.Înregistrarea la Atelier o puteți face aici: https://forms.gle/f96ZiSKQVu3ongnH6

Опубликовано NGO BIOS Понедельник, 17 августа 2020 г.

 

Vedere aeriană: Nicolae Ciubotaru

Citește mai mult
image-title

Republica Moldova se confruntă tot mai frecvent cu schimbările climatice, mai ales secetele, și este necesar de elaborat un nou Plan de Acțiuni privind combaterea deșertificării. Irigația este una din măsurile de adaptare la schimbările climatice, dar nu este o panacee, în special în condițiile reducerii cantității precipitațiilor atmosferice în zonele aride și semiaride. Avantajul principal al irigatiei consta in asigurarea unor productii mari si constante și aceasta poate avea loc dacă solul este pretabil pentru irigare, calitatea apei corespunde cerințelor, se respectă tehnologia și Planul de Management de Mediu.

 

În raportul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (“Rio+20”), a ultimei Conferințe a Părților UNCCD (CoP 14) se menționează că 69% din suprafete terenurilor agricole din zonele aride și semiaride se afla în diferite stadii de transformare în deșert. Mai mult ca atât, sunt prezentate date elocvente privind transformarea în deșerturi ale diferitor regiuni, unde erau soluri fertile, dar și apă din ambudență. Este binecunoscut faptul că irigarea dacă nu este utilizată corect cauzează daune enorme. Una din cauzele apariției deșerturilor este anume irigarea fără a lua în considerație proprietățile solului, calitatea apei, cerințelor culturilor, etc. Aceasta se întâmplă acuma la noi. Astfel, în RM sunt următoarele elemente ale deșertificării: anual au loc furtuni de praf, scade debitul râurilor, solurile se salinizează, fântânile seacă, se intensifică eroziunea solurilor.

 

Deoarece Guvernul RM intenționează sa permită folosirea apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole este necesar să luăm în considerație lecțiile învățate privind utilizarea irigației, dar și studiile realizate în RM privind impactul irigației. Astfel, conform Raportului de Dezvoltare Umană şi Schimbările Climatice ale RM, 2009, realizat de experți în domeniu, se anticipă, că cele mai active zone din punct de vedere economic şi oraşele cu cea mai mare populaţie vor fi afectate de deficitul de apă în viitorul apropiat. Am putea anticipa că aceste regiuni se vor apropia de pragul supraexploatării apei înainte de anul 2030 (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romanian_all.pdf capitolul 4 – pag. 52-64).

 

AO BIOS este categoric contra aprobării acestui Regulament din următoarele considerente: Aviz_Irigarea cu apa din surse subterane

Citește mai mult
image-title

Apreciem faptul că indicatorii au fost selectați conform Ghidului pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU. AO BIOS susține setul de indicatori la nivel național evaluați în cadrul procesului de elaborare a Raportului național starea mediului din Republica Moldova pentru anii 2015-2018 cu luarea în considerație a propunerilor de mai jos:

Este necesar ca autorii raportului să verifice valorile acestor indicatori cu cele care au fost prezentate la convențiile internaționale, la care Republica Moldova este parte (CLRTAP, UNFCCC, UNCBD, UNCCD, etc.) și dacă sunt careva devieri – să fie explicate sau corectate valorile astfel ca să fie aceleași date de referință pe anii respective.

Analiza valorilor unor indicatori nu este realizată până în 2018, ci doar până în 2016 (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră).

Nu este clar în ce bază au fost determinate valorile ariei afectate de eroziunea solului pentru anii 1995-2018, deoarece monitoringul eroziunii solului se face doar în trei locuri de către ICPA “N. Dimo” și nu se poate de extrapolate aceste date pe întreg teritoriul. Astfel, ar trebui să specificați cum ați primit datele respective și în ce măsură metodologia aplicată corespunde cerințelor internaționale.

Trebuie ori de verificat datele privind utilizarea îngrășămintelor organice în 2018, ori de argumentat acest fapt, deoarece datele confirmă că a fost utilizată o cantitate de 2 ori mai mare ca în 2017, iar numărul de animale a rămas același. Avizul_BIOS la Indicatori

Citește mai mult
image-title

Ziua Pământului este sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie și cu această ocazie se trage un semnal de alarmă privind protejarea mediului înconjurător. Această zi a fost fondată cu scopul de a trezi interesul clasei politice față de mediu.

Ziua Planetei Pământ a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a atrage atenția clasei politice față de dezinteresul pe care îl arăta mediului înconjurător. Prima dată acest moment a fost marcat prin manifestații antipoluare pe întreg teritoriul Statelor Unite, la care au participat aproximativ 20 de milioane de americani. Ca urmare a acestor manifestații, senatorul american Gaylord Nelson a reușit să convingă politicienii de necesitatea adoptării unei legislații corespunzătoare pentru protecția mediului înconjurător: legea aerului curat, a controlului substanțelor toxice, a calității apei etc.

Din 1970 și până astăzi, în fiecare an, 22 aprilie a fost sărbătorită drept Ziua Pământului și se organizează manifestații care urmăresc să aducă în atenția oamenilor necesitatea protejării mediului înconjurător.

Astfel, suntem la cea de-a 50a   aniversare a Zilei Pământului. Tot în această zi în 2016 a fost semnat Acordul de la Paris pentru a lua măsuri de reducere și adaptare la schimbările climatice. Tema pentru Ziua Pământului 2020 este acțiunea climatică. Provocarea enormă – dar și oportunitățile vaste – de acțiune privind schimbările climatice au distins problema ca fiind subiectul cel mai apăsător pentru a 50-a aniversare.

Este necesar atât în această zi, cât și în fiecare zi să modificăm acțiunile pe care le realizăm pentru a ne schimba viața și a proteja mediul.

Chiar și în această perioadă în perioada situației excepționale din cauza coronavirusului trebuie să medităm și să planificăm acțiunile noastre ca să nu aibă un impact negative asupra Pământului.

Din partea Platformei Naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului îndemnăm toate instituțiile publice organizațiile din domeniu, inclusiv administrația publică central, raională, locală, agenții economic, instituțiile de cercetări științifice, universitățile, colegiile, liceele, gimnaziile, organizațiile neguvernamentale să planifice, iar la terminarea acestei perioade în care suntem datori să stăm acasă, și să realizeze acțiuni durabile prietenoase mediului, astfel ca nu numai să exploatăm Pământul, dar și să avem grijă de dânsul.

 

Citește mai mult
image-title

Dragi colegi,

Vă rugăm să găsiți aici anexată scrisoarea deschisă a domnului Ibrahim Thiaw, secretar executiv al UNCCD tuturor CSO-urilor acreditate

Sperăm cu adevărat că dvs. și cei dragi vă veți descurca bine în aceste momente dificile

Rămâneți puternici, rămâneți în siguranță! 040-JD- YH-Letter to UNCCD Parties_CSOs

 

Bonn, 14 aprilie 2020

 

Stimați reprezentanți ai OSC-urilor,

 

Pe măsură ce lumea trece printr-o criză fără precedent cauzată de pandemia COVID-19, Vă scriu pentru a-mi exprima solidaritatea și susținerea deplină și din toată inima. Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) este alături de dvs., în acest moment dificil.

 

COVID-19 ne afectează pe toți. Tot pentru ce luptăm, tot ce căutăm să protejăm și tot ce promovăm este supus atacului. Persoanele sărace și vulnerabile sunt cel mai grav afectate de pandemie. Ne confruntăm cu o încercare urgentă a puterii și voinței noastre colective. UNCCD își ia angajamentul să-și facă datoria, să ajute la abordarea crizei COVID-19 și să deschidă calea către o reconstrucție a unei lumi mai bune.

 

Mai mult ca oricând, ni se amintește cât de mult depinde de natură sănătatea noastră, cât de dependente de natură sunt sistemele noastre alimentare și traiul nostru. Întrucât astăzi oamenii sunt în centrul tuturor preocupărilor noastre, prioritatea noastră este să ne asigurăm că oamenii au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu natura. Concluziile științei sunt clare: pământul este baza sănătății umane.

 

Pentru ca oamenii să fie sănătoși, avem nevoie de peisaje sănătoase. Cu sprijinul dvs., UNCCD continuă să pledeze pentru acțiuni de protecție a mediului pentru a determina schimbări transformatoare pentru oamenii, la nivel mondial, așa ca nimeni să nu fie lăsat fără atenție. Pentru mulți din țările în curs de dezvoltare, pământul este singura sursă de existență și singura plasă de siguranță de care dispun. Restaurarea terenurilor și gestionarea durabilă a acestora asigură hrană, mijloace de trai și locuri de muncă. Aceasta ajută comunităților să facă față provocărilor și să-și sporească reziliența la nivel local. Prin aceasta se susține recuperarea economică și socială mai rapidă. Soluțiile localizate redau sensul, identitatea, demnitatea și auto-suficiența oamenilor. UNCCD ajută părțile și comunitățile să diminueze impactul crizei COVID-19.

 

Atunci când lumea se va recupera, revenirea la vechile obișnuințe nu va mai fi o opțiune. Putem construi din nou mai bine, mai solid, mai inteligent. Putem crea o lume care să fie verde, echitabilă și rezilientă. Putem crea un nou contract social cu natura pentru oameni și pentru planetă. Dar, pentru aceasta, trebuie să acționăm împreună, trebuie să acționăm decisiv și trebuie să acționăm acum. Să arătăm ce poate realiza acțiunea solidară și concertată. UNCCD este alături de dvs. pentru un nou contract social cu natura.

 

Cu respect,

Ibrahim Thiaw,

Secretar executiv,

 

Marcos Montoiro

Ofițer de legătură pentru ONG-uri și societatea civilă

UNCCD

 

Citește mai mult

S

Care sunt bolile și stările maligne provopcate de poluare? Mai jos oferim o listă scurtă, însă ea nicidecum nu este exhaustivă. Trebuie să menționăm, de asemenea, că poluarea determină întrăutățiri ale bolilor deja existente sau transformarea în boli mai serioase a vulerabilităților ereditare sau dobândite.

 

Defecte la naștere. Uneori, când femeile însărcinate sunt expuse la substanțe chimice, substanțele nocive ajung la făt. Unii dintre bebelușii expusi în acest fel la chimicale se nasc cu un organ, țesut sau parte a corpului, care nu s-a dezvoltat într-un mod normal. Fumatul poate provoca, de asemenea, probleme la naștere.

 

Cancerul apare atunci când o celulă sau un grup de celule începe să se înmulțească mai rapid decât în ​​mod normal. Pe măsură ce celulele canceroase se răspândesc, acestea afectează organele și țesuturile apropiate din corp. În cele din urmă, organele nu sunt capabile să își îndeplinească funcțiile normale. Unele tipuri de cancer sunt cauzate de substanțe din mediu: fum de țigară, azbest, radiații, substanțe chimice naturale și artificiale.Unele boli provocate de poluarea mediului

 

Citește mai mult

Otrăvirea cu mercur se poate manifesta prin expunerea chiar și la cantități foarte mici de mercur din mediu sau la întreprinderi, din anumite pesticide sau chiar medicamente, care pot deteriora rinichii, ficatul și creierul. La fel, expunerea la mercur poate avea loc din consumul de pește contaminat și alte alimente, care conțin cantități mici de compuși cu mercur. Deoarece organismul nu poate elimina mercurul, acesta se acumulează treptat în interiorul țesuturilor. Dacă nu este tratată, intoxicația cu mercur poate provoca în cele din urmă durere, amorțeală, mușchi slabi, pierderea vederii, paralizie și chiar moarte.

 

Tulburările sistemului nervos, se referă la creier, măduva spinării și nervi, care comandă și controlează gândurile, sentimentele, mișcările și comportamentul nostru. Sistemul nervos este format din miliarde de celule nervoase. Acestea poartă mesaje și instrucțiuni de la creier și măduva spinării către alte părți ale corpului. Când aceste celule sunt deteriorate de substanțe chimice toxice, acest sistem informațional se descompune. Acest lucru poate duce la tulburări care variază de la schimbări de dispoziție și pierderea memoriei până la orbire, paralizie și moarte.Cum ne afectează poluarea mediului

 

Citește mai mult

Ecologul și cercetătorul bolilor animalelor, Thomas Gillespie, scrie: „Nu sunt deloc surprins de epidemia de coronavirus. Majoritatea agenților patogeni încă nu sunt descoperiți. Vedem  doar vârful icebergului. Oamenii creează condițiile pentru răspândirea bolilor prin reducerea barierelor naturale dintre animalele gazdă, în care virusul circulă în mod natural, și ei înșiși. Noi suntem siguri că apariția gripei pandemice e inevitabilă; ne putem aștepta la mortalitate umană majoră; ne putem aștepta și la alți agenți patogeni cu alte impacturi. O boală precum Ebola nu se răspândește cu ușurință. Dar dacă o boală cu o rată a mortalității Ebola se va răspândi cu o viteză asemănătoare cu cea a rujeolei ar fi catastrofal”.  Fauna sălbatică este în condiții de stres peste tot. Multe specii, care trăiau separat, acum se îngrămădesc împreună, dar vin și în contact mai apropiat cu omul.

 

Totuși, această situație este, în mare măsură, ignorată de cercetători și de factorii de decizie. Richard Ostfeld, cercetător la Cary Institute of Ecosystem Studies din Millbrook, New York, care este unul din promotorii științei emergente numite sănătate planetară susține: ”Există această înțelegere greșită în rândul oamenilor de știință și al publicului că ecosistemele naturale sunt sursa pericolului pentru om. E o greșeala. Natura reprezintă amenințări, este adevărat, dar activitățile umane sunt cele care aduc adevăratele daune. Riscurile pentru sănătate într-un mediu natural pot fi mult mai grave atunci când intervenim în acesta”.Ce legătură are atitudinea noastră față de Natură și coronavirusul

Citește mai mult