image-title

Dragi colegi!

În legătură cu pandemia Covid19 membrii Platformei Ariei prioritare 10 (PA10) a Strategiei UE privind regiunea Dunării (SUERD) au discutat pe 15 și 16 iunie opțiunea de organizare a ședințelor/evenimentelor  interactive online, în special modul de organizare a Zilelor Naționale de Participare.

Prezentările incluse în agenda ședințelor Agenda_Online Meeting of Danube Local Actors Platform_NPD le puteți accesa aici 2020-06-15_D-LAP_NPD I , 2020-06-16_D-LAP_NPD II și utiliza în activitatea Dvs.

Accesați setul de instrumente privind Ziua Națională de Participare Online la padlet.com/DLAP/NaPaDatoolkit și găsiți documente, articole și link-uri utile pentru organizarea de întâlniri interactive online. Setul de instrumente include, de asemenea, tutoriale despre instrumentele online care au fost prezentate la întâlnire, precum și unele dintre cele propuse de participanți. Setul de instrumente va fi actualizat periodic.

Videoclipurile întâlnirilor pot fi accesate pe platforma WebEX. Accesul videoclipului (cu chatul și sondajele) va fi accesibil și prin canalul YouTube PA 10.

Cu respect,

Echipa BIOS.

Citește mai mult
image-title

D-na Naoko Ishii, director general și președinte al GEF, a deschis cea de-a 58-a ședință a Consiliului GEF cu reflecții asupra modificărilor aduse GEF de când a devenit conducătoare a acestei prestigioase organizații în 2012. Aceasta a inclus adoptarea Strategiei GEF 2020, un management mai orientat către rezultate, politici îmbunătățite privind garanțiile , implicarea părților interesate și genul și o abordare mai integrată pentru abordarea factorilor care determină degradarea mediului. De asemenea, ea a menționat că criza COVID-19 demonstrează necesitatea realizării programelor ca GEF mai mult ca niciodată, deoarece evidențiază nexusul sănătate-mediu, importanța politicii bazate pe știință, fragilitatea sistemelor economice și sociale, nevoia de a adopta soluții globale pentru a rezolva problemele globale și necesitatea restabilirii unui echilibru între sistemele umane și cele naturale.

A 58-a ședință a Consiliului a luat două decizii majore în prima zi: a ales un nou director general și președinte care să conducă GEF pentru un mandat de patru ani și a aprobat un program de lucru cuprinzând 63 de proiecte și cinci programe, cu resurse totale în valoare de 645,4 milioane USD.

Noul director general și președinte va fi Dl. Carlos Manuel Rodríguez, ministrul Mediului și Energiei pentru Costa Rica, funcție pe care a ocupat-o și în 2002-2006. De asemenea, a ocupat mai mulți ani funcția de vicepreședinte pentru politica globală la Conservation International.

Programul de lucru aprobat include programe privind biodiversitatea marină, fauna sălbatică, mobilitatea electrică, Programul de impact asupra sistemelor alimentare, utilizării și restaurarea terenurilor , și patru instrumente nerambursabile (ING). De aceasta vor beneficia 72 de țări beneficiare, inclusiv 20 de țări cel mai puțin dezvoltate (PMA) și 10 state mici insulare în curs de dezvoltare (SIDS).

A doua zi a ședinței Consiliului GEF D-na Naoko Ishii, director general și președinte al GEF, a transmis torța succesorului său, D-lui Carlos Manuel Rodríguez. A 58-a ședință a Consiliului GEF a adoptat proiectul de strategie de implicare a sectorului privat, solicitând Secretariatului să o revizuiască în continuare și să prezinte strategia revizuită și un plan de implementare a acesteia la următoarea sesiune a Consiliului, programată pentru decembrie 2020.

Consiliul a discutat, de asemenea, despre documentul de abordare al Oficiului Independent de Evaluare (OIE) pentru a 7-a Evaluare Integrală a GEF, care va informa negocierile pentru reînnoirea din Programul operațional 8. Consiliul a solicitat OIE să conducă OPS7 și să furnizeze rapoartele de evaluare a procesului de completare în octombrie 2021 și Consiliului în decembrie 2021.

Membrii Consiliului GEF s-au convocat, de asemenea, ca cea de-a 28-a ședință a Consiliului Fondului țării cel mai puțin dezvoltat / Fondul special pentru schimbările climatice și au adoptat un program de lucru al PEDC cuprinzând opt proiecte, cu resurse totale în valoare de 59,59 milioane dolari.

După ce a analizat Rezumatul președintelui Consiliului GEF și al Consiliului LDCF / CSCF, directorul și președintele GEF, Dl. Carlos Manuel Rodríguez, s-au adresat Consiliului. El a cerut GEF să joace un rol central în definirea unei „redresări verzi” de la COVID-19 și să contribuie la realizarea obiectivelor Agendei de dezvoltare pentru 2030. Acestea au fost urmate de adrese ale mai multor membri și reprezentanți ai organizațiilor societății civile, salutându-l pe Rodríguez și angajându-se să lucreze strâns cu el.

După un videoclip care a celebrat repere în cei opt ani ai săi în calitate de director general și președinte al GEF, Naoko Ishii a adresat Consiliului o adresă de adio, mulțumind membrilor pentru „călătoria noastră împreună”. După aplauze din partea Consiliului pentru Ishii, secretarul Consiliului Dl. William Ehlers a închis ședința.

 

Citește mai mult
image-title

Satul Antoneuca din raionul Drochia este una dintre cele mai mici localități, unde am realizat studiul. Satul a fost menționat documentar în anul 1854. Localitatea s-a întemeiat pe moșia boierului Stașcu, originar din satul Mîndîc. Denumirea satului vine de la prenumele Anton, unul dintre cei trei feciori ai boierului Stașcu.

În satul Antoneuca sunt 235 de proprietari a terenurilor agricole, dar nu au fost efectuate măsurările masive. Totuși, există unele probleme cu care seconfruntă proprietarii de terenuri:
1. Oamenii nu știu unde sunt amplasate terenurile lor, majoritatea terenurilor sunt date în arenda la lideri care lucrează terenuri menționate;
2. Agent economic Suedzucker a ieșit din coordinatelor câmpului său și prelucrează o parte de pășuni, din acest considerent este necesar de efectuat delimitarea între terenurilor private și terenurilor publice;
3. APL consideră necesitatea de a realiza delimitarea terenurilor a proprietății private și publice, deoarece sunt unele încălcări. Astfel, întreprinderea Sudzucker Moldova S.A. realizează lucrările agricole și pe o parte din pășuni, ieșind din hotarele câmpurilor care le aparțin/arendează.
4. Fâșiile forestiere și pășunile nu sunt înregistrate în baza de date cadastru.

Sperăm că în localitate vor fi efectuate măsurările masive, iar erorile vor fi corectate în cadrul proiectului Băncii Mondiale care a demarat în acest an.

Studiul este realizat în cadrul Strategiei naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului cu susținerea Coaliției Internaționale a Pământului.

Citește mai mult

 În comuna Copăceni (fac parte sate: Gavrilovca, Vladimireuca, Petrovca, Evghenievca, Antonovca și Copăceni) sunt 1834 de proprietari a terenurilor agricole circa 30% au diferite erori. Proprietarii de terenuri se confruntă cu următoarele probleme:

  1. Sunt 51 de cazuri când proprietarii terenurilor dețin titlu de proprietate a terenului într-un loc, dar terenurile agricole alocate în natură se află în alt loc. Aceasta eroare a avut și Dna Ciutac Natalia care în anul 1999 a primit de la Primăria teren agricol într-un loc, dar în 2000 a primit titlul de proprietate în care locația terenului a fost indicată în alt loc. Dna Ciutac Natalia a dat în judecată în anul 2001 pentru a corecta aceasta eroare pentru a primi titlul de proprietate unde este indicat teren care a fost dat inițial de Primăria și în anul 2004 a câștigat procesul. Dar din 2004 până la prezent nu a primit de la Cadastru titlul de proprietate corectat. Cadastru sub diverse pretexte, refuză să emită un nou titlu, în ciuda deciziei instanței de judecată;
  2. Sunt 40 de terenuri agricole care nu sunt înregistrate în baza de date Cadastru (terenuri care nu sunt înregistrate sunt indicate cu culoarea roșu):                                                            
  3. Sunt 26 de cazuri când în titlul de proprietate sunt erori în numele sau prenumele;
  4. Terenurile în natură sunt cu demisiuni mai mici sau mai mari decât cele indicate în titlurile de proprietate;
  5. Terenurile agricole la unii proprietari au nimerit în perdelele forestiere și drumuri, după exemplu:

Soluțiile propuse de APL pentru rezolvarea problemelor menționate: întâlnirea și discuția cu reprezentanții Cadastru pentru soluționarea  problemelor susmenționate, care afectează pe mai mulți dintre proprietari a terenurilor agricole.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai mult

 În comuna Coșcodeni (fac parte sate: Bobletici, Coșcodeni și Flămînzeni) sunt 2400 de proprietari a terenurilor agricole și circa 10% au diferite erori. Proprietarii de terenuri se confruntă cu următoarele probleme:

  1. Sunt cazuri când oameni prelucrează pământul nu conform coordinatelor indicate în titlu de proprietate, după exemplu:

  1. Sunt cazuri când terenurile suprapun unul pe altul;
  2. La grădini nu au fost eliberate titluri de proprietate;
  3. Case nu sunt înregistrate la cadastru.

Satul Coșcodeni a întrat în programul Băncii Mondiale privind corectarea erorilor.

Citește mai mult

În comuna Bilicenii Noi (fac parte sate: Lipovanca, Bilicenii Noi, Mîndreștii Noi) sunt 2000 de proprietari a terenurilor agricole și circa 40% au diferite erori. Proprietarii de terenuri se confruntă cu următoarele probleme:

  1. Sunt cazuri când proprietarii terenurilor dețin titlu de proprietate a terenului într-un loc, dar terenurile agricole alocate în natură se află în alt loc;
  2. Terenurile în natură sunt cu demisiuni mai mici sau mai mari decât cele indicate în titlurile de proprietate;
  3. Nu a fost efectuată delimitarea terenurilor agricole;
  4. La grădini nu a fost eliberate titluri de proprietate;
  1. Sunt cazuri când terenurile suprapun unul pe altul, după exemplu:

  1. Terenurile agricole la unii proprietari au nimerit în perdelele forestiere și pe drum, după exemplu:

Soluțiile propuse de APL pentru rezolvarea problemelor menționate:

  1. De micșorat prețurile la cadastru pentru efectuarea măsurărilor în dependența de mărimea terenului;
  2. De efectuat delimitarea terenurilor.

Citește mai mult

Rezultatul scontat al Planului: de a atinge durabilitatea socială, instituțională și financiară și de a mobiliza resursele pentru a promova guvernarea funciară centrată pe oameni Sustainability and Resource Plan.

 

Obiectivele Planului:

  1. de a implica mai mulți oameni în activitățile platformei SNI, de a facilita atitudinea pro-activă a societății.
  2. implicarea mai activă a membrilor platformei în mobilizarea resurselor umane și financiare.
  3. de extinde relațiile existente cu donatorii sau dezvolta noi relații de parteneriat dincolo de sprijinul financiar deja obținut pentru implementarea SNI.

 

Roluri și responsabilități de realizare a Planului:

  • Comitetul de supraveghere al SNI va oferi îndrumare și monitorizare și va accelera eforturile de mobilizare a resurselor.
  • Facilitatorul SNI va întreprinde cercetări privind oportunitățile de finanțare, împreună cu Comitetul de supraveghere va analiza datele disponibile, iar informațiile vor fi distribuite în rândul membrilor.
  • Comitetul de supraveghere și Facilitatorul SNI:
  • vor pune în aplicare prevederile planului prin identificarea surselor potențiale de finanțare, pregătirea și prezentarea propunerilor, implicând cât mai mult membrii platformei SNI.
  • vor menține relații cu donatorii prin organizarea de întâlniri, comunicări periodice de date și vor extinde relațiile pentru a promova un mediu reciproc de învățare.
  • În cele din urmă, Facilitatorul SNI va informa membrii platformei despre progresul atins.

 

Durabilitatea Platformei SNI va fi asigurată de:

  • Durabilitatea rezultatelor
    • Înregistrare schimbări
    • Colectare feedback

 

  • Durabilitatea procesului
  • Promovare istorii de succes
  • Demonstrare rezultate eforturi comune

 

  • Durabilitatea resurselor
    • Utilizarea eficientă a tuturor resurselor
    • Plus valoare, noi servicii oferite

 

  • Durabilitatea capacității umane
    • Experiență
    • Parteneri de încredere testați în timp

și

 

  • Durabilitatea socială
  • Promovarea necesităților tinerilor
  • Implicarea tinerilor

 

Pentru 2019 sunt preconizate următoarele activități:

  • Investigarea potențialilor donatori și parteneri; utilizarea tuturor instrumentelor disponibile și oportunităților de identificare a potențialilor parteneri.
  • Analiza cheltuielilor curente și lacunelor de finanțare, analiza și evaluarea costurilor viitoare.
  • Crearea unei liste a produselor sau serviciilor SNI care sunt apreciate în comunitate.
  • Crearea unei baze de date a partenerilor de resurse, identificând interesele lor legate de inițiativele SN
  • Crearea oportunităților de voluntariat în cadrul activităților platformei SNI, identificarea potențialilor voluntari în rândul diferitor grupuri sociale.
  • Identificarea contribuțiilor posibile din partea partenerilor, alte părți interesate.
  • Desemnarea persoanei responsabile de mobilizarea resurselor, distribuirea rolurilor în echipă.
  • Elaborarea unui plan care să indice modul de implicare a fiecărui partener potențial.
  • Elaborarea mesajelor-cheie și materialelor de comunicare pentru potențialii parteneri care să servească drept bază pentru dezvoltarea viitoarelor proiecte.
  • Diseminarea mesajelor cheie prin intermediul platformei on-line.
  • Crearea instrumentelor de implicare a partenerilor, cum ar fi întâlniri față în față, scrisori, invitații la ateliere, ședințe ale platformei SNI pentru a încuraja relațiile și spori gradul de încredere.
  • Mediatizarea rezultatelor și implicării partenerilor. Feedback, și mesaj de mulțumesc după fiecare eveniment în care participă un partener.
  • Implicarea potențialilor parteneri în discutarea viitoarelor activități ale platformei SNI.
  • Formalizarea relațiilor cu voluntarii, descrierea oportunităților și beneficiile voluntariatului.
  • Crearea unui plan de comunicare pentru a construi vizibilitatea și respectul față de partener.
  • Dezvoltarea și diseminarea instrumentelor de comunicare ca broșuri, pliante informative.
  • Actualizarea paginii web și platformei on-line.

 

Anna Moldovan

Drd., lector universitar, membru AO BIOS

Citește mai mult

În satul Filipeni sunt 3000 de proprietari a terenurilor agricole și circa 80% au diferite erori. Proprietarii de terenuri se confruntă cu următoarele probleme:

  1. Când a fost Programului Naţional “Pămînt” oameni mai întâi au obținut titlurile de proprietate și după aceea au fost realizate lucrări de măsurare a terenurilor, dar nu invers. Din această cauză majoritatea terenurilor alocate în natură nu coincid cu titlurile de proprietate;
  2. Sunt cazuri când oameni dețin titlurile de proprietate a terenurilor, dar de facto nu știu unde se află terenurile lor;
  3. Sunt cazuri când proprietarii terenurilor dețin titlu de proprietate a terenului într-un loc, dar terenurile agricole alocate în natură se află în alt loc;
  4. Unele terenuri agricole care proprietarii le dețin de facto sunt în posesia altor persoane care sunt plecate peste hotare sau decedate. În acest context oamenii vor să schimbe titlurile de proprietate pe terenuri care ei le dețin de facto;
  5. Sunt loturi de pământ unde există două titluri de proprietate pe numele a două persoane din același sat sau chiar satul vecin;
  6. Terenurile agricole la unii proprietari au nimerit în perdelele forestiere sau drumuri;
  7. Unii locuitori ai satului care au avut în posesie terenurile agricole au plecat peste hotare și nu au fost o perioadă lungă în țară. Când ei au revenit în sat ei au aflat că o companie viti-vinicolă a plantat pe terenurile lor vița de vie fără acordul proprietarilor. O parte din aceste terenuri compania le-a vândut, dar nu este clar în baza la care documente. A fost o înțelegere între Primăria satului și această companie că o parte din terenurile să restituie acestor oameni, dar de facto nu a avut loc această restituire.
  8. Sunt loturi de teren care nu sunt înregistrate;
  9. La unele persoane au fost repartizate terenuri cu soluri sărate și pe ele aproape nimic nu crește. Din această cauză ei nu pot să beneficieze de terenul agricol și sunt lezați în drepturi. Acești oameni vor să schimbe terenurile, dar Primăria n-are rezerve de terenuri.

Soluțiile propuse de APL pentru rezolvarea problemelor menționate:

  1. Să fie anulate titlurile de proprietate eronate și să fie eliberate titlurile de proprietate corecte;
  2. Întâlnirea și discuția cu reprezentanții companiei viti-vinicole pentru clarificarea situației privind în ce bază ei au luat terenurile oamenilor și dacă terenurile au fost luate ilegal, returnarea lor la oameni.

Nicolae Ciubotaru, Manager de proiect, AO BIOS

Citește mai mult
image-title

Raportul începe cu o introducere a copreședinților Consiliului ILC: Mino Ramaroson, copreședinte pentru societatea civilă și Jean-Philippe Audinet, copreședinte interguvernamental, care susțin că, raportul confirmă ipoteza fundamentală a rețelei ILC, precum că singura modalitate prin care vom transforma guvernanța pământului, pentru a o face cu adevărat receptivă la nevoile femeilor, bărbaților și comunităților ce depind de pământ și de resursele naturale, este de a lucra împreună și de a face acest lucru în mod strategic.

Suntem martorii faptului că ILC devine, din ce în ce mai mult, o rețea de platforme, condusă de membri care aduc și alți parteneri din afara rețelei ILC. Aceste platforme impulsionează în comun guvernanța terenurilor centrată pe oameni în anumite țări (strategii naționale de implicare (SNI), în 29 de țări) și între țări – pe o temă specială (inițiative bazate pe angajamente (IBA), 34 de platforme).

Realizările platformelor bazate pe membri, prezentate în acest raport, servesc ca surse de inspirație. Capacitatea ILC de transformare, ca rețea, a primit declarații solide de încredere provenite din interesul continuu al organizațiilor de a se alătura rețelei ILC (63 de noi organizații au aderat în 2018) și din încrederea partenerilor de finanțare care susțin activitățile Coaliției (dublarea bugetului anual între 2015 și 2018). În plus, concluziile evaluării de termen mediu afirmă validitatea continuă a strategiei ILC și oferă dovezi clare că Coaliția a contribuit la schimbări în guvernanța funciară. Raportul Bandung

Citește mai mult

În comuna Tigheci sunt aproape 1200 de proprietari a terenurilor agricole și circa 20% au diferite erori. Proprietarii de terenuri se confruntă cu următoarele probleme:

  1. La început au fost repartizate la oameni cotele și titlurile de proprietate de-a lungul pantei, peste o perioadă de timp terenurile au fost reîmpărțite de-a curmezișul, dar titlurile de proprietate au rămas aceiași. Din aceasta cauza titlurile de proprietate și baza de date a cadastrului nu corespunde cu terenul agricol alocat în natură;
  2. Sunt unele cazuri (circa 8 hectare) când  pentru același teren agricol există două titluri de proprietate pe numele a două persoane diferite;
  3. Terenuri agricole la unii proprietari au nimerit în fâșii, drumuri sau pădure;
  4. Locația unor case nu coincide cu titlu de proprietate și soluționarea litigiilor se face prin instanța de judecată;
  5. Există probleme privind delimitarea terenurilor între Primăria satului Tigheci și Agenției Moldsilva. În urma deciziei Hotărârii Guvernului, 55 de hectare a terenului au fost transmise în posesia Agenției Moldsilva, dar nu este cunoscut motivul transferării deoarece hotărârea Consiliul Local pe acest caz nu a fost luată. Sunt multe plângeri în sat că a fost înțelegere între Primăria satului Tigheci cu Moldsilva privind schimbul de terenuri, dar acordul nu a fost semnat. Moldsilva a împădurit terenul și nu dă acces la oameni la două iazuri care sunt în preajma terenurilor;
  6. Perdelele forestiere cu o suprafață de 86 de hectare au fost date la ICAS să le restabilească, dar ICAS a curățit dar nu a restabilit și practic perdele forestiere au fost distruse;
  7. În satul Tigheci nu este gunoiște autorizată, gunoiul este stocat în fosta groapă de silos care nu este amenajată. Satul a fost inclus în clasterul doi pentru soluționarea problemelor deșeurilor unde locul de colectare a deșeurilor pentru câteva sate din apropiere să fie pe terenul satului Iargara, dar aceasta este doar un proiect și dacă o să fie realizat o să fie din anul 2019;
  8. În satul Tigheci nu este stație de epurare și toate scurgerile se duc în pământ, în apă subterană sau râu, ce dăunează foarte grav sănătății locuitorilor.

Soluțiile propuse de APL pentru rezolvarea problemelor menționate:

  1. Să fie efectuate măsurările a terenurilor agricole din nou (considerăm această propunere greu de realizat, deoarece măsurările tuturor terenurilor este foarte costisitoare, dar este necesar de alcătuit algoritmul de soluționarea erorilor comise);
  2. De măsurat câteva loturi de pământ pentru a vedea dacă ele corespund titlulor de proprietate, și dacă nu corespund de a vedea imaginea per ansamblu pentru elaborarea algoritmului de ajustarea terenurilor;
  3. Întâlnirea și discuția cu reprezentanții Agenției Moldsilva privind căutarea soluției de delimitarea terenurilor cu Primăria Tigheci, unde unele terenuri au rămas la Agenția Moldsilva și în legătură cu aceasta oameni nu au acces la terenuri;
  4. Întâlnirea și discuția cu ICAS privind reabilitarea și restabilirea perdelelor forestiere;
  5. O posibilă discuție cu Consiliul sătesc Iargara privind punctul de colectarea a deșeurilor.

Nicolae Ciubotaru, Manager de proiect, AO BIOS

Citește mai mult