image-title

Clima Pământului s-a schimbat de-a lungul istoriei. Doar în ultimii 650.000 de ani au existat șapte cicluri de avansare și retragere a perioadelor glaciare, iar sfârșitul brusc al ultimei epoci de gheață, care a avut loc cu aproximativ 11.700 de ani în urmă, a marcat începutul erei climatice moderne – și a civilizației umane. Majoritatea acestor schimbări climatice sunt atribuite unor variații foarte mici în orbita Pământului, ceea ce modifică cantitatea de energie solară, pe care o primește planeta noastră.

 

Nouăzeci și șapte la sută dintre oamenii de știință din domenii climatice sunt de acord că probabilitatea e extrem de mare că tendințele de încălzire a climei, care au devenit vizibile în secolul trecut, se datorează activităților umane, iar majoritatea organizațiilor științifice de cel mai înalt nivel din întreaga lume au emis declarații publice, care susțin această poziție.

 

Dovezile științifice că încălzirea sistemului climatic are loc în realitate, sunt fără echivoc.

Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbarea Climei a emis un șir de declarații în acest sens, esența acestora rezumând-se la cele descrise în continuare.

 

Tendința actuală de încălzire are o semnificație deosebită, deoarece putem afirma cu aproximativ 95 la sută probabilitate că încălzirea globală are loc, preponderent, din cauza activității umane, care, de la mijlocul secolului XX a început să se desfășoare într-un ritm inedit de-a lungul deceniilor până în mileniul 21 și a continuat de lungul celor 2 decenii ale acestui nou mileniu.

 

Sateliții, care circulă pe orbita Pământul și alte progrese tehnologice, au permis oamenilor de știință să vadă imaginea de ansamblu a fenomenului schimbării climei, colectând multe tipuri diferite de informații despre planeta noastră și clima acesteia la scară globală. Acest volum mare de date, colectat de-a lungul mai multor ani, relevă semnalele unei clime în schimbare, iar după datele vizibile din aceste an, – ale unei clime în schimbare vertiginoasă. Schimbarea climei – realitate sau mit

Citește mai mult
image-title

Buna! Prenumele meu e Pământ, iar numele e Sol.

 

Îți mulțumesc că mi-ai făcut azi o vizită. Știu că cunoști multe despre mine, dar, într-un fel, nu ne-am întâlnit niciodată și nici nu am vorbit cu adevărat. Așadar, permit-mi să mă prezint foarte pe scurt.

 

Cum spuneam, numele meu este Sol. Am înălțimea de aproximativ șase centimetri, în medie, de la vârful capului, stratul meu superior, până la tălpile picioarelor mele, roca mamă, care se află sub mine. Aceasta e o distanță mică până la dispariția mea, dacă nu aveți grijă bună de mine.

 

Cu ajutorul termitelor și a tuturor celorlalte organisme, care trăiesc în solul pe care nu îl vedeți, dar care mă hrănesc pentru a mă menține sănătos, fac tot posibilul să vă hrănesc și să vă asigur apă curată, adecvată și sănătoasă. Dacă aveți grijă de mine, vă promit că voi fi acolo pentru voi și pentru copiii voștri, pentru generațiile următoare.

 

Dar mă tem că familia mea și cu mine pierdem bătălia. O mare parte a familiei mele este acum pe cale de dispariție. Durează un timp foarte scurt pentru a ne distruge, în timp ce dezvoltarea și maturizarea noastră durează foarte mult timp.  E nevoie de forte mult timp până putem produce și ne putem reproduce.

 

Vedeți, în fiecare an, se erodează între 28-75 miliarde de tone de sol. Aceasta înseamnă că tu, ca persoană, pierzi aproximativ 4-10 tone de sol, în fiecare an. Pământul fertil se pierde prin acțiune umană și prin evenimente legate de vreme, cum ar fi inundațiile în flux și seceta. Altfel spus, în fiecare secundă, 24 de terenuri de fotbal de teren fertil devin neproductive doar din cauza deșertificării și a secetei! Mesaj-pamant-sol

 

Citește mai mult
image-title

Impactul poluanţilor asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, de concentraţie, dar şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd frecvent consecinţe grave. Specialiştii în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm, cancer şi alte boli. Poluanţii principali care acţionează negativ asupra oragnismului uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, aldehida formică, fenolii, pulberile în suspensie și altele.

 

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide, care afectează atît suprafaţa terestră cît şi ecosistemul acvatic. Oxizii de azot se formează în procesul de combustie, atunci cînd combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atît pentru oameni cît şi pentru animale. Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse acest gaz afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamînilor.

 

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător, care irită ochii şi căile respiratorii. Surse antropice: sistemele de încălzire ale populaţiei, care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei şi hîrtiei şi, în măsura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, persoanele în etate şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung, poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. Boli legate de poluarea mediului, partea a doua

 

Citește mai mult
image-title

S-a presupus că putem obține certitudine în cunoaștere doar printr-o astfel de separare. Această doctrină a separării ne-a învățat să vedem lumea în fragmente în loc de relații. Și asta a schimbat totul! Această teorie a fragmentării încă mai formează cea mai mare parte a vieții noastre moderne de astăzi. Acest lucru este evident în disciplinele academice rigide ale sistemelor noastre de învățământ, unde se presupune că cunoștințele cele mai fiabile sunt cunoștințe izolate de contextul său și reduse la date discrete. Sau sistemul medical, care tratează pacientul ca un apparat, în care poți îrepara sau înlocui un detalia, fără a ține cont de întreg. La fel  sunt administrate și majoritatea afacerilor. Succesul în majoritatea întreprinderilor se măsoară doar prin indicatorul de rentabilitate a investițiilor, acordând puțină atenție relațiilor, pe care se bazează acele afaceri.

 

Aceeași fragmentare a devenit un model al agriculturii moderne. Randamentul, separat de orice altceva în cadrul fermei, a devenit singurul indicator important al agriculturii de succes. Paul Thompson a ajuns la concluzia că principiul etic unic, care informează acum deciziile fermierilor, este „să producă cât mai mult, indiferent de costuri”.

 

Această doctrină de fragmentare este acum adânc înglobată în cultura noastră. În consecință, sistemele noastre educaționale au produs acum mai multe generații de ingineri care inventează tehnologii ce acordă puțină atenție consecințelor ecologice ale invențiilor lor. Industriile noastre sunt înclinate să trateze consumatorii ca pe niște ținte ale mesajelor proiectate cu grijă, care sunt transmise la aceștia pentru a le manipula deciziile de cumpărare, în loc să-i trateze ca participanți activi și conștienți în piață. Agricultura spirituala, partea 2

 

Citește mai mult
image-title

Suntem în anul 2020!

 

La sfârșitul anului precedent am făcut mai multe totaluri și pe lângă mici realizări atinse în plan global în reducerea poluării, alegeri mai bune în consum, unele mișcări ecologice active ale tinerilor din toată lumea, am făcut și concluzii foarte triste: schimbarea vertiginoasă a climei, degradarea solurilor, poluarea tuturor elementelor de mediu, pierderea încă a unui șir de specii din natura sălbatică.

 

Acum, în 2020, a venit timpul să abordăm mai activ ca niciodată aceste probleme majore, care, deja înțelegem cu toții, ne afectează viețile tuturor în prezent, dar, cel mai periculos, pun sub semnul întrebării supraviețuirea generațiilor viitoare.  Și nu mai vorbim acum de mii de ani! Nici de sute de ani!  Cercetătorii susțin ca dacă nu reușim să punem sub control emisiile de CO2 și alte gaze cu efect de seră in cursul următorilor 12 ani, pământul va suferi consecințe catastrofale, pe care nu va mai fi posibil de stopat sau redus.  Este cazul de ACUM sau NICIODATĂ!

 

Mulți se întreabă enervați: ”Dar ce pot să fac eu? Ca om simplu, care nu are nici companii transnaționale poluante, nici mine de cărbune, nici câmpuri petroliere!”.

 

Putem multe!

 

În primul rând, să protestăm împotriva legislației, politicilor, factorilor decizionali, care promovează dezvoltarea poluantă.

 

În al doilea rând, să inventariem propriul consum și să reducem tot ce putem fără a ne compromite calitatea vieții: consumul de apă, alimente, haine, mobilă, căldură, electricitate, etc.

 

În al treilea rând, să mergem cu transport nepoluant sau mai puțin poluant sau pe jos oriunde putem.

 

În al patrulea rând, să nu ne sfiim să le spunem tuturor despre consecințele unei vieți cu consum nechibzuit, să discutăm cu familia, prietenii, colegii, cunoscuții, necunoscuții, ce putem face pentru mediu și să introducem în practică cele mai bune idei.

 

In al cincilea rând, să susținem cu tot ce putem organizațiile, care lucrează onest și conștiincios pentru protecția mediului.

 

In al șaselea rând, să-i descurajăm ca consumatori pe toți producătorii, care degradează mediul prin stoparea cumpărăturilor de la aceștia. Dacă nu va exista cerere la unele produse, ele nu se vor mai produce!

 

Mai există și al șaptelea, și al optulea, și al nouălea rând, da ne oprim aici pentru a da posibilitate cititorilor și susținătorilor organizației noastre de a-și face un mic plan personal de protecție a naturii și de a-l urma, iar despre rezultate, provocări, întrebări apărute pa parcursul realizării acestui plan am putea discuta în paginile buletinului.

 

Vom aprecia și publica orice experiențe pozitive oferite de cititorii și prietenii BIOS!

 

Elena Bivol,

Coordonator instruire,

AO BIOS

 

Citește mai mult
image-title

Exprimăm sincere mulţumiri membrilor şi partenerilor BIOS care colaborează cu noi la elaborarea şi implementarea proiectelor. Datorăm recunoştinţă coorganizatorilor acţiunilor de instruire şi autorilor materialelor publicate de BIOS pentru informarea cititorilor noştri. Apreciem mult conlucrarea cu Coaliția Internațională a Pământului, care a făcut posibilă continuarea editării prezentului Buletin şi realizarea unor activităţi utile pentru cetăţenii Moldovei.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Elena Bivol, Claudia Partole, Valentin Ciubotaru

Buletinul poate fi accesat pe link-ul: https://www.dropbox.com/s/in7fq61m7b0ctiy/BioSynopsis%20nr.%2037.pdf?dl=0

 

Citește mai mult
image-title

BIOS în calitate de co-președinte a Panoului organizaíilor societății civile acreditate la Convenția ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD) pregătește agenda și moderează videoconferințele lunare care au loc. Acum o atenție deosebită se acordă implementarea deciziilor celei de-a 14 Conferințe a Părților, precum și pregătirea procedurilor de alegere a noilor membri ai Panoului și în alte comitete care au loc în luna decembrie.

 

Membrii actuali și precedenți ai Panoului societății civile ai Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării au mobilizat multe organizațíi pentru a promova prioritățile sale. Aceasta a contribuit la elaborarea Rezoluției Adunării Generale a ONU adoptată în luna noiembrie 2019 la New York cu privire la implementarea Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării și conține, de asemenea, referința la drepturile funciare și Ghidul voluntar privind guvernarea responsabilă a proprietății de terenuri, pescuit și păduri în contextul securității naționale a alimentelor (VGGT) care consolidează activitatea întreprinsă de societatea civilă. În decizia reaspectivă sunt următoarele puncte care se referă la aceste aspect 74 UNGA UNCCD resolution adopted by the GA.doc (1)

  1. Reamintim invitația părților la Convenție de a recunoaște în mod legal drepturile asupra utilizării egale și a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru femei și îmbunătățirea accesului egal al femeilor la securitatea funciară și a proprietății funciare, precum și promovarea măsurilor sensibile la gen pentru combaterea deșertificării, degradarea terenurilor și secetei și obținerea neutralității degradării terenurilor, ținând cont de contextul național.
  2. Încurajează părțile Convenției să urmeze principiile punerii în aplicare a VGGT în implementarea activităților de combatere a deșertificării, degradării terenurilor și secetei.

 

Este un success enorm și felicităm toate organizațiile societății civile care au contribuit la elaborarea deciziilor UNCCD, precum și Rezoluției Adunării Generale a ONU.

Citește mai mult
image-title

Lista membrilor Platformei NES Moldova este următoarea List of NES Moldova members

Lista noilor părți interesate care au fost identificate și au aderat la NES în 2019: List of new stakeholders and institutions that were identified and had adhered to NES in 2019

Listele participanților la evenimentele Platformei NES Moldova sunt următoarele:

https://www.dropbox.com/s/f216vj3ruh4luk9/Lists%20of%20participants%20%20to%20the%20events%20of%20NES%20Moldova%20Platform.zip?dl=0

Listele persoanelor care sunt membrii ai NES Moldova, dar au participat la evenimentele organizate de NES, la sunt următoarele: https://www.dropbox.com/s/uxsxr2jchmhm2ao/Lists%20of%20non-members%20participating%20in%20NES%20Moldova.zip?dl=0

Citește mai mult