ALEGEREA TERENURILOR DE ACTIVITATE

Conform rezultatelor cercetărilor s-au elaborat soluţii practice în formă de acţiuni de conservare a solului, apei, diversităţii biologice pentru implementare în trei gospodării pilot.  Cele trei sate identificate prin discuţii cu cercetătorii oferă oportunităţi unice de demonstrare a practicilor de agricultură durabilă pentru protecţia mediului şi dezvoltare comunitară.  Pentru selectarea satelor s-au aplicat următoarele criterii:

• Condiţiile fizice: geomorfologia teritoriului, tipurile şi subtipurile de sol, condiţiile climatice, sursele de poluare, nivelul de degradare a mediului (solul şi apa), resursele de apă subterană şi aplicabilitatea terenurilor pentru investigaţii;
• Condiţiile sociale şi economice: tipul fermei (privată, societate pe acţiuni, etc.) mărimea fermei, tipul de producţie agricolă (vie, livadă, graminee, etc.), apropierea de şcoli, colegii, universităţi, instituţii de cercetări ştiinţifice, existenţa serviciilor de sănătate publică;
• Capacităţi de management şi aranjamente logistice pentru instruire: existenţa capacităţilor tehnice / mecanice (echipament agricol, facilităţi de păstrare, ateliere de întreţinere a tehnicii, accesibilitatea şi starea drumurilor, disponibilitatea transportului public), cazare de zi şi de noapte, spaţiu de oficiu, săli pentru întâlniri / conferinţe, disponibilitatea de a realiza o parte din lucrări ca contribuţie în natură.

 

Dintr-un număr de peste 70 de sate au fost selectate următoarele gospodării: societatea pe acţiuni “TarSalAgro” din satul Tartaul de Salcie, raionul Cahul, societatea pe acţiuni “Buteştenii Grup”  şi întreprinderea individuală “Plai-Sîrbu” individual din satele Buteşti şi Moleşti, raionul Glodeni şi întreprinderea de fermier “Pirojcov-Izvoraş” din satul Creţoaia, raionul Anenii Noi.

Din punct de vedere geografic cele trei sate sunt reprezentative ca aparţinând celor trei zone agroclimaterice ale Moldovei, care sunt critice pentru demonstrarea şi evaluarea    aplicabilităţii practicilor şi metodelor de producţie elaborate pentru recomandare pentru toată  Moldova.  Localizarea strategică a acestor gospodării în nordul, centrul şi sudul Moldovei va permite o participare mai largă în programul general şi susţinere la nivel naţional, regional şi local.

ACTIVITĂŢI IMPLEMENTATE ÎN SATELE PILOT BIOS

a.     Activităţi implementate în satul Tartaul de Salcie, raionul Cahul

Soil conservation system is applied in vineyards and orchards (degree of: 3-10⁰),

including:

1. Drumuri de contur cu înclinaţia opusă versantului pentru evaluarea apei în exces în timpul ploilor torenţiale în toate cazurile posibile
2. Fâșii forestiere
3. Canale pentru reţinerea şi evacuarea apei construite cu înclinarea secundară de până la 1,5 grade opusă înclinaţiei versantului.
4. Valuri din pământ care captează apa ce curge în josul versantului pentru distribuirea ei într-un canal de evacuare.
5. Bariere în calea apei construite din orice rămăşiţe agricole: paie, vreascuri, ramuri, etc., care se fixează în locurile unde ploaia de obicei formează râuleţe.
6. Plantarea căilor de apă cu ierburi perene
7. Înierbarea a fiecărui al 5-ea rând de vie sau livadă
8. Lucrarea solului prin metode de conservare cu plantarea ierburilor perene în fiecare al 3-lea sau al 5-lea rând, în dependenţă de unghiul de înclinare (200 ha)

• Protecţia terenurilor arabile de eroziune prin plantarea în contur, drumuri cu înclinaţie inversă versantului, fâşii de protecţie plantate cu ierburi perene rezistente al secetă (60 ha)
• Plantarea copacilor pe terenurile afectate de alunecări şi eroziunea solului (35 ha)
• Acţiuni de protecţie integrată a plantelor (prin metode preponderent biologice) realizate în vii, ceea ce permite tratări mai puţine cu chimicale şi previne într-o anumită măsură poluarea solului şi apei (380 ha)
• Lucrări de întreţinere a curăţeniei în pădurea din apropierea satului (22 ha)
• Curăţirea a 11 izvoare naturale din pădure şi protecţia acestora
• Construirea unui lac pentru recreare
• Plantarea copacilor (specii de pădure) în apropierea gospodăriilor şi curţilor locuitorilor

• În cooperare cu primăria se întreprind acţiuni de management a deşeurilor cu menţinerea controlului asupra acestei activităţi
• Acţiuni de curăţire a străzilor din sat şi de menţinere a ordini pe teritoriul localităţii şi a teritoriilor adiacente.

b.    Activităţi implementate în satele Buteşti şi Moleşti, raionul Glodeni

Lucrarea solului prin tehnologii de conservare pe terenurile  arabile

(400 ha)

• Cultivarea în fâşii (160 ha)
• Plantarea copacilor pe terenurile afectate de eroziunea solului (1,0 ha)
• Reparaţia perdelelor forestiere de protecţie – 2,0 ha
• Curăţirea unui rezervor de apă

În satul Buteşti s-au construit 2 punţi.  La Buteşti s-au lichidat opt gunoişti neautorizate şi se realizează acţiuni de management a deşeurilor cu controlul acestora de către autorităţile publice locale.

c.      Activităţi implementate în satul Creţoaia, raionul Anenii Noi 

• Excluderea terenurilor degradate (alunecări de teren) din circuitul agricol pentru aforestare şi pajişti (150 ha)
• Utilizarea lucrării minime a solului în vii

• Lucrarea solului prin tehnologii de conservare a solului pe terenurile arabile (600 ha)
• Plantarea fâşiilor forestiere (5,0 ha)
• Reparaţia fâşiilor forestiere (1,5 ha)
• Plantarea copacilor pe terenurile afectate de alunecări (0.5 ha)
• Schimbarea înclinaţiei drumurilor (cu înclinaţie secundară de până la 1,5 grade în direcţie opusă înclinaţiei versantului pentru evitarea intensificării proceselor erozionale (1 km)
• Asolamentul pentru protecţia antierozională       (60 ha)
• Cultivarea în fâşii, utilizarea fâşiilor de protecţie (100 ha)
• Plantarea ierbii în livezi (30 ha)
• Plantarea ierburilor în vii (15 ha).
• Curăţirea unui rezervor acvatic
• Acţiuni de management a deşeurilor
• Utilizarea produselor biologice pentru protecţia plantelor de dăunători:

–   Prevenirea despre dezvoltarea dăunătorilor în livezile de prune cu aplicarea capcanelor cu feromoni instalate la frecvenţa de o capcană la hectar pe suprafaţa de 40 hectare.

–   Prevenirea şi distrugerea pe cale biologică a dăunătorilor în livada de măr şi în vie.  Pe o suprafaţă de 20 hectare s-a practicat aplicarea unei frecvenţe de 10 capcane la hectar, ceea ce a permis distrugerea în masă a dăunătorilor.

 

Mai multă informaţie puteţi obţine la: ngobios@yahoo.com