Cercetare

CERCETAREA SCHIMBĂRII CLIMEI

Cercetarea vulnerabilităţii agrosistemelor şi resurselor acvatice ale bazinului râului Prut la schimbarea climei s-a realizat împreună cu Institutul de Cercetări în Ştiinţa Solului din Bucureşti, România în cadrul unui program de trei ani finanţat de Guvernul României.

Produsul programului este un sistem informaţional construit în jurul unul model de simulare a recoltelor agro-climatice, ROIMPEL. Produsul modelului ROIMPEL model este cuplat cu un model economic simplu, în care se calculează valoarea inputurilor în sistem (executarea lucrărilor de pregătire a solului, aplicarea de substanţe nutritive şi de materiale pentru protecţia plantelor) împreună cu costurile recoltei obţinute. Pentru a elimina efectele temporare şi locale economice ale pieţei, inputurile se transformă în costul energiei necesare pentru producţia produsului agricol respectiv  (energia necesară pentru sinteza substanţelor nutritive şi materialelor de protecţie a plantelor, energia necesară pentru lucrările agricole, adică costul combustibilului, costul recoltei indicându-se ca echivalente preţurilor internaţionale la bursa internaţională a produselor agricole.  Toate costurile se indică în euro.

ROIMPEL a fost cuplat cu bazele de date pe sol şi pe climă la nivel european (harta digitală a solurilor Europei, scara 1:1.000.000 şi baza de date climatice lunare pentru perioada 1901-2000). Mai jos se propune o schemă operaţională pentru dezvoltarea sistemului informaţional:

• Din harta digitală a solurilor:

• Cu atributele sale

– Funcţiile de transfer pedologic necesare pentru modelul ROIMPEL se generează (densitatea aparentă, cantitatea de apă accesibilă, cantitatea de apă drenată, conductivitatea apei saturate / nesaturate) care corespund diferitor metode de  management agricol (agricultura de subzistenţă, agricultura cu inputuri mici,  medii şi mari)

• Acestea se interpolează conform longitudinii /latitudinii /altitudinii unei Unităţi  Tipologice de Sol (UTS) cu datele climatice din reţeaua de date climatice a Europei (cu reţeaua de 0,5o longitudine şi latitudine (date lunare pentru un şir lung de ani)

• ROIMPEL model se operează pentru o cultură concretă pentru a obţine: recolta anuală (potenţială şi reală), durata perioadei de vegetaţie, intervalele optimale pentru lucrările de pregătire a solului şi traficul de sol.

• Modelul economic se aplică pentru estimarea profitului ca o dependenţă de recolta obţinută şi de toate inputurile în sistem exprimate în unităţi energetice.
• Valorile calculate pentru fiecare UTS sunt iarăşi reprezentate în GIS (sistemul informaţional geografic)
• Datele necesare despre sol au fost obţinute indirect prin estimarea f funcţiilor de transfer pedologic pe baza datelor statistice reprezentative pentru solurile Republicii Moldova (Atamaniuc, et al., 1977):
• Datele climatice medii lunare se obţin cum s-a descris mai sus din reţeaua europeană a datelor climatice
• Pentru caracterizarea intensităţii managementului agricol s-a luat cantitatea de substanţe nutritive aplicate pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Modelul de simulare ROIMPEL a fost utilizat pentru evaluarea eficienţei tehnice şi economice a diferitor sisteme agricole din Republica Moldova în contextul scenariilor schimbărilor climatice. Simulările s-au realizat pentru scenariul de bază a schimbării climei (1960-1990) şi pentru diferite perioade temporale – scenariile climatice pentru viitor: 2010-2039, 2040-2069, 2070-2099 pa baza modelului circulaţiei globale: HADCM2 în scenariul de emisii “modul obişnuit de afaceri”. S-au examinat grâul de toamnă, porumbul şi floarea soarelui în regim fără irigaţie.  Modelul de simulare ROIMPEL în combinaţie cu datele despre sol şi climă (geodiferenţiate) care e accesibil pentru public ar putea fi utilizat cu succes pentru evaluarea efectelor diferitor tehnologii agricole la nivel local şi/sau regional.

CERCETAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

Biologic diversity research is indispensable due to the extremely high correlation between the processes taking place in the agricultural and non-agricultural surfaces of one hydrographic basin.  Degradation of agricultural land has led to lower crops and thus, lower income.  The latter has conducted to survival actions, i.e., purchase of a great number of cattle, especially goats, and other domestic livestock and birds, which degrade the non-agricultural land.  Ultimate degradation of forests and pastures occurring in Moldovan villages now leads to yet further degradation of agricultural surfaces through lack of protection against winds, degradation of local microclimate, decrease of useful birds, animals and insects. The research of biological diversity (flora) was deemed a necessary component due to the need for the repair of the landscapes in all the three pilot localities and due to the need for the floristic data in order to develop a specific plan for environmental protection in each of the villages.

The inventory of flora species was made according to existing classifications.  For each site improvement actions were recommended having in mind their usefulness for the local population, conservation of a certain area aiming at its inclusion in an ecological tourist route.

Mai multă informaţie puteţi obţine la: ngobios@mtc.md