Cercetare

CERCETAREA SOLULUI 

Solul este bogăţia principală a ţării şi el joacă un rol important în procesul de luare a deciziilor în spaţiul rural. Obiectivele principale ale cercetării solului de către AO BIOS au fost următoarele: de a cunoaşte starea actuală a solurilor, rata lor de degradare pentru a elabora tehnologii noi de   conservare şi pentru a le testa pe cele vechi, de a contribui la sensibilizarea populaţiei privind degradarea solurilor şi la consecinţele acestui proces pentru economia şi bunăstarea populaţiei în rândul funcţionarilor publici centrali şi locali, între fermieri, cercetători, copii, publicul larg.

Principalele analize şi determinări ale solurilor au fost următoarele:   formaţiile granulometrice, compoziţia microagregatelor, compoziţia structurală, hidrostabilitatea structurală, densitatea aparentă, capacitatea apei în câmp, indicele de ofilire, indicele higroscopic, rezistenţa la penetrare, indicele hidrostabilităţii, permeabilitatea apei, umiditatea solului, nitraţii, capacitatea de nitrificare a solului, indicele structural, indicele de dispersie, indicele de formare a crustei, conţinutul de humus, reacţia (ph) a solului, conţinutul cationilor schimbabili, conţinutul de ioni în extrasul de apă, conţinutul total al sărurilor, conţinutul azotului nitric, conţinutul fosforului mobil şi al potasiului schimbabil,  conţinutul elementelor rare şi dispersate, conţinutul pesticidelor reziduale, valoarea porozităţii total, de drenare, utile şi inactive.  Erozivitatea solului spălat, factorii erodibilităţii solului au fost de asemenea studiate de rând cu lungimea versantului şi factorii de înclinare, managementul covorului vegetal şi practicile de susţinere ale acestuia, după care s-a realizat modelarea fizică a proceselor de eroziune a solului supă categoriile de erodate  (slabă, medie şi puternică), diferite culturi agricole, regimul de precipitaţii, estimarea potenţialului eroziunii solului.

Pe baza datelor cercetărilor şi a Ecuaţiei Universale de Eroziune a Solului a fost elaborat modelul de evaluare şi control a eroziunii solului, MECES.  Cele mai relevante date pentru funcţionarea modelului au fost identificate şi colectate din literatură, date statistice şi din arhive.  Cercetările solului şi ale apei s-au realizat în trei localităţi diferite situate în cele trei zone principale ale ţării (sud, centru, nord).  Datele meteorologice au fost colectate de la staţiile meteorologice respective.  Datele cercetărilor au fost incluse în model împreună cu valorile indicilor standard.  Funcţionarea practică a modelului a fost testată  preliminar în satul Tartaul de Salcie cu participarea fermierilor locali.  Recomandările şi comentariile utilizatorilor s-au colectat pentru procesare şi perfecţionarea ulterioară a modelului.  Datele cercetărilor colectate pentru model au fost organizate în baze de date pentru utilizare ulterioară în alte modele sau pentru uz general. 

Pe baza datelor cercetărilor şi a sistemului MECES s-au elaborat următoarele produse: organizarea teritoriului pentru conservarea solului pentru satele Creţoaia şi Tartaul de Salcie, hărţile agrochimice ale solurilor din teritoriile studiate, recomandări pentru  stabilizarea şi sporirea fertilităţii solului.

CERCETAREA CALITĂŢII APEI 

Calitatea apei a fost inclusă în priorităţile de activitate de cercetare BIOS de rând cu cercetarea solului din motivul numeroaselor probleme de sănătate ale populaţiei legate de consumul apei din fântâni poluate cu diferite substanţe şi din motivul că populaţia rurală arată un indice sporit al morbidităţii şi mortalităţii în comparaţie cu populaţia urbană, unul dintre factorii contribuitori la această situaţie fiind, conform presupunerilor, apa din fântâni poluată cu diverşi poluanţi care este consumată de populaţie.  Cercetarea apei s-a realizat în toate sursele de apă ale satelor pilot precum şi la o parte din fântâni din satul Cajba.

S-a analizat calitatea apei din 295 fântâni, 17 izvoare, 2 râuri şi  5 lacuri.

Datele analizelor au fost utilizate la adunările generale ale satelor respective la care populaţiei i s-au comunicat datele despre poluare, atenţionându-se împotriva consumului apei din fântânile poluate.  S-au făcut presupuneri despre sursele posibile de poluare.  Pe baza datelor obţinute s-au făcut concluziile corespunzătoare şi s-au elaborat recomandări.

 

 

CERCETAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE A PLANTELOR 

AO BIOS împreună cu partenerii săi de la Institutul de Protecţie a Plantelor au realizat cercetări cu privire la Managementul Integrat al Dăunătorilor (MID).  MID are ca scop subminarea populaţiilor dăunătorilor, în care toate metodele posibile se combină într-un program uniform, astfel ca insectele să fie menţinute la un nivel acceptabil prin instrumente eficiente, ieftine şi inofensive din punct de vedere ecologic.

 MID promovează aplicarea metodelor care oferă controlul dăunătorilor în termen lung.  Una dintre componentele de bază ale MID sunt feromonii, care sunt substanţe secretate şi eliminate de către animale pentru detecţie şi pentru comunicare cu alţi reprezentanţi ai aceeaşi specii. Mai frecvent aplicaţi sunt feromonii sexuali şi feromonii de agregare.  Feromonii sexuali de obicei se eliberează de către femelă pentru a alerta masculii despre prezenţa sa şi pentru a le ajuta s-o localizeze.  Unii membri ai ordinului lepidoptera (Fluturi şi molii) pot detecta şi urmări cărarea feromonială peste 2 mile.  Feromonii modifică purtarea şi se aplică pentru a schimba purtarea insectelor dăunătoare în câteva moduri: detectarea, monitorizarea, captarea în masă, atragerea şi nimicirea, precum şi lezarea ciclului împerecherii. Deoarece feromonii sunt foarte specifici, un tip de feromoni căutând să afecteze doar un grup selectat de organisme, aceştia se pot aplica în cadrul ecosistemelor ca o armă extrem de precisă.  Cercetările realizate în satele pilot ale BIOS au arătat eficienţa înaltă a MID în comparaţia cu metodele convenţionale.

Mai multă informaţie puteţi obţine la: ngobios@mtc.md