image-title

Dacă nu vom modifica sistemele alimentare, vom fi martorii unor inegalități tot mai mari și a unor implicații grave asupra sănătății, spune prof. Peter Jackson.

 

Europa are nevoie urgentă de a-și transforma sistemul alimentar pentru a-l face mai durabil; în caz contrar, continental se va confrunta cu o creștere a insecurității alimentare și cu impacturi asupra sănătății, iar pandemia coronavirusului ne oferă o oportunitate de a impune schimbări, potrivit profesorului Peter Jackson.

 

Prof. Jackson este co-director al Institutului pentru Alimente Durabile al Universității din Sheffield din Marea Britanie și președinte al unui grup de lucru științific care oferă consultanță Uniunii Europene în modificarea sistemului alimentar.

 

Ce ne-a arătat pandemia și impunerea de către guverne a unor măsuri de restricție în materie de sisteme alimentare din Europa?

 

Pandemia ne-a arătat că noi avem încredere în niște lanțuri de aprovizionare lungi și complexe (dar și fragile) și anticipăm că livrări planificate vor sosi exact la momentul consumului. Când asemenea lanțuri de aprovizionare sunt întrerupte, vedem consecințe destul de accentuate pe termen scurt, de exemplu, rafturi goale ale supermarketurilor.

 

Dar există și probleme pe termen lung. De exemplu, dependența UE de produsele alimentare importate. UE importă aproximativ jumătate din produsele alimentare, pe care le consumă.

 

Este cu adevărat greu să ghicim, cu un oarecare grad de încredere ce se va întâmpla în viitor, deoarece COVID-19 este atât de recent … dar cred că, probabil, țările vor fi conduse într-un mod, în case se va examina, de exemplu, dependența lor de importuri, dar și nevoia de a acorda mai mult sprijin pentru dezvoltarea locală.

 

Ce înseamnă criza coronavirusului în materie de modificare a sistemului alimentar? Ar putea pandemia facilita acest proces?

Da, cred că ar putea. Unul dintre puținele lucruri bune, care au ieșit la iveală în timpul pandemiei, este că aceasta i-a făcut pe oameni să gândească la interdependența lor unul de altul, dar și la resursele noastre planetare. Pandemia ne-a făcut să reflectăm asupra sistemului alimentar integrat, la interconexiunile globale.

 

Există un consens larg în rândul oamenilor de știință cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a avea un sistem alimentar mai durabil, dar există un consens mai mic cu privire la ceea ce funcționează în materie de măsuri de politici pentru a ajunge într-un asemenea punct. Și există mai puțin consens în rândul politicienilor cu privire la ce trebuie să facem în acest sens.

 

Această criză evidențiază nevoia de schimbare și îi determină pe politicieni să considere acest aspect ca fiind o urgență.

 

În ce mod este sistemul alimentar din Europa nesustenabil?

 

El este nesustenabil din punct de vedere al impactului sistemului alimentar asupra schimbărilor climatice, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră. El este nesustenabil deoarece actualul sistem industrializat de producție alimentară reduce biodiversitatea, are efecte negative asupra calității aerului și a apei.

 

Adăugător, acest sistem actual creează nesiguranță alimentară pentru unii dintre cei mai săraci și cei mai vulnerabili oameni din Europa.

 

Există două soluții convenționale în acest sens. Prima: intensificarea durabilă, adică să continuăm să intensificăm sistemul alimentar pentru a produce mai mult din mai puțin … folosind inovații agro-tehnologice (cum ar fi cele care folosesc inteligența artificială și robotica). Criticii intensificării durabile ar spune că anume intensificarea sistemului alimentar a dat naștere problemelor actuale de la bun începutul acestuia.

 

A doua: agroecologie – alimente ecologice, mâncare locală, mai multe alimente de sezon, un set de soluții de scară mai mică. Dar aspectele de critică în această abordare reies din întrebarea în ce măsură putem reproduce aceste practici la scară mai mare pentru a alimenta o populație globală cu o creștere foarte rapidă?

 

Criza coronavirusului a evidențiat necesitatea de a ne schimba sistemele alimentare, spune prof. Jackson.

 

Trebuie să ne schimbăm atitudinea față de mâncare?

Da, așa cred. Sistemul alimentar actual a reușit să alimenteze Europa în general și am ajuns să fim siguri că un șir larg de alimente va fi disponibil în supermarketurile noastre și să ne așteptăm ca rafturile să fie pline.

 

Dar prețul pe care-l plătim pentru această situație este un sistem puternic industrializat, care se bazează foarte mult pe alimente foarte procesate și ambalate și care este foarte diferit de modul de alimentație folosit chiar de o singură generație în urmă.

 

Dacă ne gândim la alimente pur și simplu ca la o marfă comercializabilă, am pierdut ceva din sensul alimentelor și, probabil, aceasta a dus la faptul că sistemul alimentar actual nu este durabil.

 

Cum credeți, cum ar trebui să arate noul sistem alimentar?

 

În linii mari, cred că trebuie să ne îndepărtăm de la un sistem liniar producție – consum, în care producem volume mari de produse alimentare de calitate relativ scăzută, foarte procesate, ceea ce duce la niveluri ridicate de deșeuri. O treime din alimentele, pe care le producem, nu se consumă.

 

Trebuie să trecem la o economie mai circulară, care ar încerca să construiască din acest moment principii de durabilitate în sistem. Deci, să producem așa, încât în final să nu producem mai multe alimente decât avem nevoie și să nu producem alimente, care depind atât de mult de ambalajele din plastic, de exemplu.

 

În sistemul alimentar, practic, nu există nimeni care ar vrea să irosească mâncarea; aceasta nu este în interesul nimănui. Și, totuși, sistemul alimentar, în structura sa actuală, produce în prezent volume mari de deșeuri alimentare. Dacă am aborda doar acest unic aspect, fără alte măsuri, am avea un sistem alimentar mai durabil, indiferent de alte lucruri pe care le-am putea face.

 

Referințe: The EU Research & Innovation Magazine (Revista UE privind Cercetarea și Inovațiile)

https://phys.org/wire-news/350032199/qa-covid-19-pandemic-highlights-urgent-need-to-change-europes-fo.html?deviceType=desktop

 

Traducere din limba engleză de

Ecaterina Bivol, Voluntar

AO BIOS

 

Valentin Ciubotaru

Valentin Ciubotaru a publicat 2220 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu