image-title

S-a presupus că putem obține certitudine în cunoaștere doar printr-o astfel de separare. Această doctrină a separării ne-a învățat să vedem lumea în fragmente în loc de relații. Și asta a schimbat totul! Această teorie a fragmentării încă mai formează cea mai mare parte a vieții noastre moderne de astăzi. Acest lucru este evident în disciplinele academice rigide ale sistemelor noastre de învățământ, unde se presupune că cunoștințele cele mai fiabile sunt cunoștințe izolate de contextul său și reduse la date discrete. Sau sistemul medical, care tratează pacientul ca un apparat, în care poți îrepara sau înlocui un detalia, fără a ține cont de întreg. La fel  sunt administrate și majoritatea afacerilor. Succesul în majoritatea întreprinderilor se măsoară doar prin indicatorul de rentabilitate a investițiilor, acordând puțină atenție relațiilor, pe care se bazează acele afaceri.

 

Aceeași fragmentare a devenit un model al agriculturii moderne. Randamentul, separat de orice altceva în cadrul fermei, a devenit singurul indicator important al agriculturii de succes. Paul Thompson a ajuns la concluzia că principiul etic unic, care informează acum deciziile fermierilor, este „să producă cât mai mult, indiferent de costuri”.

 

Această doctrină de fragmentare este acum adânc înglobată în cultura noastră. În consecință, sistemele noastre educaționale au produs acum mai multe generații de ingineri care inventează tehnologii ce acordă puțină atenție consecințelor ecologice ale invențiilor lor. Industriile noastre sunt înclinate să trateze consumatorii ca pe niște ținte ale mesajelor proiectate cu grijă, care sunt transmise la aceștia pentru a le manipula deciziile de cumpărare, în loc să-i trateze ca participanți activi și conștienți în piață. Agricultura spirituala, partea 2

 

Valentin Ciubotaru

Valentin Ciubotaru a publicat 2220 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu