image-title

O bună parte din locuitorii satului Busila își ascund zâmbetul din cauza danturii. Este drama locuitorilor din sat, care, de când se știu, beau apă cu fluor. Fântânile din localitate conțin substanță în cantități mari, așa că majoritatea sătenilor au dinții distruși. Medicii spun că din cauza fluorozei chiar și tinerii rămân fără dinți. În cantități mari, fluorul devine nociv și afectează nu doar dinții, ci și rinichii sau oasele. Locuitorii din Bușila susțin că dinții maronii au devenit demult cartea lor de vizită. În prezent se realizează lucrări de construcție a apeductului de grup de apă potabilă spre satul Buşila, raionul Ungheni, proiect finanțat din Fondul Ecologic Național cu contribuția Consiliului raional Ungheni. Noul apeduct va aproviziona satele Buşila, Chirileni, Graseni şi Todireşti cu apă potabilă din râul Prut din apeductul magistral Zagarancea – Cornești. La moment, primăriile vizate de proiect, au rețele de apeduct și canalizare dezvoltate pe interior și asigură utilizatorii cu apă potabilă din fântânile arteziene. Cu părere de rău,  apa din aceste fântâni este de o calitate joasă. Apeductul prevede o stație de tratare a apei la Agronomovca, două rezervoare de apă de 500 m3 la Bușila, două turnuri de apă de 50 m3 la Grăseni, două turnuri de apă de 50 m3 la Todirești și o stație de pompare a apei la Grăseni. Apeductul nou, cu lungimea totală a rețelei de 19916 m.

 

Satul Bușila a fost menționat documentar în anul 1428 cu denumirea Stănigeni. La 1817 satul apare în documente cu denumirea Slobozia lui Bușilă. Vel-căpitanul Andrei Bușilă a fost  ctitorul bisericii din Stănigeni  cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Sfântul lăcaș a fost înălţat în 1828. Biserica suplă şi armonios construită, are zidurile din piatră, groase de circa un metru şi este în formă de treflă. Deasupra pridvorului este construită clopotniţa dotată cu 2 clopote mari şi unul mic, pe care se găsesc înscripţii ce vorbesc despre anul înălţării acestui locaş sfînt şi numele vechi al satului – Stângeneni.

 

La biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” activa un cor compus din enoriaşi ai parohiei. Începînd cu anul 1876 în biserică se păstrau în ordine copiile de pe cărţile matricale. Biserica avea şi o bogată bibliotecă. Conform unor rapoarte biserica din s. Buşila cuprindea aproape 400 exemplare de carte bisericească. În perioada sovietică biserica a fost închisă. Multe bunuri au fost arse, doar unele din ele au fost salvate şi păstrate la săteni. În acest răstimp a servit drept încăpere pentru păstrarea unor bunuri materiale. În vara anului 1989 a fost redeschis sfântul locaş.

 

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2020 de oameni.

 

Gunoiștea este amplasată foarte aproape de sat, nu este amenajată și este una din sursele de poluare care poate avea impact negativ asupra mediului și sănătății oamenilor din localitate.

 

În satul Bușilă sunt 1000 de proprietari a terenurilor agricole din care circa 40% se confruntă cu următoarele probleme:

  1. Sunt cazuri când în titlul de proprietate sunt erori în numele, prenumele sau data nașterii proprietarului;
  2. Sunt cazuri când pe două loturi de teren este indicată aceeași persoana;
  3. Sunt terenuri agricole care nu sunt înregistrate în baza de date Cadastru;
  4. Unele terenuri se suprapun cu terenurile din satul vecin;
  5. Sunt cazuri când cotele (articolul 12) se suprapun cu grădinile (articolul 11);
  6. Sunt litigii între APL și Moldsilva cu privire la delimitarea terenului unde este amplasat iazul, dar și cu delimitarea pădurilor;
  7. Sunt cazuri când oamenii lucrează pământul de-a lungul versantului, dar titlu de proprietate este dat de-a curmezișul lui și invers;
  8. Sunt cazuri când terenul este înregistrat, dar grafica în baza de date nu este;
  9. Unele case nu sunt înregistrate în baza de date Cadastru;
  10. Pășunile nu sunt înregistrate;
  11. Nu a fost efectuată delimitarea terenurilor între proprietatea privată și proprietatea publică.

 

Sperăm că majoritatea erorilor vor fi corectate în cadrul proiectului Băncii Mondiale care a demarat în acest an.

 

Studiul este realizat în cadrul Strategiei naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului cu susținerea Coaliției Internaționale a Pământului.

 

 

Valentin Ciubotaru

Valentin Ciubotaru a publicat 2160 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu