image-title

Satul Bursuc a fost menționat documentar în anul 1790. Către 1909 satul număra 136 de case și 773 de locuitori. Locuitorii satului nu aveau biserică, căci în imediata apropiere se află mănăstirea Hîncu.

Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hîncu, care a înființat, la rugămintea fiicei sale, o mănăstire de maici în 1678. Bisericile din lemn și chiliile monahale în secolul al XVII-lea au fost devastate de năvălirea tătarilor. Din această cauză în locul bisericii de lemn se construite una din piatră în 1835, ridicând corpuri de chilii pentru călugări, aducând apă în mănăstire şi făcînd o serie de ameliorări. Mănăstirea are două biserici de piatră: biserica de vară, ridicată de egumenul Dosoftei în 1835, cu clopotniţă şi cu hramul “Sfânta Cuvioasa Parascheva” și biserica de iarnă, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, zidită în 1841, lângă ea aflîndu-se trapeza, hotelul, apartamentul egumenului şi 9 chilii. Pe faţada ei se observă 28 coloane din piatră. În incinta mănăstirii mai sînt construite încăperi-chilii cu 12 secţii, ocupate de călugări. Mai există 6 case separate – chilii pentru călugări. Mănăstirea avea o bibliotecă bogată, un hambar, o cramă, un atelier de tîmplărie, o fierărie, alte anexe gospodăreşti. În 1884 pe lângă mănăstire a fost creată o şcoală cu orfelinat pentru 10 copii, ateliere pentru ţesutul covoarelor şi broderie artistică. În anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea Hîncu își reîncepe activitatea.

Întreprinderea comunală a satului Cristești, care are tehnică specială pentru evacuarea deșeurilor realizează colectarea deșeurilor de la populația satului Bursuc și transportarea lor la gunoiștea amenajată.

În satul Bursuc sunt 247 de proprietari a terenurilor agricole din care 14% se confruntă cu următoarele probleme:
1. Sunt cazuri când locația terenului nu corespunde cu cea indicată în titlu de proprietate;
2. Sunt cazuri când proprietarii terenurilor dețin titlu de proprietate a terenului într-un loc, dar terenurile agricole alocate în natură se află în alt loc, inclusiv amplasate după principiu oglinzii;
3. Sunt cazuri când oamenii lucrează pământul de-a lungul versantului, dar titlu de proprietate este dat de-a curmezișul lui și invers;
4. Grădinile (conform articolului 11) nu sunt înregistrate în baza de date cadastru;
5. Există litigiu între Primăria satului și Moldsilva în privința delimitării terenurilor.

Sperăm că majoritatea erorilor vor fi corectate în cadrul proiectului Băncii Mondiale care a demarat în acest an.

Studiul este realizat în cadrul Strategiei naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului cu susținerea Coaliției Internaționale a Pământului.

Valentin Ciubotaru

Valentin Ciubotaru a publicat 2160 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu