image-title

Manta este una dintre puținele comune din Republica Moldova care are stemă și drapel. Pe stema şi drapelul comunei Manta este reprezentat un cocostîrc batînd toaca şi ţinînd în gheara dreaptă o floare de nufăr alb. Fundalul acestora are culoarea cadrului natural, albastrul-azur, culoarea cerului, infinitului, visului şi a vieţii paşnice şi libere. Cocostîrcul semnifică lacul Manta, care a dat denumirea localităţii. Cocostîrcul practică un fel de dansuri nupţiale cunoscute cu denumirea de “bate toaca”. În cadrul acestui ritual pasărea dă capul pe spate şi deschizînd şi închizînd repede ciocul, clămpăneşte din el. Astfel cocostîrcul produce sunete care au determinat calificativul de “bate toaca”. Atitudinea de “bătînd toaca” pentru cocostîrcul din stema şi drapelul comunei Manta a fost aleasă pentru a marca tradiţia artistică deosebită a locului Manta. Floarea de nufăr alb pe care o ţine cocostîrcul este o altă particularitate a bălţilor şi lacului Manta. Nufărul alb este o plantă ocrotită prin lege în Republica Moldova. Satul Manta a fost menționat documentar în anul 1436.

Comuna Manta este baştina unor artişti valoroşi ca: dansatorul Ion Furnică, interpretele de muzică populară Ana Arseni, Larisa Arseni, ş.a.

Lacul Manta este este cel mai mare lac natural de pe teritoriul Republicii Moldova. Acest bazin acvatic s-a format în urma revărsării rîului Prut. În împrejurimile comunei Manta pot fi întilnite: cormoranul, barza albă, egreta, cocostîrcul, stîrcul, liştiţă, bîtlan, postîrnacul, cocor, pelicanul, pescăruşul, lebede, enot, nutria, ţistarul, vulpe, pisica sălbatică, melci de apă, midii, broaşte ţestoase, mistreţul, căprioarele, nufărul alb, nufărul galben, nuca de apă şi alte specii de plante şi animale incluse in Cartea Roşie a Moldovei.

În comuna Manta au fost realizate 2 proiecte finanțate de IFAD cu privire la plantarea a 2 hectare de fâșii forestiere și reabilitarea a 2 hectare de pădure.

În 1817 satul Manta număra 91 de gospodării ţărăneşti, iar în 1861 – 103 gospodării cu circa 400 de locuitori. La începutul secolului XX Manta este o comună rurală în județul Ismail cu 87 de case şi o populaţie de 578 de locuitori. În present în comuna Manta sunt 1200 de proprietari a terenurilor agricole care se confruntă cu următoarele probleme:
1. Sunt cazuri când în titlul de proprietate sunt erori în nume, prenume sau data nașterii;
2. Sunt terenuri care nu sunt înregistrate la baza de date Cadastru,
3. Nu a fost efectuată delimitare terenurilor între proprietatea privată și proprietatea publică;
4. Sunt cazuri când oamenii lucrează pământul de-a lungul versantului, dar titlurile de proprietate sunt date de-a curmezișul și invers,
5. Terenurile agricole la unii proprietari au nimerit pe drumuri,
6. Pe terenul administrației publice locale este amplasată clădirea fostului colhoz. Clădirea menționată a fost împărțită sătenilor ca cotă valorică. O parte din proprietarii respectivei clădiri au decedat și nimeni nu investește ca s-o mențină în stare bună. Primăria ar dori să investească resurse financiare în renovarea clădirii și s-o folosească în interesele sătenilor, dar legislația nu permite acest lucru.

Deșeurile sunt colectate de la oameni odată pe săptămână cu ajutorul tractorului arendat. Cu părerea de rău, în comună sunt câteva locuri unde unii locuitori ai comunei aruncă deșeuri.

Doamna Primar împreună cu inginerul cadastral au exprimat următoarele necesități:

1. De realizat de Agenția Relații Funciare și Cadastru un seminar de informare a oamenilor privind procedura de efectuare a moștenirii;
2. Oferirea bazei de date actualizate a tuturor proprietarilor terenurilor agricole din comună de către oficiul teritorial Relații Funciare și Cadastru pentru verificarea cu datele Primăriei și identificării tuturor erorilor;
3. Primăria să fie informată prin scrisoare atunci cînd este efectuată procedura de vînzare-cumpărare a terenului pentru actualizarea datelor ca să nu să se lucreze în parallel cu diferite date de referințe.

Sperăm că majoritatea erorilor vor fi corectate în cadrul proiectului Băncii Mondiale care a demarat în acest an.

Studiul este realizat în cadrul Strategiei naționale de Implicare în soluționarea problemelor Pământului cu susținerea Coaliției Internaționale a Pământului.

nicolai ciubotaru

nicolai ciubotaru a publicat 970 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu