image-title

Ziua Internațională a Pădurilor se marchează anual la 21 martie și are drept scop conștientizarea importanței pe care o au pădurile în viața noastră de zi cu zi. Conform site-ului oficial al ONU (www.un.org), circa 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru a-și asigura mijloacele de trai, medicamentele, carburanții și alimentația. Pădurile acoperă 31% din totalul suprafeței de uscat. Ele joacă un rol important în eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și siguranța alimentară, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Pădurile reprezintă cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafața terestră. Ele găzduiesc peste 80% din speciile terestre de animale, plante și insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta noastră de adaptare la schimbările climatice și de diminuare a acestora. De asemenea contribuie la menținerea echilibrului de oxigen, dioxid de carbon și umiditate din aer.

Pădurile din Republica Moldova constituie 12,7% din suprafață. Ele pot absorbi 2239 de mii de tone de bioxid de carbon pe an. În ecosistemele forestiere pe care le avem cresc peste 1 mie de tipuri de plante sau 43% din întreaga diversitate a vegetaţiei spontane şi vieţuiesc 116 specii de animale, introduse în Cartea Roşie a RM (numărul de specii pe cale de dispariţiei este cu mult mai mare). Totuși, în pofida acestor beneficii ecologice, economice, sociale și medicale, pădurile sunt într-un pericol constant. Defrișările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Circa 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual.

Potrivit agenţiei „Moldsilva”, creşterea medie a pădurilor autohtone în general, constituie circa 1236 mii de metri cubi pe an. Reiese că volumul de consum al lemnului şi creşterea sînt aproape egale, fapt ce înseamnă degradarea resurselor forestiere. În pofida la aceasta în Moldova se practică despădurirea în cantități mari. În prezent, oficial este permisă obţinerea a circa 500 de mii de metri cubi de lemn pe an. Potrivit unor date, volumul tăierilor ilicite de pădure sînt de trei ori mai mari decît cele legale. Precum se menţionează în studiul „Evaluarea veniturilor ratate în urma practicilor forestiere nedurabile din Republica Moldova”, efectuat în cadrul proiectului Forest Law Enforcement and Governance (FLEG), în perioada 1995-2014, volumul total de lemn obţinut de întreprinderile subordonate agenţiei „Moldsilva”, prin intermediul defrişărilor, a crescut cu aproape 40% – de la 413,2 mii de metri cubi, pînă la 588,2 mii de metri cubi. Totodată, consumul anual de lemn (potrivit estimării FLEG) în ţara noastră este de 1039 de mii de metri cubi sub formă de lemne de foc şi 40,5 mii de metri cubi – pentru prelucrare. Adică, diferenţa dintre consumul estimat şi volumul autorizat pentru tăiere este de 580 de metri cubi sau consumul e de două ori mai mare decît cantitatea permisă spre tăiere.

Peste o jumatate din populația globului locuiește în spatiul urban, și acest număr urmează să se majoreze pîna la 20% spre anul 2050. Prin aceasta oamenii sînt din ce în ce mai mult deconectati de la natură, nu cunosc și nu inteleg padurile precum si beneficiile oferite de acestea, necesitatea gestionării durabile a lor și intervenției esențiale în intimitatea vieții acestia de la o vîrstă fragedă. Nu întâmplător, Ziua Internațională a Pădurilor pentru anul 2019 are genericul ”Pădurea și Educația”. Capacitatea de a înțelege pădurile noaste, și de a oferi copiilor ca ei să înțeleagă mai bine importanța acesteia, constituie un pas decesiv în domeniul protecției resurselor naturale pentru generațiile viitoare. Pe de altă parte, anume ei sunt speranța că vor schimba atitudinea actuală care există față de mediu, inclusiv față de păduri. 

Colegiul de redacție

 

Valentin Ciubotaru

Valentin Ciubotaru a publicat 2160 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu