În Republica Moldova au fost elaborate mai multe strategii legate de aspecte funciare, calitatea solurilor, protecția mediului ambient, etc., care, deși au fost parțial realizate, nu atesta progrese esențiale în nici unul din domeniile vizate. ”Încă o strategie!”, vor spune unii si vor avea dreptate ca, frecvent, în Moldova elaborarea strategiei este unica activitate legată de problema vizată. Prin ce este deosebita Strategia Națională de Implicare (SNI)? În primul rând prin procesul de elaborare, metodologia de implicare a oamenilor în proces.  Acest proces a fost minuțios detalizat de Coaliția Internațională a Pământului (ILC), la care ONG BIOS este parte și care a elaborat Strategia ținând cont de toare rigorile metodologiei în cauză.   Strategia Națională de Implicare (SNI) este primul pas al unei abordări promovate de Coaliția Internațională a Pământului (ILC) la nivel de țară în vederea creării condițiilor pentru o guvernare funciară inclusivă centrată pe oameni. SNI elaborată de membrii ILC în comun cu alți actori relevanți la nivel național este un cadru pentru identificarea domeniilor prioritare în care actorii implicați văd oportunități de a cataliza schimbarea, fie la nivelul formulării politicilor, fie la nivelul de punere în aplicare a politicilor progresive existente.   Prin intermediul procesului SNI, o platformă consultativă reunește membrii ILC și alți actori interesați pe termen mediu și lung, pentru a crea o forță care să sporească posibilitățile de schimbare politică. Aceasta presupune implicarea actorilor cheie.  Înființarea unei platforme naționale cu mai multe părți interesate accelerează probabilitatea de a obține rezultate, crește eficiența și eficacitatea acțiunii și oferă un spațiu constructiv de acțiune în care pot fi coordonate mai multe activități. Prin urmare, un proces SNI vizează facilitarea unei acțiuni colaborative și coordonate între diferitele părți interesate implicate în soluționarea problemelor funciare la nivel național pentru a promova guvernanța funciară centrată pe oameni. Prin intermediul acestor procese de formulare și implementare a SNI, actorii naționali din cadrul societății civile obțin posibilitatea de a colabora între ei și cu actorii internaționali, atât guvernamentali, cât și neguvernamentali, precum și de a soluționa problemele împreună cu administrația publică locală și centrală.   Voința politică este o condiție esențială pentru abordarea inegalităților în accesul la pământ și combaterea sărăciei, iar dezvoltarea eficientă și punerea în aplicare a politicilor, a legilor și a cadrelor instituționale necesită includerea unei game largi de actori care lucrează împreună și care împărtășesc diferite perspective și expertiză.   SNI apare ca o recunoaștere a acestei realități, ca model de corecție în inegalitățile funciare, în favoarea grupurilor sărace și marginalizate, fiind realizată mai eficient prin eforturile colaborative și coordonate ale mai multor actori. Experiența a demonstrat că procesele SNI au consolidat parteneriatele și recunoașterea reciprocă a diferitor actori, generând un impuls pentru îmbunătățirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor. Prin schimbarea fundamentală a calității interacțiunii dintre OSC și guverne, procesele SNI au contribuit la creșterea ponderii politice a societății civile și a grupurilor vulnerabile, schimbarea perspectivelor guvernelor de a vedea OSC-urile ca surse credibile de cunoștințe și experți în probleme legate de Pământ. Folosirea la nivel național a instrumentelor internaționale, cum ar fi ghidurile voluntare sau cadrul politicii cadrului și liniile directoare au contribuit de asemenea la, îmbunătățirea colaborării.   Faza de formulare a SNI se desfășoară prin consultări și ateliere regionale și naționale cu participanți multipli, în care participanții – identificați printre principalii actori naționali – identifică prioritățile, potențialele sinergii și convin asupra acțiunilor comune care urmează să fie întreprinse, rezultând un plan de acțiune care va ghida faza de implementare a SNI pentru următorii ani.   Evaluarea Republicii Moldova privind guvernanța funciară centrată pe oameni şi Strategia Națională de Implicare a fost elaborată printr-un proces clar definit în baza studierii actelor legislative, documentelor de politici privind guvernanţa funciară, a literaturii de specialitate în domeniul respectiv, precum şi abordărilor participative de jos în sus. Informația privind oportunitatea de a participa la elaborarea Strategiei Naționale de Implicare a fost distribuită prin intermediul rețelelor de socializare, a Consiliilor raionale, administrațiilor publice locale, CALM, FNFM, instituțiilor de cercetări științifice, universități, colegii, etc.   Au fost organizate multiple consultări și discuții cu părțile interesate, precum și trei seminare regionale cu părțile interesate pentru a discuta problemele și provocările legate de terenurile agricole, pajiști, păduri, resursele naturale, dar și propuneri pentru a fi incluse atât în Strategie, cât și în Planul de Acțiuni. Seminarele regionale au fost organizate pe data de 30 octombrie 2017 la Chișinău, pe 06 noiembrie la Bălți și la 13 noiembrie – la Cahul. În baza propunerilor primite în cadrul consultărilor și discuțiilor cu părțile interesate atât individuale, cât și la seminarele regionale a fost elaborat proiectul Strategiei Naționale de Implicare, care a fost discut la Atelierul Strategia Națională de Implicare, organizat la Chișinău pe 23 noiembrie. Printre participanții la evenimentele enumerate mai sus sunt fermieri, reprezentanții Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, administraţiei publice locale şi raionale, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Inspectoratului Ecologic de Stat, UCIP-IFAD, Asociaţiei Micului Business din Moldova, instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul solului, pădurilor, economiei; sectorului privat, asociaţiilor obşteşti, Asociaţiilor de Utilizare a Apei pentru Irigare şi mass media.   Echipa care a pregătit acest document și părțile interesate pe care le-au consultat au ajuns la concluzia că zonele de intervenție posibile ar fi cel mai bine de identificat prin stabilirea unor dialoguri periodice privind terenurile agricole, pajiștile, pădurile, perdelele forestiere, iazurile, resursele naturale, etc. între părțile interesate cheie la nivel național; soluționarea problemelor legate de proprietatea asupra terenurilor, gestionarea terenurilor aflate în proprietatea APL, integrarea problemelor de mediu în planurile de dezvoltare comunitară, etc. în baza comunelor pilot, elaborarea îndrumărilor de soluționare a problemelor în baza experienței internaționale și locale, crearea bazei de date unificate; lobby și promovarea îmbunătățirii cadrului legislativ privind relațiile funciare prin participarea activă a populației la luarea deciziilor, audieri publice privind agricultura, pădurile și pășunile comunale ca parte a agendei politice diseminarea bunelor practici pe întreg teritoriul țării, etc.   În urma discuțiilor, următoarele aspecte au fost identificate ca domenii prioritare de intervenție:

  1. Îmbunătățirea legislației și eliminarea erorilor comise privind proprietatea terenurilor agricole;
  2. Susținerea fermierilor mici și mijlocii;
  3. Gestionarea terenurilor din cadrul proprietății publice locale, cum ar fi pășunile, perdelele forestiere, pădurile comunale, bazinele acvatice, etc;
  4. Integrarea principiilor de protecție a mediului în planurile de dezvoltare locale, raionale, regionale și naționale și aplicarea lor în practică;
  5. Transparență și consolidarea rolului și a capacităților asociațiilor utilizatorilor de păduri și pășuni, precum și implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor.

Practicile actuale de utilizare a terenurilor conduc la degradarea solului, în special eroziune. Moldova este expusă unui climat foarte variabil cu deficit de umiditate și evenimente climatice extreme, cum ar fi secetele, inundațiile și înghețurile. Republica Moldova este una dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa şi Asia Centrală, cu un înalt grad de vulnerabilitate la schimbările climatice. Drept confirmare a acestui fapt poate servi şi Indicele Dezvoltării Umane pentru anul 2012, care plasează Moldova pe locul al patrulea de la urmă printre cele 30 de ţări din regiune. Costurile socioeconomice ale calamităţilor naturale asociate cu schimbarea climei, cum ar fi seceta, inundaţiile, grindina şi altele, sunt semnificative.   Caracterul depăşit şi contradictoriu al reglementărilor normative din domeniul relaţiilor funciare, lipsa capacităţilor funcţionale din partea autorităţilor centrale de a ajusta rapid şi eficient cadrul legal respectiv; lipsa unui sistem eficient de coordonare, corelare şi expertizare prealabilă, bazat pe abordări complexe în cadrul procesului de elaborare şi adoptare a actelor normative, precum și lipsa mecanismelor eficiente de implicare a populației in luarea deciziei duc la interpretarea eronată a legislației funciare și implementarea proastă a ei. Printre problemele care contribuie la înrăutăţirea situaţiei din sectorul agrar se numără cele legate de corupție, birocrație în structurile statului, lipsa unor ghidări clare pentru corectarea erorilor privind proprietatea funciară, interpretarea eronată a legislației funciare, lipsa reglementărilor pedologice.   Lipsa specialiștilor, capacităților umane la nivel local, lipsa transparenței, dezinformare din cauza monopolizării mass media, dimensiunile reduse ale terenurilor agricole, fărâmiţarea terenurilor agricole, lipsa facilităților pentru fermierii mici si mijlocii, caracterul comercial restrâns al producţiei agricole influenţează semnificativ până în prezent veniturile producătorilor agricoli, puterea de cumpărare şi capacitatea acestora de a investi în sectorul real al economiei rurale.   Cu părere de rău, nu se respectă prevederile acestui Regulamentului cu privire la păşunat şi cosit, și pășunile continua să degradeze. În unele localități pășunile se ară și se blochează accesul animalelor la imaș, ceea ce duce la lipsa accesului privind utilizarea bunurilor comune ale localității respective proprietarilor de animale.   Unele prevederi ale Codului silvic sunt depăşite de timp, iar altele necesită a fi armonizate la cerințele prevederile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Cu părere de rău, în Codul Silvic lipsesc capitole cu referinţă la administrarea şi gospodărirea fondului forestier proprietate publică a APL, sectorul forestier privat, etc.   Lipsa delimitării provoacă conflicte prin contribuția la nesiguranța deținerii pentru persoanele adiacente și în interiorul terenurilor publice care desfășoară activități agricole, pășunat și silvice. Dispozițiile legale referitoare la administrarea proprietății publice conțin discrepanțe legate de organismul public mandatat care va semna contractul de arendă a terenurilor de stat și a proprietății publice. Competențele legate de administrarea proprietății private deținute de stat, de utilizare și arendarea ei sunt definite în mod ambiguu.   Înregistrările privind proprietățile publice sunt păstrate de Agenția Proprietății Publice (APP). Unele dintre cele mai importante deficiențe legate de administrarea terenurilor publice și raportate de APP sunt: înstrăinarea ilegală a terenurilor de stat aparținând companiilor de stat; confiscarea bunurilor de stat de către autoritățile fiscale și înstrăinarea lor în locul plății datoriilor și în cazurile în care terenul de stat este utilizat de societățile aflate în faliment pentru a plăti datorii creditorilor. Transferurile de drepturi de proprietate și de utilizare a terenurilor deținute de stat urmează un proces clar, cu venituri colectate în timp ce procesul este monitorizat și contabilizat. Pe de o parte, Legea cu privire la principiile urbanismului și dezvoltării teritoriului prevede că consultarea populației trebuie să aibă loc înainte de aprobarea tuturor categoriilor de planuri urbanistice și planuri de amenajare a teritoriului. Pe de altă parte, programul ministerului de resort privind furnizarea documentației urbanistice localităților nu prevede consultări și contribuții publice.   Există o serie de inițiative, programe şi proiecte în activităţile legate de Pământ, care oferă o bază pentru implementarea SNI. Rolul ILC şi SNI este de a oferi oportunități de coordonare și sinergii privind dezvoltarea rurală și de a realiza împreună angajamentele ILC guvernanța terenurilor centrate pe oameni.     Scopul SNI este de a promova guvernanța funciară centrată pe oameni  la nivel de țară.   Au fost elaborate și câteva obiective, pentru fiecare obiectiv fiind planificate activități concrete:   Obiectivul 1. Consolidarea platformei naționale pentru susținerea implementării NES. Obiectivul 2. Asigurarea dreptului oamenilor la proprietate asupra pământului Obiectivul 3. Fortificarea capacităţilor locale în gestionarea durabilă a ecosistemelor   Activitățile se vor concentra, în principal, pe angajarea grupului existent și contactarea altor organizații asemănătoare, în vederea creării unei rețele mai largi pentru a desfășura mai bine activitățile planificate în cadrul acestei strategii. O platformă comună online va fi dezvoltată pentru a interacționa și a împărtăși mai bine experiențele și gândurile.   Vor fi identificate și distribuite exemple de bune practici de guvernanță funciară, va fi îmbunătățită percepția publică asupra necesității, conservării mediului și a resurselor naturale legate de terenul comun (pajişti, păduri comunale, iazuri, etc.). Va fi facilitată dezvoltarea capacităților și schimbul de experiență pentru a promova sustenabilitatea economică, învățarea bazată pe modele, menținerea unei abordări de jos în sus. Pentru a consolida în continuare platformă de implementare, cunoștințele existente vor fi împărtășite și consultate între toți membrii pentru a obține o viziune comună   Pentru a influența politicile va fi menținut un dialog constant cu administrația publică (APC și APL) și toate părţile interesate. Vor fi organizate evenimente locale și naționale pentru a discuta viziunile comune privind guvernanța funciară, cu prezentarea rezultatelor studiilor, implementarea celor mai bune practici identificate în teren. Mecanismul de coordonare este Comitetul de Coordonare a SNI (CC).  CC național va cuprinde o largă diversitate de actori cu capacități diferite în domeniul guvernanței funciare și protecției mediului, inclusiv reprezentanți ai administrației publice, sectorului academic, mediului de afaceri, societății civile. CC național include 9 membri, componența fiind identificată în cadrul Atelierului Național “Strategia Națională de Implicare privind soluționarea problemelor Pământului” din 23 noiembrie 2017. La solicitare numărul de membri poate fi extins cu satisfacerea condiției de reprezentativitate. Din CC NES fac parte 9 persoane: reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Federației Naționale a Fermierilor din Moldova (FNFM), Congresului Autorităţilor Locale (CALM), Inspectoratului Ecologic de Stat (IES), Asociației Micului Business (AMB), 3 gospodării ţărăneşti din diferite regiuni ale ţării şi AO BIOS Lista membrilor CC şi datele de contact se ataşează la prezenta Strategie (Anexa 2). CC se va întruni cel puțin de două ori pe an pentru a discuta și identifica soluții comune pentru problemele prioritare abordate, pentru a aproba rezultatele obținute și actualiza activitățile care urmează a fi întreprinse, cât și pentru a identifica liniile strategice de dezvoltare a platformei.   În cadrul platformei SNI vor fi create Grupuri de lucru pentru a discuta problemele şi propune soluţii de soluţionare, inclusiv cu invitarea factorilor de decizie pentru a contribui la o guvernanţă funciară centrată pe oameni. Grupurile de lucru se vor întruni la necesitate, dar nu mai rar de o data în trimestru pentru a discuta și identifica soluții comune pentru problemele identificate şi propune Comitetului de Coordonare şi factorilor de decizie.   Comunicarea în cadrul SNI va lua în considerare necesităţile diferite ale membrilor Platformei Naţionale, inclusiv construirea unei cooperări interne în cadrul platformei și lucrul ca un front unificat de a influența factorii de decizie la nivel național și local.   SNI va căuta sinergii și cooperare cu inițiativele relevante actuale descrise mai sus pentru a asigura coerența și conformitatea și pentru a evita suprapunerile și concurența în ceea ce privește guvernanţa funciară centrată pe oameni.     NES_Moldova  Multi Year Action Plan Moldova_DM SM_BIOS

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu