mate-dna-dnk-medical-genes-photos-pictures-555395

Un nou studiu apărut în Public Library of Science (PLOS) relevă un fapt îngrijorător. Potrivit cercetătorilor care au realizat lucrarea, există dovezi clare conform cărora fragmente de ADN provenit de la anumite alimente care conțin transgene, au capacitatea de a penetra sistemul circulator sangvin uman, printr-un mecanism încă necunoscut.
Conform spuselor lui Steven Peters, publicist al portalului Natural Revolution, este interesant de reliefat dacă oamenii de știință, angajați ai marilor companii biotech, știu deja de această posibilitate. Îngrijorător este faptul că într-una din mostrele de sânge prelevate, concentrația relativă de ADN de plante este mai mare decât cea de ADN uman.
„Studiul se bazează pe analiza a mai mult de 1.000 de mostre de sânge uman, provenite din patru studii intependente separate. PLOS este un jurnal științific respectat de mediul academic internațional, bazat pe evaluările specialiștilor din domeniu (peer review) și care acoperă domeniile științelor și medicinei. Mă bucur să descopăr un astfel de studiu publicat în acest periodic, articol care confirmă un fapt suspectat de mulți de-a lungul anilor”, mărturisește Peters pe site-ul naturalrevolution.org.
Conform afirmațiilor sale, atunci când vine vorba de culturile modificate genetic prezente în alimente, în mod cert nu avem nicio idee cu privire la efectele pe termen lung pe care acestea le pot avea asupra sănătății publicului larg. Prima tranzacție comercială oficială cu produse alimentare care aveau la bază ingrediente modificate genetic a avut loc doar cu 20 de ani în urmă, în 1994.
Potrivit opiniilor publicistului, sub nicio formă autoritățile din sănătatea publică nu pot testa toate efectele posibile ale acestor culturi asupra organismului uman, la nivel de mari concentrări urbane sau rurale, de-a lungul unei perioade destul de lungi de timp, astfel încât să fie în stare să spună cu certitudine că ele sunt sigure pentru consum.
Acesta îl citează în articolul său inclusiv pe geneticianul David Suzuki, care și-a exprimat nu demult temerile și a precizat că ființele umane sunt parte a unui „masiv experiment genetic”, întins pe mai mulți ani, mii și mii de oameni continuând să consume OMG-uri în mod regulat.
Avansul înregistrat de știința genomică în ultimii ani a dus la descoperirea unui fapt bănuit de mulți: – organismele își pot împărți unele altora genele. Înainte de această descoperire, se stabilise clar că genele nu pot fi împărțite decât de indivizi din aceiași specie, prin reproducție. Și asta pentru că, oficial, geneticienii urmăreau, în mod normal, moștenirea de gene printr-un sistem pe care ei îl denumeau „vertical” – împerechierea organismelor de sex feminim cu cele de sex masculin și urmărirea dezvoltării progeniturilor.
În prezent, oamenii de știință au descoperit că genele nu sunt împărțite nu numai de membrii aceleiași specii, ci și între membrii speciilor diferite.
„Sistemul nostru circulator sangvin este considerat a fi un mediu separat de lumea exterioară și de tractul digestiv. Potrivit paradigmei standard, unele macromoleculele consumate împreună cu alimentele, nu pot pătrunde direct în sistemul circulator. Pe parcursul digestiei, despre proteine și ADN se credea că se degradează în mici constituenți – aminoacizi și acizi nucleici –, iar apoi sunt absorbiți printr-un proces activ și complex pentru ca, ulterior, să fie distribuiți către zone variate ale corpului uman, prin intermediul sistemului circulator. 

În cazul de față, spune Peters, citându-i pe cercetători, bazându-ne pe analiza a peste 1.000 de mostre de sânge uman, provenite de la patru studii independente, raportăm existența de fragmente de ADN provenite din alimente, îndeajuns de mari încât să poată susține transgene complete, nedegradabile și care, printr-un mecanism încă necunoscut, intră în sistemul circulator uman. Într-una din mostrele de sânge prelevate, concentrația de ADN din plante este mai mare decât cel uman. Concentrația de ADN vegetal relevă o distribuire surprinzător de precisă în interiorul mostrelor de plasmă sangvină, în timp ce în cele de masă de globule roșii nu s-a descoperit ADN vegetal”, se arată în studiul citat de publicația online naturalrevolution.org.
În opinia lui Peters, nu este ca și când un om acuplează cu un măr, cu o banană sau cu un morcov și schimbă gene. Conform spuselor sale, ceea ce au făcut corporațiile biotech la nivel mondial este de a permite transferul de gene de la o entitate biologică la alta, fără nicio constrângere sau vreo limitare biologică.
Condițiile și „regulile” biologiei care se aplică transferului de gene „vertical”, cel puțin acelea de care marea majoritate a oamenilor este conștientă, nu se aplică în mod necesar transferului „orizontal” de gene. Știința biotehnologiei se bazează însă pe presupunerea că principiile care guvernează moștenirea de gene sunt aceleași atunci când mutăm genele orizontal, la fel ca și când am face acest lucru la nivel vertical.
„Tot ceea ce s-a discutat până acum relevă că OMG-urile ar trebui să fie supuse unei experimentări mai amănunțite și unei cercetări riguroase, înainte de a mai continua să le consumăm”, a precizat Steven Peters.
Totdată, publicistul își pune și întrebarea cum pot să aprobe unele autorități sanitare veterinare aceste organisme ca fiind sigure? Este ca și când ei ar spune că sunt sigure, iar oamenii nu ar face altceva decât să creadă acest lucru, fără a-l pune la îndoială. Peters cred că oamenii par a fi o rasă foarte ușor de păcălit, însă lucrurile se schimbă și din ce în ce mai mulți încep să pună la îndoială lumea în care trăiesc.
„Cea mai mică mutație apărută în corpul uman poate genera o multitudine de schimbări. Momentul culminant este atunci când o genă, cea mai mică genă, este mutată dintr-un organism în altul și îi schimbă aceluia din urmă contextul. Nu există nicio modalitate de a prezice care va fi schimbarea, care va fi comportamentul ulterior și încotro se va îndrepta acel organism. Noi credem că redesenăm acele forme de viață, însă este ca și când unii membri ai unei orchestre de renume ar fi înlocuiți cu persoane care nu au habar de muzică, iar totul unitar este obligat să interpreteze imediat o simfonie de Beethoven. Ceea ce va ieși, va fi cu siguranță ceva diferit. Publiciștii spun că există intenții bunele în spatele OMG-urilor, însă forța motrice din spatele întregului mecanism este reprezentată de bani”, a precizat David Suzuki.
În continuarea acestor afirmații, Peters consideră că totul merge și mai presus de bani, însă aceasta este doar opinia sa.
Totodată, acesta a mai precizat că este destul de clar că ADN-ul din alimente poate și chiar ajunge în țesuturile animale, respectiv în laptele pe care îl consumă oamenii.
Există și alte studii care relevă că atunci când oamenii și animalele digeră alimente modificate genetic, genele create artificial se transferă în interior și alterează caracterele bacteriilor benefice din intestine. Cercetătorii au raportat cazuri concrete când microbii descoperiți în intestinul subține la pacienții cu ilestomie sunt capabili să acapareze și să înglobeze secvențe ADN din plantele modificate genetic.
Culturile modificate genetic s-au infiltrat în nutrețurile animale începând cu 1996, iar acum a devenit „o normalitate” pentru acestea să aibă o dietă OMG. Unele studii au legat nutriția bazată pe plante transgenice la animale cu inflamările severe ale stomacului și cu sindroamele de uter lărgit la porcine.
De asemenea, este important de notat că transferul de gene dintre culturile agricole modificate genetic și speciile native înconjurătoare a generat o creștere a prevalenței superierburilor, specii de plante dăunătoare deosebit de rezistente la erbicide.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), transferul de gene, respectiv mișcarea de gene de  la plantele modificate genetic la culturile convenționale sau la specile înrudite ar putea avea un efect clar perceptibil asupra siguranței și securității alimentare.
„Riscul este real, de vreme ce urme de porumb aprobat doar pentru consum animal au fost depistate în procesatele din porumb aprobat pentru consum uman în SUA”, relevă date recente.
În opinia lui Peters, adevărul este că geneticienii nu au luat niciodată în considerare transferul de gene, atunci când dezvoltă culturi transgenice și apoi le introduc în mediu. Ca drept rezultat, începem să percepem consecințele genelor prelucrate în laborator, în special efectele răspândirii acestora și modul cum alterează acestea alte organisme din medii diverse. Un alt cercetăror împreună cu echipa sa (Watrud) a descoperit în 2004 că transgena de rezistență la erbicide fusese răspândită prin intermediul polenului pe o distanță de până la 21 de kilometri, dincolo de perimetrele de control și polenizase deja o varietate de iarbă, generând aberații.
Și asta, în pofida faptului că, În urmă cu ceva timp, guvernele lumii ajunseseră la concluzia că transferul de ADN de la culturile transgenice/alimente către alte entități biologice este puțin probabilă.
„Acum putem observa cât de mult au greșit… , sau probabil ei știau deja acest lucru? În afara faptului că ADN din diverse culturi modificate genetic pot fi transferate oamenilor și animalelor, foarte puține alte lucruri sunt cunoscute la nivelul zilelor de astăzi, iar ceea ce este cunoscut, nu arată deloc bine”, a conchis Peters.
bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu