Analizând situația din domeniul dezvoltării rurale, a agriculturii, conservării solului, dar și a protecției mediului în general, apare o întrebare firească: dorim noi cu adevărat să soluționăm problemele din acest domeniu sau mimăm soluționarea lor.

 

Recent a fost aprobată de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Republica Moldova 2014 -2020. La discuțiile publice ale acestei Strategii care a avut loc anul precedent am menționat multiple lacune (http://bios.ong.md/comentariile-ao-bios-la-strategia-de-dezvoltare-a-agriculturii-si-mediului-rural-din-republica-moldova-2014-2020/). Cu părere de rău, nimic nu s-a luat în considerație, dar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a menționat și atunci, dar și acum că este în conformitate cu strategiile respective ale țărilor Uniunii Europene, ceea ce e departe de realitate.

 

Încă în 2012 la multipălele activități legate de pregătirea către Conferința de Dezvoltare Durabilă “Rio+20” care le-am coorganizat cu PNUD Moldova, dar și la Conferința de presă dedicată poziției CNP și a societății civile față de Strategia „Moldova-2020” am menționat că pare paradoxal faptul că Republica Moldova fiind o țară agrară, unde productul intern brut în mare parte depind de activitățile din sectorul rural, este paradoxal faptul că agricultură nu se regăsește printre cele șapte priorități de dezvoltare a țării, nemaivorbind de protecția mediului  (http://bios.ong.md/conferinta-de-presa-privind-exprimarea-pozitiei-reprezentantilor-organizatiilor-societatii-civile-vis-a-vis-de-strategia-nationala-de-dezvoltare-moldova-2020/).

 

Odată cu apropierea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, tot mai des se vorbește despre armonizarea legislației RM cu cea a UE. Este binecunoscut faptul că mediu este o prioritate în UE, dar în RM este văduvit și nimic nu se schimbă.

 

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în ultimii ani promovează insistent lucrarea minimă și zero a solului. Deși este o idee bună, dar dacă promovăm trebuie să promovăm sistema de conservare a solului (și nu doar lucrarea solului), unde intră mai multe elemente, inclusiv asolamentul, sistemul de fertilizare, protecție a solului. Cel mai rău este că lucrarea minimă și zero a solului se realizează în detrimentul agriculturii ecologice care a fost exclusă din prioritățile de dezvoltare a agriculturii în pofida faptului că în toate documentele strategice este ca direcție strategică de dezvoltare. Cu alte cuvinte direcțiile actuale de dezvoltare ale agriculturii nu i-au în considerație documentele strategice pe termen mediu de dezvoltare a domeniului. Acelasi lucru este și în prioritățile protecției mediului Astfel, conform UNECE, care a realizat a 3-a evaluare a țării privind protecția mediului, prioritățile mediului sunt managementul deșeurilor și conservarea biodiversității (http://www.noodls.com/view/23E2FFE789EAC1ED2099028C267A27474EF31131?5652xxx1401976586). Astfel aici iarasi uităm de Măria Sa SOLUL, APA, deci uităm de resurse și ne ocupăm de deșeuri, care ar trebui să fie o parte a managementului integrat a resurselor respective.

 

Alt aspect este irigarea. Guvernul, majoritatea partidelor, dar și fermierii consideră irigarea un fel de panacee, dar nu foarte puțini sunt acei care intră în esența subiectului. Astfel, din anii 90 încoace încet cu încetul au fost distruse sistemele de irigare, dar și capacitățile care ar contribui la dezvoltarea irigării, inclusiv Institutul de Cercetări din domeniul irigației și ameliorării, a fost închisă facultatea respectivă și acum există ca o specialitate în Universitatea Agrară de Stat, ceea ce nu acoperă nici pe departe necesitățile și tendințele de dezvoltare. În prezent sunt foarte puțini specialiști care cunosc atât irigarea, cât și cerințele de mediu față de irigare. Astfel există un mare pericol că anume aspectele de mediu nu vor fi luate în considerație și solurile noastre vor degrada în continuare.

 

Demult se vorbeste despre dezvoltarea durabilă, sinergia între Convențiile internaționale care RM le-a aprobat. Nimic nu s-a schimbat nici în acest domeniu, guvernanții își aduc aminte despre aceasta când trebuie de raportat la Convenții. Special au fost create câteva oficii pentru a coordona activitățile de realizare a prevederilor Convențiilor internaționale. Doar cu raportarea la Convenții stâm puțin mai bine. De fapt, majoritatea oficiilor respective se ocupă preponderent cu raportarea la Convenții, dar datele respective nu se utilizează pentru luarea deciziilor la nivel local și național și mai ales pentru acțiuni de sinergie ca să nu dublăm unele acțiuni în diverse proiecte.

 

O direcție nouă este economia verde. Creșterea economiei verzi și dezvoltarea economiei în general sunt interdependente. Astfel, economia verde asigură dezvoltarea economică durabilă, contribuie la dezvoltarea de noi ramuri economice cu valoarea adăugată sporită și la ameliorarea nivelului de trai al populației și al competitivității firmelor. În același timp, capacitatea țării de a genera o creștere economică verde depinde de contextul socio-economic. Anume aceste aspect se discută în cadrul proiectului “Greening Economies in the Eastern Neighbourhood (EaP GREEN)”, care este realizat de către Expert Grup, susținut de OECD, UNECE, UNEP, UNIDO și finanțat de Uniunea Europeană. Este îmbucurător faptul că spre deosebire de celelalte proiecte aici sunt două puncte focale: Ministerul Economiei și Ministerul Mediului și fiecare are responsabilități concrete, în deosebi de coordonare a acțiunilor de dezvoltare economică și protecție a mediului. Sperăm că acesta să fie un model de coordonare efficient unde aspectele de mediu și sociale se discută la același nivel ca cele economice.

Dr. Valentin Ciubotaru, director executiv, AO BIOS

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu