Pentru prima dată Ziua mondială pentru combaterea deșertificării, degradării solului și a secetei a fost marcată cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea, la 17 iunie 1994, la Paris, a Convenției internaționale privind lupta împotriva deșertificării. În 1994, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat data de 17 iunie ca fiind Ziua mondială pentru combaterea deșertificării, degradării solului și a secetei. De atunci în fiecare an, pe 17 iunie, în întreaga lume este marcată Ziua mondială pentru combaterea deșertificării, degradării solului și a secetei. Scopul acestei zile este de a sublinia necesitatea reducerii procesului de deșertificare, a degradării solului și secetei, precum și a implica cât mai multe personae, organizații care ar putea contribui la soluționarea acestei probleme.

La nivel mondial, mai mult de o jumătate din toate terenurile agricole este moderat și sever degradat, conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. Potrivit Națiunilor Unite, o treime din suprafața planetei este amenințată cu deșertificarea și peste un miliard de persoane din aproximativ 100 state sunt expuse efectelor nefaste ale acestui fenomen.

Înainte vorbeam de deşertificare, dar ne gândeam la deşertul Sahara şi nici nu ne puteam închipui căci cândva şi noi ne vom confrunta cu această problemă, dar furtunile de praf, micşorarea debitului râurilor, salinizarea solurilor, secarea fântânilor, râpele sunt elemente ale deşertificării, așa că deșertul încet cu încetul îl aducem la noi acasă. Discuţiile în teritoriu au demonstrat că fermierii deja s-au deprins şi cu eroziunea provocată de ploile torențiale, și cu furtunile de praf, dar nici nu admit că ei sunt principala cauză a declanşării deflaţiei.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului ar trebui să intervină, să elaboreze o programă de protecţie a celei mai mari bogăţii a Moldovei – solul. Cu câțiva ani în urmă, în unul din articole din mass media menționam că se elaborează un proiect ce va fi trimis la Fondul Global de Mediu pentru a fi finanţat. Anume în acest proiect trebuia să fie puse bazele protecţiei solurilor, în special de eroziunea cauzată de apă şi de vânt. Dacă nu vom întreprinde măsuri urgente pentru protecţia solurilor vor avea de suferit nu numai solurile, dar noi toţi, deoarece bunăstarea noastră depinde nemijlocit de Măria Sa Solul.

… Au trecut câțiva ani. Deja se implimentează proiectul multașteptat în cadrul proiectului de agricultură competitivă, dar cu părere de rău, nu au fost luate în considerație opinia noastră, nici a cercetătorilor din domeniu și acuma se realizează unele măsuri care nu sunt departe de a soluționa problemele. Totodată în acest proiect nu sunt implicați direct cei care ar trebui să fie beneficiarii principali ai proiectului – fermierii. Trebuie de menționat faptul că acesși bani sunt destinați ANUME pentru combaterea și prevenirea deșertificării, degradării solului și a secetei. Tot mai puțini specialist în domeniul protecției și conservării solurilor rămân în țară și nici nu e de mirare faptul că nimeni nu întreabă – dar ce concret s-a făcut în acest domeniu cu acești sau alți bani (pentru conservarea solurilor se alocă annual zeci de milioane de lei, dar se folosesc pentru alte destinații – construirea sau repararea iazurilor, defrișarea livezilor și viilor, etc.), mai ales că anual suprafața terenurilor erodate crește cu circa 7000 de hectare. Pregătirea cadrelor lasă mult de dorit. Poate și din acest motiv nu avem specialist în domeniu atât la Ministerul Mediului, cât și la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Iarăși cred că nu întâmplător, solul nu este o prioritate pentru RM. Conform Studiului III de Performanță în domeniul Mediului a Republicii Moldova care a fost realizat de către Comitetul pentru Politica de Mediu şi echipa de experţi a Comisiei Economice pentru Europa a ONU, prioritățile principale de mediu sunt: biodiversitatea și gestionarea deșeurilor. Deci au ajuns ca deșeurile să fie mai valoroase ca SOLURILE. Aceasta numai la noi poate fi, este o situația jalnică, dar cu părere de rău, tot mai patina atenție i se atrage. Legea solurilor deja de vre-o 10 ani se prăfuește în sertarele instituțiilor publice și cercetătorii sau reprezentanții societății8 civile își mai aduc aminte din când în când.

Deoarece ne pregătim să semnăm Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar partidele de alegeri, am vrea să ne gândim ce răspunsuri am putea oferi la următoarele întrebări:

  • În ce măsură se iau în considerație datele stării factorilor mediului, inclusiv a solurilor,  la luarea deciziilor?
  • Dacă se iau în considerație, atunci de ce ne folosim de datele din anii 80-90 ai veacului trecut?
  • În ce măsură prioritățile declarate de mediu corespund stării factorilor de mediu, dar și valorii lor?
  • Îndeplinesc oare punctele focale ale convențiilor international la care RM este parte, coordonarea activităților respective la nivel national și în ce măsură sunt implicate cel puțin actorii cheie?
  • Ce acțiuni se întreprind pentru armonizarea planului național cu Planul de 10 ani de combatere a deșertificării, degradării solului și a secetei elaborate în cadrul Convenției internaționale privind lupta împotriva deșertificării?

Dr. Valentin Ciubotaru, director executiv, AO BIOS

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu