AO BIOS a organizat împreună cu Federația Națională a Fermierilor din Moldova Seminarul Național “Degradarea solurilor și deșertificarea în Republica Moldova: starea actuală, consecințe și acțiuni posibile de reducere a impactului”, realizat în cadrul proiectului “Acțiuni de Reducere a Impactului Deșertificării” (ARID) datorita grantului acordat prin intermediul Proiectului SECTOR al Centrului Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est, finantat de Guvernul Suediei. Au fost invitate părțile interesate: principalii beneficiari ai calității soluriloir – fermierii din diferite localități ale RM, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Mediului, punctul focal al Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării (Serviciul Hidrometeorologic de Stat), Agenția Moldsilva, Agenția Apele Moldovei, cercetători, reprezentanți ai societății civile și sectorului academic. Scopul seminarului a fost de a discuta starea actuală și măsurile care trebuie să le întreprindă fiecare parte cointeresată de ameliorare a situației solurilor.

Mi-a plăcut luarea de cuvânt a d-lui Ministru Bumacov, dar și a Directorului general al Agenției “Moldsilva”, dl. Ștefan Chitoroagă, care au menționat că sunt dispuși să discute acest subiect serios. Mai mult ca atât dl. Bumacov a menționat că MAIA mai nimic nu întreprinde în acest domeniu. De fapt a fost unul din puținii vorbitori care a înțeles că NU trebuie de vorbit despre succese în domeniu, dar să discutăm care sunt barierile de soluționare a problemei, ce schimbări trebuie să facă fiecare parte interesată și ce putem realiza împreună ca să reducem substanțial degradarea solului. Anticipam că anume cercetătorii în domeniu vor fi cei care vor vorbi despre problemele și soluțiile respective. După ce am prezentat viziunea noastră despre starea solului în RM (accentuând faptul că nu avem date recente despre starea solurilor și ne folosim de datele ultimilor 25-30 de ani) și necesitatea inițierii unui monitoring viabil al solurilor conform cerințelor organizațiilor internaționale, am primit un œduș rece (mai bine spus o căldare cu zoi în cap) de la academicianul Andrieș, spunând că parcă cândva am fost și eu doctor în științe și parcă am fost unul din autorul monitoringul solului în anii 90™ și că nu cunosc lucruri elementare “ că starea solurilor este cunoscută și sunt lucrările Institutului de Pedologie și Agrochimie “Nicolae Dimo” (ICPA) unde aceste date sunt publicate; că nu trebuie să fac referință doar la ICPA, dar la Andrieș – el e principalul și nu institutul (cine-i institutul? “ trebuie să spui că-s datele mele!!! aceasta mi-a spus și la pauza de cafea???!!!)¦ Cu greu m-am reținut să nu-i răspund la provocare; la timp mi-am dat seama că ne-am adunat la seminar să nu criticăm persoana care a prezentat raportul (adică pe mine), sau care prezintă comentariile (adică pe el), ci să discutăm cum putem soluționa problema. După aceasta dl. Andrieș a prezentat raportul ce face atât ICPA, cât și MAIA în domeniu. A fost un raport de pe timpurile sovietice “ noi ne-am îndeplinit planul, totul merge bine; că agricultura ecologică se implimentează pe o suprafață de 70 mii de hectare, că agricultura conservativă se implimentează în toate regiunile pedo-climatice ale Moldovei. L-am rugat să ofere detalii privind locul implimentării și de către cine a practicilor agriculturii conservative și l-am întrebat din ce an este informația privind agricultura ecologică, deoarece anul precedent am făcut un sondaj cu fermierii care au certificate în agricultura ecologică sau sunt în perioada de tranziție și majoritatea ne-au spus că vor să se întoarcă la agricultura convențională, deoarece nu mai sunt ei nu mai primesc subvenții. Răspunsul a fost următorul: acest material mi le-au dat să-l citesc și nu pot să Vă răspund. La comentariu meu că monitoringul solului care se realizează în RM de către ICPA nu este conform metodologiei internaționale, deoarece se face doar pe unele parcele și datele se extrapolează pe tot teritoriul țării, iar datele nu pot fi comparate nici chiar cu ale vecinilor noștri, nemaivorbind cu cele internaționale, el a răspuns că publicația œMonitoringul solului a primit premiul Academiei de Științe a Moldovei. La început credeam că i-a trecut calea o pisică neagră. De fapt nu-s supersticios, dar într-atât m-a desbulosat, că nu înțelegeam ce se întâmplă.

A urmat pauza de cafea și am stat la o masă cu dl. Andrieș. Am încercat să fiu degajat și să uit ce mi-a spus cu câteva minute în urmă. Aici prezint doar câteva momente din discuția noastră:
– D-le Andrieș, chiar credeți că monitoringul care-l realizați oferă date credibile pentru starea solurilor?
– Valentin, eu cunosc schema monitoringului din România, dar nu avem bani și trebuie să ieșim din situație. ¢ Dacă să vorbim sincer, noi folosim datele din anii 80-90 și dacă nimic nu întreprindem “ vom vorbi despre aceste date și peste mulți ani înainte…
– Știi că Ghiprozemul face cercetările solului a unui raion pe an?
– Da, sunt la curent și din această cauză noi vom ști starea solului din raionul respectiv peste fiecare 30 de ani, iar datele nu le vom putea compara.

De fapt acesta ar fi și răspunsul la întrebarea reprezentantei MAIA dar din ce an ați inclus datele fondului funciar, deoarece aceste date sunt necesare pentru a planifica activitățile. Cu alte cuvinte după 1990 și până în prezent datele privind calitatea solurilor din Cadastru Funciar nu corespund realității și nu se pot utiliza pentru planificare. După pauza de cafea dl. Andrieș a plecat, dar am rămas și mai neliniștit. Dacă credeam că în timpul seminarului am atins orgoliul lui de academician (adică că nu i-am spus că-s datele lui și nici nu l-am numit academician, am spus doar dl. Andrieș), sau poate vârsta înaintată își pune amprenta și nu știe situația reală, fiind mai mult în oficiu. La întrerupere mi-a demonstrat că cunoaște situația, dar nu spune nimic despre aceasta oficial. Mă întreb de ce “ parcă nu trăim în regim totalitar ca să ne temem de ceva. Fiind academician, dar și având atâțea ani cred că ești dator să ai verticalitate. Totuși n-am înțeles de ce nu spune lucrurilor pe nume și de ce cercetătorii din domeniu tac. De fapt, nu-i prima dată când nu spune poziția ICPA față de degradarea solurilor.

Chiar anul precedent am moderat un atelier în cadrul unei conferințe organizată de Expert Group și la întrerupere (iarăși în culuare!) mi-a spus că cândva și el critica așa ca mine situația (acolo era dl. Guțu, viceministru agriculturii, poate deaceea a luat apă în gură)… Când s-a terminat Conferința, i-am propus să participe la conferința de presă, dar a refuzat. ¦ Înainte îmi aduceam aminte cu plăcere de activitatea mea în ICPA, mai ales că acolo mi-am făcut mulți prieteni, ca tânăr specialist am câștigat câteva concursuri și mi-au dat ca premii – călătorie pe Volga de 2 săptămâni, în alt an “ foaie de odihnă la Ialta, apoi “ foaie de odihnă la Soci; am făcut teza de doctor, etc.; cu alte cuvinte am amintiri foarte bune. Fiind în ICPA, dar și după plecarea mea din institute, când am câștigat concursul la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ca manager de proiect în domeniu schimbărilor climatice, țineam strânsă legătură cu ei, iar unde era posibil mă stăruiam să implic ICPA în diferite proiecte, mai ales că și acum consider că ICPA este instituția principală pe soluri.

Cu câțiva ani în urmă MAIA mi-a propus să fiu membru a Comisiei de evaluare a experiențelor de camp a instituțiilor de cercetare științifică din cadrul MAIA (chiar m-a mirat acest fapt, mai ales că și atunci activam la BIOS). Când am evaluat experiențele din Lebedenco a ICPA acelasi Andrieș spunea œ Datorită d-lui Ciubotaru ICPA are tehnică de conservare a solului în valoare de 100 mii dolari SUA, are echipament modern de măsurare a eroziunii solului în valoare de 40 mii dolari SUA, etc. Chiar credeam cu sinceritate că dl. Andrieș vorbește cu recunoștință despre unele activități comune. Astăzi mi-am dat seama că cuvintele respective au fost spuse pentru comisia MAIA din care făceam și eu parte atunci. Nu vreau să-mi spună despre merite, am datoria să fac multe lucruri în această lume. În pofida vorbelor spuse a d-lui Andrieș îi doresc sănătate și să aibă voință ca să spună lucrurilor pe nume nu numai în culuare, dar și la ședințele oficiale, mai ales că prezintă poziția ICPA și nu a lui personală. Nu înțeleg ce se întâmplă, dar ICPA, dar și alte instituții și universități din domeniu nu participă la elaborarea documentelor de strategii, politici, planuri de acțiuni. În multe cazuri chiar solicit organizatorii (în special când se organizează întruniri de Ministerul Mediului, sau Serviciul Hidrometeorologic de Stat) ca să fie invitați și cercetători din domeniu, dar anume ei trebuie să fie cei care ar trebui să propună soluțiile la problemele existente. Nu este clar dacă este o practică de ignorare, sau de deziluzie în situația actuală despre starea științei că nu se i-au în considerație propunerile cercetătorilo, sau este o deprindere ca să facă ca și înainte ceea ce le spune conducerea de vârf? Este cert un lucru “ este necesară o schimbare radicală în toate organizațiile care se ocupă în domeniul solului, dar în special a celor de cercetare dacă dorim cu adevărat ca să păstrăm încă ce ne-a rămas din bogăția care o avem. Sper cu tot sufletul ca Seminarul de astăzi să ne pună pe toți pe gânduri ca începând cu Anul Nou să facem ceva pentru acest Pământ care este așa de darnic cu noi, dar și el are limitile sale.

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu