Este pentru prima dată când Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) recunoaște că deși agricultura este un sector important în economia Republicii Moldova, ea se află în declin și sunt probleme serioase ce țin de cercetare, educație, implementare tehnologiilor adecvate, etc.

Cu toate că Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din RM (SDAMR) accentuează faptul că abordarea de soluționare a problemelor este integrată și se iau în considerație atât aspectele economice, cât și cele de mediu și sociale ale dezvoltării rurale, constatăm că abordarea este îngustă și se referă doar la chestiunile legate de agricultură și industria alimentară. Desigur, agricultura este principalul sector al mediului rural, dar nu este unicul. Se prevăd de a fi incluse activități de dezvoltare rurală DOAR dacă-s legate de afacerile fermierilor (finanțarea magazinelor, drumuri de acces la depozite etc.). Deci este o interpretare eronată a dezvoltării rurale în pofida faptului că se menționează că este în conformitate cu viziunea Uniunii Europene în domeniu.

În cadrul Strategiei alte instituții publice (Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Muncii Protecției Sociale și a Familiei) urmează să contribuie la ameliorarea situației DOAR din sectorul agro-alimentar. Nu se analizează alte surse de finanțare din mediul rural care nu le gestionează MAIA. Astfel, există un mare risc că activități sinergetice coordinate între diferite instituții publice care activează în domeniul rural nu vor fi realizate și de fapt, cooperarea reală nu va avea loc.

Nu este o analiză minuțioasă a resurselor, precum și a acțiunilor de gestionare durabilă a lor, doar iarăși se menționează că avem soluri fertile cu unele semne de degradare, apă, păduri, pășuni, etc. Este binecunoscut faptul că rezultatele în agricultura depind, în primul rând, de calitatea solurilor – si anume lor trebuie de acordat atenția principală. În Strategie se oferă unele date, cum ar fi œbonitatea solurilor a scăzut cu 5 grade, dar starea actuală a solurilor n-o cunoaște nimeni, inclusive cercetătorii din instituțiile de cercetări științifice, deoarece în RM nu există un system de monitoring și evaluare a solurilor. În present se realizează doar unele cercetări pe câteva loturi experimentale, iar apoi se extrapolează pe întreg teritoriu RM și este imposibil de comparat datele privind calitatea solurilor chiar cu ale vecinilor noștri. Ultimile cercetări privind calitatea solurilor pe întreg teritoriu RM au fost realizate în 1990.

 

Nu se analizează sistemul de agricultură, ci doar unii factori de intensificare a ei. Se menționează că irigarea este una dintre cele mai mari constrângeri și se mizează mult pe dezvoltarea infrastructurii irigării. Una dintre cauzele dezvoltării slabe a irigării este considerat faptul că Apele Moldovei este în subordinea altui Minister (al Mediului), care nu este cointeresat în promovarea irigării. Deaceea se prevede crearea unei noientități în subordinea MAIA, care va fi responsabilă de domeniul irigării, drept urmare a transmiterii acestor responsabilități de către Agenția œApele Moldovei.

 

Nu este o legătură logică între probleme și soluții. De exemplu:

  •  deși se menționează că una dintre cele mai mari probleme este fragmentarea, nu se oferă soluții în pofida faptului că există proiectul Strategiei de consolidare a terenurilor agricole care a fost înalt apreciat de către experții FAO.
  •  se subliniează că cota terenurilor arabile în suprafață agricolă utilizată în RM este printre cele mai ridicate din Europa (70%), iar recolta culturilor agricole e cea mai mică, dar nu se face nici o legătură între ele, deși se oferă experiența țărilor UE, unde optmizarea categoriilor de folosință a dus la majorarea substanțială a productivității culturilor agricole.
  •  Se menționează că producția agricolă a Republicii Moldova este dependentă în întregime de importul de produse de uz fitosanitar, fertilizanți, etc., dar nu se oferă soluții alternative, inclusiv utilizarea biomasei pentru fertilizarea solului, a practicilor agricole prietenoase mediului, etc.

Nu este continuitate în deciziile primite. Astfel, se prevede de a fi inclusă ca prioritară agricultura ecologică. De fapt ea a fost prioritară și în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii 2008-2015, dar ea a fost exclusă ca domeniu aparte de finanțare. Și acum ea este inclusă cu o finanțare foarte mică, deci este o prioritate mai mult declarativă.

Sunt și unele erori, cum ar fi următoarea: œÎn rezultatul scăderii calității solului, calitatea apei, de asemenea, se află în declin și afectează negativ productivitatea terenurilor agricole. Poate autorii au dorit să menționeze următorul lucru: din cauza managementului neadecvat a terenurilor agricole are loc degradarea intensivă a solurilor, înnămolirea bazinelor acvatice, ceea ce a cauzat reducerea volumului de apă de suprafață, etc..

Dezvoltarea rurală trebuie să aibă mecanisme concrete de protecție socială și a mediului legate de dezvoltare economică, în special în agricultură, cum ar fi diversificarea activităților economice, accesul populației la serviciile de aprovozionare cu apă, canalizare, salubrizare, angajarea în câmpul muncii, turism, odihnă etc. Principalul indicatori de performanță trebuie să fie îmbunătățirea nivelului de trai a populației rurale.

Propunem de revăzut Strategia ca să iee în considerație toate aspectele dezvoltării rurale, iar dacă rămâne în redacția aceasta denumirea Strategiei SDAMR să fie œStrategia de Dezvoltare a Agriculturii din Republica Moldova 2014 -2020, astfel ca denumirea să corespundă conținutului.

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu