AVIZ la Cadrul de Management al Mediului pentru noul Proiect Agricultura Competitivă, finanțat de Banca Mondială, SIDA și GEF.

Necesitatea sporirii competitivității sectorului agro-alimentar al RM prin sprijinirea modernizării siguranței alimentelor și sistemelor de management al calității este foarte mare, mai ales în condițiile actuale dificile în care se află agricultura.

Activitățile specifice ce urmează a fi implementate în cadrul primelor 2 componente ale proiectului privind siguranța alimentară, sistemul de management al calității și accesul la piețesunt binevenite și salutăm implementarea lor.

În pofida faptului că solul este principala bogăție a RM și proiectul prevede promovarea practicilor agro-ecologice, dar realizarea activităților componentului 3 al proiectului nu va duce la administrarea durabilă a terenurilor agricole și sporirea productivității solului din mai multe considerente:

1. În concepția dezvoltării agriculturii durabile este unanim acceptat că nu exista un sistem de măsuri universal valabil de reducere a degradării solurilor datorită diferențelor locale, in special de relief, climă, sol; dar si datorită nivelului tehnic de dotare. Sistemele de conservare a solului in diferite zone și chiar pe diferite bazine hidrografice trebuie sa aibă anumite caracteristici specifice în raport cu particularitățile ecologice si caracteristicile plantelor cultivate, astfel încât ele trebuie aplicate în mod diferențiat.

2. Este foarte important că în cadrul proiectului va fi realizată Evaluarea Ecologică adecvată pentru fiecare subproiect, dar aceasta este relevantă în special pentru primele două componente ale proiectului astfel ca activitățile respective să respecte cerințele de prevenire și protecție a poluării sau degradării factorilor mediului. Cadrul de management al mediului, fișa de verificare de mediu sunt elaborate la mod general și nu oferă informația necesară privind starea factorilor de mediu din agro-ecosistema respectivă, precum și argumentarea privind măsurile posibile de diminuare pentru diferite subproiecte. În fișa de verificare de mediu informația solicitată de la beneficiari privind eroziunea solurilor și degradarea terenurilor (de fapt eroziunea solurilor este principala formă de degradare a terenurilor în RM!) nu poate servi ca argument pentru a decide dacă practicile respective vor avea impact negativ asupra mediului, deoarece indicatorii esențiali sunt omiși, cum ar fi: lungimea și înclinația pantei versanților, calitatea solului, impactul irigației asupra solului etc. Deci fișa de verificare ar trebui să fie elaborată separat pentru fiecare component al proiectului.

3. Implementarea practicilor agro-ecologice de gestionare durabilă a terenurilor nu ar trebui să cauzeze probleme mediului “ dacă ele sunt elaborate și implementate ținând cont de condițiile de relief, climă, sol din bazinul hidrografic respectiv. Luând în considerație că sunt foarte puțini specialiști în domeniul degradării solurilor în RM, avem mari temeri că evaluarea impactului asupra solurilor va fi realizată mai mult formal, vor fi realizate unele activități, dar solurile vor degrada în continuare.

4. Reabilitarea și crearea noilor fâșii de protecție cu vegetația adecvată este desigur o măsură binevenită și salutabilă, dar reabilitarea lor fără implementarea întregului complex de măsuri antierozionale “ nu va da nici un efect. Mai mult ca atât, atât cercetările noastre, cât și ale ICPA žN. Dimo demonstrează că fâșiile forestiere fără măsuri adăugătoare hidrotehnice, agrotehnice, fitoameliorative concentrează scurgerile superficiale spre rigole și pot cauza intensificarea proceselor erozionale, mai ales în agro-ecosistemele degradate și slăbite din sudul țării, unde proiectulintenționează să implementeze majoritatea activităților.

5. Dacă dorim cu adevărat să punem bazele implementării practicilor agricole de conservare a solului, trebuie realizate nu doar în baza informației prezentate de fermieri, deciziei Comisiei de acordare a susținerii financiare practicilor agricole prietenoase mediului, chiar și avizului Expertizei Inspectoratului Ecologic de Stat; dar de făcut cercetări pedologice, geomorfologice, climatice, iar în unele bazine hidrografice și geologice în baza cărora ar putea fi elaborate măsurile respective de reducere a degradării solului, dar și evitarea degradării solurilor terenurilor vecine cu beneficiarii granturilor.

6. Conservarea fertilității solului presupune aplicarea unui sistem de măsuri care să optimizeze cerințele culturale ale plantei cu modificările induse in sol, asigurând ameliorarea însușirilor solului, precum și obținerea unor producții mari și constante. Cu părere de rău, nimic nu se prevede pentru a cunoaște starea solului unde se vor implementa aceste măsuri, iar monitoringul solului în RM se realizează doar în câteva puncte și se extrapolează pe tot teritoriul țării, ceea ce nu corespunde standardelor internaționale și nici nu putem compara datele stării solurilor de la noi cu țările vecine.

7. Lipsesc indicatorii de performanță și nu e clar cum se va putea evalua ulterior în ce măsură proiectul își va atinge obiectivele trasate.

8. Nu e clar cum va fi asigurată replicarea și continuitatea activităților inițiate de proiect după terminarea proiectului, luând în considerație că responsabil de componenta a 3-a este Ministerul Mediului, care are cu totul alte responsabilități.

Componenta 3 a Proiectului face parte din Programul Fondului Global de Mediu “ GEF 5 și trebuie realizată astfel ca RM să-și onoreze obligațiunile față de Convențiile internaționale pe care le-a aprobat. Anume acest component este destinat pentru ca RM să implementeze prevederile Convenției ONU privind Combaterea Deșertificării (UNCCD), care în 2007 a aprobat Planul Strategic de Acțiuni pe 10 ani de implementare a Convenției http://www.unccd.int/search/search_results.php?query=10+Year+Strategy, iar la ultima Conferință a Părților a UNCCD (COP 10) în Korea de Sud s-a discutat despre armonizarea Planului Strategic de Acțiuni pe 10 an a UNCCD și a Strategiei GEF în privind combaterea degradării solului.

Deci, Componenta 3 a Proiectului trebuie să fie în concordanță cu Planul Strategic de Acțiuni pe 10 ani al UNCCD, inclusiv cu indicatorii de performanță respectivi. Din 2010 toate țările semnatare ale Convenției, precum și ONG-urile acreditate la UNCCD (inclusiv AO BIOS) raportează anual privind implementarea planului de acțiuni, iar Comitetul de Evaluare a implementării activităților prevăzute de Convenție evaluează în ce măsură țările au atins indicatorii respectivi. Raportarea privind implementarea practicilor agricole prietenoase mediului care reduc degradarea solului necesită informație detaliată și se face conform formularului atașat. Ar trebui ca proiectul să prevadă cercetări și analizele respective pentru a avea această informație de la toți beneficiarii care vor fi susținuți să implementeze practicile de management durabil al solurilor și să fie transparente și disponibile public “ pe site-ul UCIMPA, a Ministerului Mediului, precum și al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu