Trăim în perioada dezvoltării tehnologiilor, în special a celor informaționale. Au apărut unele lucruri la care nici nu visam când eram copii. Acuma nici nu-ți poți închipui ca să fie vre-un seminar, conferință saui chiar ședințe ordinare fără ca să fie utilizate calculatoare, videoproiectoare etc. Indiscutabil că tehnologiile noi au foarte multe avantaje față de cele vechi. Acuma țările dezvoltate se întrec care utilizează cele mai noi nanotehnologii. Și la noi în diverse instituții de certcetări științifice discută și planifică cercetarea diverselor tehnologii. Evident progresul tehnic merge înainte și desigur trebuie să utilizăm cele mai performante tehnologii dacă acestea sunt în beneficiul societății.

Nu sunt conservator, sunt adept al modernizării sectoarelor economiei naționale, inclusiv a agriculturii, dar sunt rezervat în privința faptului că tehnologiile noi aduc doar beneficii. Poate totuși ar trebui foarte bine să le testăm, să studiem efectele adverse pe care le au asupra sănătății oamenilor, mediului înconjurător și apoi să le aplicăm. Nu știu dacă am învățat lecțiile utilizării tehnologiilor noi în veacul trecut. Pe atunci se spunea că sunt cele mai performante tehnologii și doar trebuie să utilizăm recomandările cercetătorilor științifici ca să avem producție planificată. S-au folosit soiuri noi, substanțe de protecție a plantelor, îngrășăminte minerale, mașini și tractoare cu o productivitate înaltă, irigarea, desecarea etc. Dacă pe timpurile celea se vorbea mult despre succesele Moldovei în agricultură, atunci la o analiză mai atentă (care am prezentat-o de mai multe ori în țară, precum și la Congresul Mondial al Pedologilor în 1998 în Montpelier Franța) s-a constatat că recolta medie a culturilor agricole a rămas aceeiași, ca și în anii șaizeci ai secolului trecut. Și aceasta conform datelor statistice. Am fost impresionat că în acest an la unul din seminarele organizate la Ștefan Vodă reprezentantul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru prima data a recunoscut acest fapt chiar în prezența experților din Polonia și Ucraina.

Dacă lucrurile ar fi stat doar așa, adică cheltuirea sumelor enorme de bani fără majorarea productivității culturilor agricole, desigur e rău, dar pe timpurile celea nu prea duceau cont de resurse… Problema cea mai mare este că odată cu aplicarea tehnologiilor noi au fost degradate solurile, a fost poluată apa, s-a înrăutățit sănătatea populației, iar multe viețuitoare au dispărut, sau sunt pe cale de dispariție (consultați, vă rog, žCartea Roșie a Moldovei). E și mai îngrijorător faptul că imunitatea copiilor a scăzut mult. În raportul žSănătatea copiilor și mediul înconjurător în Republica Moldova se menționează žDeteriorarea sănătății copiilor in ultimul deceniu rămine in atenția medicilor. S-au intensificat cazurile unor astfel de maladii ca anemia de 1,3 ori, afecțiunile endocrine de 1,5 ori, maladiile osteo-musculare de 1,5 ori. In ansamblu morbiditatea copiilor se caracterizează prin majorarea morbidității cronice, creșterea invalidității, devieri in starea psihică a generației in creștere, creșterea numărului de copii cu dezadaptare, indici afectați ai dezvoltării fizice¦

Poate e cazul ca să analizăm minuțios această problemă și să revedem politicile de dezvoltare a ramurilor economiei naționale, inclusiv a agriculturii, în deosebi că nu avem cu ce ne lăuda. În țările civilizate guvernele acordă subsidii ca practicile agricole să fie în armonie cu natura, la noi se vorbește foarte mult despre aceasta, dar subsidiile constituie mai puțin de un procent din totalși este incomparabil cu alocațiile care se dau pentru substanțele de protecție a plantelor (otrăvuri). De fapt ne interesează ca să primim producție agricolă cu orice preț, sau calitatea producției și sănătatea oamenilor?

Dacă Guvernul Republicii Moldova este serios interesat în soluționarea acestor probleme, suntem disponibili să le discutăm și să contribuim la ameliorarea situației.

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu