Suntem în plină campanile electorală și, ca de obicei, politicienii ne promit lucruri frumoase și ei sunt conștienți de faptul că ele nu vor fi realizate, chiar dacă vor câștiga alegerile. Și noi (electoratul) înțelegem aceste lucruri că dacă dorești ceva să vinzi (în acest caz încrederea noastră ca partidul respectiv să guverneze eficient țara) dorești să dai votul pentru promisiunile cele mai atrăgătoare. După alegeri de obicei partidele uită de electorat și rămânem mai mult cu promisiunile lor¦

Sunt fericit că am avut ocazia să vizitez mai multe țări și m-a impresionat faptul că partidele care câștigau alegerile (în special în țările dezvoltate) își realizau promisiunile. Cred că nu întâmplător așa de mulți locuitori din Republica Moldova se află peste hotare “ n-au încredere în partidele de la noi și în capacitatea lor de a schimba lucrurile spre bine și pleacă în acele țări unde vor avea un loc sigur de lucru și vor fi tratați cu demnitate.

Este de fapt un criteriu de încredere “ cum să mai dai votul pentru partidele respective (în special care deja au fost la guvernare) când nu și-au realizat promisiunile, dar eșecul îl pun pe umărul oponenților, sau altor forțe, numai ei n-au nici o vină. Poate a venit timpul să analizăm minuțios și să susținem acele forțe care fac ce promit¦

Lucrând în domeniul agriculturii durabile și a protecției mediului mai mult am auzit promisiuni, precum și planuri mari, dar majoritatea au rămas pe hârtie, real foarte puțin s-a realizat. Cel mai mult mă miră faptul că neavând experiență și capacități în implementarea măsurilor agro-ambientale, nici nu doresc să implice sau să colaboreze cu acei care au succese în acest domeniu.

A devenit la modă cuvântul œparticipare. De mult reprezentanții Ministerului Mediului se laudă că Republica Moldova a fost prima țară care a semnat Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, justiție și participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului.Articolul 7 al Convenției de la Aarhus cere ca autoritățile să: Asigure žprevederi corespunzătoare practice și de altă natură cu privire la participarea publicului… în procesul pregătirii planurilor și programelor referitoare la mediul înconjurător și, conform posibilităților, de a face eforturi pentru žasigurarea oportunităților de participare a publicului la elaborarea politicilor legate de mediul înconjurător. Anul viitor se preconizează să se organizeze a 4-a sesiune a Conferinței Părților a Convenției Aarhus aici în Moldova, deci se consideră că avem unele succese în acest domeniu. Chiar avem succese în acest domeniu, sau iarăși mai mult sunt în rapoartele trimise la secretariatul Convenției? Aici prezint doar un exemplu, că lucrurile nu stau atât de bine cât susțin reprezentanții ministerului respectiv: ONG BIOS fiind acreditat la Convențiile ONU privind schimbările climatice și combaterea deșertificării de mai mult timp nu-i invitată să participle la ședințele legate de aceste și alte convenții. Dacă noi, care avem o experiență de 15 ani în domeniu și suntem recunoscuți la nivel internațional nu suntem invitati, ce să vorbim de organizațiile care fac primii pași în domeniu.

Totuși am impresia că reprezentanții Ministerului Mediului vorbesc despre prevederile diverselor convenții, dar intră în esență. Dacă ei ar înțelege sensul cuvântului œparticipare, atunci ar promova o implicare reală a societății civile în elaborarea și implementarea convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte. Datorită implicării active a publicului interesat, calitatea deciziilor politice și administrative va fi mai înaltă.Atunci guvernanții și-ar putea onora promisiunile făcute în timpul campaniei electorale, deci ar avea de câștigat atât ei, cât și întreaga societate.

În atenția responsabililor de la Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare oferim descrierea nivelurilor de participare.

Niveluri de participare

  • Nivelul inferior “ publicul este informat despre decizie în scris sau/și prin înștiințare publică. Publicul nu are ocazia de a oferi comentarii până la luarea deciziei și nici o posibilitate de a influența asupra acesteia.
  • Nivelul mediu “ Publicul are oportunitatea de a-și expune părerea referitor la decizie înainte de luarea ei: se organizează audieri publice, întâlniri cu specialiștii. Autoritățile pregătesc un document, în care se generalizează comentariile publicului, rezultatele participării lui, precum și corectările care s-au introdus în proiectul de decizie pe baza comentariilor.
  • Nivelul superior “ Publicul ajută la elaborarea deciziilor. Aceasta poate însemna formarea unui grup de lucru pentru elaborarea propunerilor cu privire la decizie. În componența grupului se includ persoane care reprezintă grupurile interesate.

Conform Ghidului PNUD sunt 8 nivele de participare, iar primul nivel (cel inferior) se mai numește manipulare. Oare la ce nivel ne aflăm noi?

bioslogin

bioslogin a publicat 2140 postări

Trebuie să fiilogat A publica un comentariu